Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Primăria se plânge că a plătit peste 2,2 milioane lei taxă pe apa de ploaie

• edilul şef a încercat astfel să arate că şi municipalitatea are interes în rezolvarea rapidă a problemei, nu numai populaţia • Dragomir a mai explicat că este nevoie de o iniţiativă legislativă ca să fie modificat modul de calcul şi că până atunci se va încerca, pe plan local, aplicarea coeficienţilor la limita minimă pentru reducerea costului final din factură la populaţie şi instituţii publice

 

Brăilenii plătesc practic de două ori apa de ploaie preluată în reţeaua publică de canalizare a municipiului: odată prin factura aferentă propriei gospodării sau la nivelul Asociaţiilor de Proprietari în cazul apartamentelor, iar a doua oară, din bugetul local prin factura pe care Primăria o achitată pentru întreg domeniul public al oraşului. Edilul şef Marian Dragomir s-a plâns, ieri, în cadrul conferinţei săptămânale de presă că şi municipalitatea plăteşte această taxă pentru întreg domeniul public, iar efortul financiar este unul considerabil. Sursa citată a precizat că, de la începutul anului şi până la jumătatea lunii septembrie, prin facturile achitate la CUP Dunărea pentru serviciul de apă-canal-epurare, Primăria Brăila a plătit nu mai puţin de 2,26 milioane lei pentru apa pluvială, sau aşa cum este cunoscută tuturor, taxa pe apa de ploaie. “Ţin să vă spun că nu numai cetăţenii plătesc apa de ploaie, ci şi Primăria pentru domeniul public al întreg oraşului! Iar în anul 2017, până la jumătatea lunii septembrie, Primăria Brăila a plătit la CUP Dunărea 2,26 milioane lei pentru apa de ploaie. Cu siguranţă dacă taxa pentru apa de ploaie va fi mai mică şi Primăria va fi mai fericită şi va avea mai mulţi bani pentru investiţii”, a explicat sursa citată. De asemenea, Dragomir a subliniat că această taxă nu poate fi complet eliminată având în vedere faptul că apa de ploaie ajunge în staţia de epurare şi acolo se fac cheltuieli pentru deversarea ei ca şi apă curată în Dunăre. “Numai că, din punctul meu de vedere, actualele formule de calcul nu sunt corecte, iar raportările Institutului Naţional de Meteorologie au produs foarte multe nemulţumiri atât în rândul populaţiei cât şi al nostru, ca instituţie publică, pentru că noi considerăm că raportările nu reflectă întocmai realitatea din teren. Astfel s-a ajuns la introducerea în facturi a unor sume care din punct de vedere legal sunt corecte, dar din punct de vedere moral sunt discutabile. Tocmai asupra acestui aspect urmează să avem mai multe discuţii în cadrul ADI Dunărea (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, unde sunt membri Consiliul Judeţean, Primăria municipiului Brăila plus toate primăriile orăşeneşti şi comunale din judeţ - n.r. ) şi trebuie procedat legal să modificăm o serie de coeficienţi pentru ca în final oamenii să plătească mai puţin. Dar asta, repet, cu respectarea prevederilor în vigoare şi cu avizul ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitate Publică - n.r.). Este nevoie de o lege pentru modificarea formulei de calcul. În plan local, noi putem lua în discuţie aplicarea unor coeficienţi în limitele minime prevăzute de legislaţie, dar pentru a modifica acei coeficienţi şi acea formulă de calcul este nevoie, aşa cum spuneam, de o lege aprobată în parlament”, a mai spus Dragomir.  

Întrebat cum de este posibil ca în alte judeţe să nu se aplice taxa pe apa de ploaie, edilul a spus că nu are cunoştinţă de astfel de situaţii, dar a punctat că în cazul în care ar exista, cu siguranţă decizia nu are avizul de legalitate de la Prefectură şi nici cel al ANRSC, absolut necesare în astfel de situaţii.

Un alt subiect adiacent atins în cadrul conferinţei de ieri, a vizat situaţia de-a dreptul scandaloasă reclamată de unii dintre brăileni în care oamenii sunt puşi să plătească serviciu de canalizare-epurare deşi nu sunt racordaţi la reţeaua publică de ape menajere. “Astăzi (ieri -n.r.) la ADI Dunărea vom aborda acest subiect, dar se pare că taxarea se face în baza unui regulament care a fost votat de către toţi consilierii din mandatul anterior. Practic, scopul întâlnirii noastre este acela de a lua în discuţie faptul că unii cetăţeni sunt puşi să plătească un serviciu de care practic nu beneficiază. Noi trebuie să modificăm acel regulament şi vom vedea care vor fi paşii pentru a remedia situaţia. De altfel, pe ordinea de zi a întâlnirii noastre este şi problema apei de ploaie”, a încheiat primarul oraşului.

La rândul său, şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a abordat, tot ieri, subiectul taxei pe apa de ploaie, insistând asupra ideii că se caută soluţii la nivel local pentru diminuarea sumei finale din factura pentru apa pluvială: “Potrivit ordinului ANRSC, din cât am văzut pe documente, noi oricum suntem sub coeficientul minim care este de 0,12. Ori noi suntem la nivelul de 0,08 şi încercăm să îl ducem şi mai jos. Astfel trebuie să avem o gândire unitară la nivel local şi să facem anumite adrese către ANRSC şi să vedem cum putem să ducem acest indice sub nivelul actual, iar în final apa pluvială să fie echitabil facturată către brăileni”.  

Reamintim că în ultima perioadă s-au înmulţit reclamaţiile din partea brăilenilor scandalizaţi, pe bună dreptate, de faptul că le sunt facturate de către operatorul local de apă-canal sume mai mari pentru apa pluvială decât pentru consumul efectiv de apă potabilă.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii