Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Podul peste Dunăre. Constructorul lucrează, statul blochează

• pe şantier, lucrările se derulează într-un ritm bun, asigurări în acest sens fiind date inclusiv de conducerea Consiliului Judeţean Brăila • Asociaţia Pro Infrastructură acuză statul român că este incapabil să mute reţelele de utilităţi de pe traseul podului şi a drumurilor conexe • autorităţile judeţene şi municipale brăilene spun că tot ce ţine de ele este rezolvat în cel mai scurt timp posibil

 

Lucrările la podul peste Dunăre sunt în grafic, în ciuda unor întârzieri apărute la relocarea utilităţilor şi la exproprierea terenurilor aferente şantierului. Asta a anunţat, ieri, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac, în cadrul unei conferinţe de presă. Declaraţiile acestuia au venit în contextul în care, pe reţelele de socializare, circulă informaţii alarmiste, potrivit cărora şantierul ar fi în pericol să se blocheze, nu din cauza constructorilor ci a lucrărilor conexe care ţin de statul român, recte de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). 

“Se lucrează foarte intens. La blocul de ancoraj se toarnă betoane. Cred că e foarte important acest bloc de ancoraj, pentru că de el depinde tot ce înseamnă acele cabluri de susţinere ale podului. Se lucrează şi pe malul brăilean, dar şi pe malul tulcean. Nu au o problemă în momentul de faţă”, a dat asigurări Chiriac. Totuşi, acesta admite faptul că sunt ceva probleme legate de exproprieri şi de mutarea utilităţilor, care ar putea dăuna la un moment dat derulării şantierului. Acesta a explicat şi de ce au apărut întârzierile pe partea de utilităţi: evaluările greşite făcute de anumiţi funcţionari, care au anticipat costuri mai mici decât cele reale. „Noi ne pregătim, pentru că anticipăm eventuale blocaje pentru partea de exproprieri. Doamne Fereşte! De asemenea, mai este partea de utilităţi, unde mi-au spus că sunt mai avansaţi decât erau când am avut ultima discuţie. Aici mă refer la relocarea a tot ce înseamnă alimentarea cu apă, gaze, canale de irigaţii şi electricitate. Pentru că, în prima fază, în prima discuţie, toate aceste lucrări au fost subevaluate. A venit un expert şi le-a adus la valoarea reală. Şi se pare că au luat şi o decizie ca antreprenorul să poată face, împreună cu Transelectrica şi cu celelalte ministere, toate aceste lucrări. Dar sper să nu se blocheze, pentru că eu ştiu că Electrica nu mai are echipă de intervenţii de lucrări. Şi să scoată la licitaţie mai repede pentru un operator privat care are capacitatea şi angajaţii necesari ca astfel de lucrări de relocare a utilităţilor să se facă în timp util”, a precizat preşedintele CJ Brăila. Acesta dă asigurări că problemele birocratice care ţin de autorităţile judeţene şi municipale brăilene se rezolvă în cel mai scurt timp posibil. „Am dat certificate de urbanism, autorizaţii de construcţie, în termenul legal, în mai puţin de 3 zile. Chiar zilele acestea am semnat pentru relocarea unei conducte de canalizare, pe partea de utilităţi, aici, în zona Brăilei. Şi am vorbit şi cu primarul Municipiului Brăila, care este foarte deschis pentru acest proiect, astfel încât lucrările la devierea utilităţilor să poată începe mai devreme decât era cazul”, a conchis Francisk Chiriac.

 

Acuzaţii la adresa „incompetenţei statului român”

 

În ceea ce priveşte întârzierile legate de mutarea unor reţele de utilităţi de pe traseul şantierului podului peste Dunăre şi a drumurilor care vor face conexiunea acestuia cu infrastructura rutieră, Asociaţia Pro Infrastructură, o entitate non-guvernamentală care urmăreşte îndeaproape evoluţia acestei investiţii, face acuzaţii grave la adresa autorităţilor centrale. Redăm integral mesajul postat pe reţelele de socializare:

Studiu de caz: podul peste Dunăre de la Brăila sau care este diferenţa dintre un constructor profesionist şi un stat român cimentat în incompetenţă şi nepăsare.

