Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Proiectele prioritare ale judeţului Brăila: reabilitări de drumuri şi clădiri. Aeroportul, exclus de pe listă

• Consiliul Judeţean şi-a stabilit lista de priorităţi realizabile până în anul 2020 • s-au luat în calcul modernizarea unor drumuri judeţene, reabilitarea de case memoriale şi investiţii într-o secţie a Spitalului Judeţean • consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă a încercat să profite de protocolul de colaborare pe care îl are cu PSD pentru a promova un proiect privind realizarea unui aeroport la Brăila, însă fără prea mare succes • în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare a CJ Brăila, acesta a dorit măcar prinderea propunerii în portofoliul de proiecte prioritare ale judeţului între 2014 - 2020, însă preşedintele Consiliului, Francisk Chiriac, i-a transmis, alături de arhitectul şef, că o atare iniţiativă ţine strict de Ministerul Transporturilor

 

În cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Judeţean, a fost aprobată lista proiectelor prioritare ale Brăilei până în anul 2020. Pe listă se regăsesc reabilitări de drumuri şi de clădiri sau investiţii în Spitalul Judeţean, însă nu a fost admis şi aeroportul dintre Brăila şi Galaţi, un proiect mai vechi pe care consilierul independent Marian Căpăţână a încercat fără succes să îl impună pe ordinea de zi.

Potrivit expunerii de motive, Strategia de Dezvoltare a judeţului a fost realizată de SC Addvances Strategic Solutions SRL Iaşi, în baza unui contract de servicii. Un asemenea portofoliu se actualizează anual şi cuprinde toate proiectele vizate de CJ Brăila, cele realizate prin finanţare de la nivel Naţional (PNDL) sau fonduri europene. De asemenea, proiectele Municipiului Brăila şi a tuturor oraşelor şi comunelor din judeţ, la fel ca cele ale instituţiilor aflate în subordinea Consiliului.

Pe scurt, în anexa care vizează actualizarea portofoliului de proiecte prioritare pentru Judeţul Brăila în perioada 2014 - 2020 apar următoarele proiecte: reabilitarea palatului administrativ, a Casei Memoriale “D.P. Perpessicius”, eficientizarea performanţelor administraţiei publice, modernizarea infrastructurii de transport (traseul Gulianca - Ianca - Viziru asigurând conectivitate la coridorul TEN - T Brăila - Buzău), asigurarea accesibilităţii directe pe traseul Silistraru - Unirea - Gropeni, către TEN - T şi linia Dunării, precum şi proiectul privind reabilitarea Secţiei UPU a Spitalului Judeţean Brăila.

 

De ce a insistat Marian Căpăţână să fie luat în calcul şi aeroportul

Consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă a încercat să impună un proiect ambiţios la cea mai recentă şedinţă ordinară a CJ Brăila, însă fără prea mare succes. Este vorba despre realizarea unui aeroport în judeţul nostru, în apropierea spitalului regional promis de Guvernul PSD pe terenul dintre Brăila şi Galaţi. Practic, la discuţiile unui proiect de hotărâre care viza aprobarea unor actualizări la portofoliul de proiecte prioritare, parte integrantă a Strategiei de Dezvoltare a judeţului Brăila 2014 - 2020, profitând de protocolul de colaborare pe care îl are cu PSD-iştii, Căpăţînă a insistat pe ideea că şi un aeroport se pretează să facă parte din lista priorităţilor judeţului. Acesta a explicat că şi în condiţiile în care nu există un buget pentru un proiect atât de important, este imperios necesar ca o asemenea investiţie să fie prinsă între priorităţile judeţului Brăila în următorii ani, catalogând acest demers ca un prim pas spre realizarea dezideratului.

“Domnule preşedinte, stimaţi colegi, vă propun completarea anexei privind proiectele prioritare din strategia de dezvoltare a judeţului Brăila cu proiectul Aeroport Brăila. Nu zic că o să-l facem în intervalul ăsta, dar măcar îl avem prins. Nu trebuie încărcat bugetul, execuţia bugetară pe 2018, putem să apelăm la un credit pe piaţa interbancară. Dobânzile sunt extrem de avantajoase. Aici nu este o sumă mare, dar trebuie să facem primul pas pentru a şti la ce trebuie să ne aşteptăm. Ce înseamnă costuri de infrastructură, costuri de risc, costuri de clădiri şi aşa mai departe? Şi nu vorbesc despre fostul proiect privind aeroportul. Acel proiect este unul megaloman făcut, pompieristic, ca să ajungă la 300 - 400 milioane”, a declarat Căpăţînă, referindu-se la proiectul schiţat în timpul în care Gheorghe Bunea Stancu era preşedintele CJ Brăila.

Pentru a sublinia importanţa unui aeroport în judeţul nostru, consilierul a ţinut să le reamintească membrilor Consiliului Judeţean importanţa Brăilei cu ani în urmă, tocmai datorită deschiderii către restul lumii, prin intermediul portului la vremea respectivă.

“Cu toţii ştim că după pacea de la Adrianopol, Brăila a ieşit de sub influenţa turcă şi a cunoscut o dezvoltare remarcabilă. Motivele pentru care Brăila a avut această dezvoltare, cu tristeţe spun, nu mai există în prezent. Avea o cale navigabilă, pe care o folosea la modul intensiv. Zona noastră şi judeţele de lângă noi erau mari producătoare agricole. Brăila a beneficiat de un lobby politic extraordinar, gândiţi-vă că deputaţi de Brăila au fost Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, Nae Ionescu. Iată cine făcea lobby pentru Brăila... Şi încă un element: aici exista o comunitate multietnică. Şi dacă veţi privi în urmă veţi observa că cei bogaţi nu erau români, dar aveau o caracteristică - erau oameni de cuvânt. Deci atunci când băteau palma înţelegerea era certă, nu se mai schimbau. Chiar dacă era în favoarea sau în pierderea lor. Aceşti patru factori au dus la dezvoltarea grandioasă a Brăilei. Şi măcar pentru a ne întoarce puţin la acea dezvoltare, trebuie să avem buget alocat pe toate cele patru secţiuni. De aceea, vă spun simplu: trebuie să ne gândim la acest aeroport”, a adăugat Căpăţînă.

 

Chiriac: «Aş vrea întâi să vedem bugetul»

Mai mult, consilierul judeţean independent, a făcut referire la faptul că dintre cele 8 spitale regionale pe care Guvernul Mihai Tudose le are în vedere în viitorul apropiat, doar cel dintre Brăila şi Galaţi nu are o deschidere către aeroport.

“S-a vorbit despre distanţele care există între aeroporturi. Am auzit argumentul că de aici până la Bucureşti sunt 200 de kilometri. Eu aş vrea să întreb ce distanţă este între Bacău şi Iaşi, între Timişoara şi Arad, între Sibiu şi Braşov, între Târgu Mureş şi Cluj? Să ştiţi că nu este una mare. Şi tocmai aceste entităţi administrative sunt cele mai dezvoltate. Deschiderea către lumea largă este cel mai important factor de progres. De aceea, vă rog frumos stimaţi colegi să votaţi propunerea mea şi să fie de fapt o pornire la drumul pe care am vrea să îl facem pentru ca şi comunitatea brăileană să fie ce-a fost cândva”, a conchis Căpăţînă.

Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat că este de acord cu necesitatea unui aeroport în zona noastră, însă a făcut precizarea că înainte de a prinde în portofoliul proiectelor o asemenea investiţie şi-ar dori să vadă care este bugetul instituţiei pe anul viitor.

“Aşa cum scrie şi în titlul proiectului pe care îl avem la mapă, discutăm de actualizări ale portofoliului. Deci aş vrea întâi să vedem partea de buget. Domnule consilier Căpăţînă, rugămintea mea ar fi să nu îl introducem acum. Nu ne încurcă, dar e mai bine să facem o analiză, să vedem cum stăm şi cu banii şi cum putem să începem. Să avem o discuţie serioasă. Nu să introducem ceva şi apoi să nu avem fundament stabil”, a declarat Chiriac.

Marian Căpăţînă a insistat pe votul amendamentului plecând de la ideea că prinderea proiectului ar însemna o deschidere de drumuri pentru viitor, dar elanul i-a fost repede tăiat de Costel Drăgan, arhitectul-şef al judeţului. Acesta a explicat că realizarea unui aeroport este o chestiune de interes naţional şi că potrivit legislaţiei, nu poate fi tratată decât de Ministerul Transporturilor. De asemenea, Drăgan a reamintit că un aeroport în zona noastră a fost prins şi în Master Planul pe Transport, astfel că singura şansă a judeţului ar fi să insiste la Centru pe realizarea acelui proiect în viitor.

“Deci ar trebui să facem «presiuni» la Ministerul Transporturilor pentru realizarea măcar a studiului de fezabilitate pentru acest aeroport de interes internaţional, aşa cum a fost el gândit”, a mai adăugat Drăgan.

În cele din urmă, amendamentul consilierului independent Marian Căpăţînă nu a fost supus votului. Proiectul privind portofoliul priorităţilor judeţului a trecut însă în unanimitate (fără consilierii judeţeni PNL, care au decis să părăsească sala la începutul şedinţei după ce au sesizat o serie de probleme de ordin tehnic la anumite proiecte).




Categorie articol: 

Comentarii