În aprilie 2017, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a pornit licitaţia de proiectare şi execuţie a celei mai mari investiţii singulare în infrastructura rutieră din România de până acum - aproape două miliarde de lei pentru podul peste Dunăre de la Brăila şi conexiunea lui la reţeaua de drumuri existentă. Surprinzător, CNAIR a decis soluţionarea separată a utilităţilor. Au trecut 2 ani şi 8 luni de atunci, iar situaţia relocărilor de utilităţi este în continuare în aer, împiedicând antreprenorul să se apuce de treabă pe cei 21 de km de drumuri de legătură din judeţele Tulcea şi Brăila!

Au fost anulate două licitaţii aferente mutării conductelor de gaze naturale, cea de-a treia, începută în septembrie 2019, fiind suspendată din octombrie. Mai mult, au fost anulate şi două licitaţii de relocare a reţelelor electrice şi de telefonie, iar cea de-a treia, lansată în aprilie 2019 (doar proiectare), este încă nefinalizată. Mai avem: a fost anulată şi o licitaţie pentru reţelele edilitare (apă-canal) plus irigaţii, nefiind până în prezent repornită!

Contractul a fost semnat la începutul anului trecut, iar asocierea italo-japoneză (Astaldi-IHI Infrastructure) a dat startul proiectării în martie şi în august 2018 a predat proiectul tehnic la CNAIR. Acum 12 luni s-a obţinut prima autorizaţie de construire la pod şi imediat s-au văzut şi lucrări în teren.

Mai simplu: un proiect tehnic al unui pod de sute de milioane de euro finalizat în 5 luni şi 2 ani şi jumătate de nimic pentru relocarea utilităţilor! Domnule premier Orban, domnule ministru Bode, când faceţi curăţenie în CNAIR?!”

 

Datele tehnice ale unei investiţii majore

 

După cum se ştie, podul peste Dunăre de la Brăila este cel mai important proiect de infrastructură demarat în estul României după 1989. Licitaţia pentru construirea podului a fost câştigată de un concern italo-japonez. Este vorba despre asocierea dintre Astaldi SpA (Italia) şi IHI Infrastructure Systems CO.Ltd (Japonia), care ar trebui să finalizeze lucrările până în martie 2022. Doar în caz de forţă majoră, finalizarea contrucţiei s-ar putea amâna cu 12 luni, respectiv până în martie 2023. Garanţia lucrărilor va fi de 120 de luni (10 ani), perioadă în care orice problemă va fi corectată pe cheltuiala constructorului.

Valoarea totală a investiţiei se va ridica la 2,35 miliarde de lei, cu tot cu taxele aferente şi include nu doar construirea podului suspendat peste fluviu, ci şi a drumurilor de conexiune ce vor fi făcute de la zero pe malul tulcean. Acestea au o lungime totală de 23,4 kilometri, cu două secţiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km. Capătul dinspre vest al podului va fi amplasat între Galaţi şi Brăila, în amonte de confluenţa Dunării cu Siretul, la circa un kilometru de Brăila şi aproximativ şase kilometri de Galaţi. De asemenea, se va asigura conexiunea rutieră cu drumul european E87 (care merge spre Galaţi şi Vama Giurgiuleşti), precum şi cu drumurile naţionale 2A, 21, 22, 22B şi 23. Capătul de pe malul dobrogean al fluviului se va lega cu infrastructura rutieră în apropiere de oraşul Măcin şi va asigura continuarea E87 către Tulcea.

Lăţimea totală a podului va fi de 31,7 metri. Calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din patru benzi de circulaţie de câte 3,5 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare de câte 0,5 metri lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zona mediană cu lăţimea de trei metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având de câte 2,8 m lăţime fiecare.

Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătura între tablier şi cablul principal. Blocurile de ancorare sunt integrate în teren, în afara digurilor de apărare. Gabaritul pe verticală al podului va fi de cel puţin 38 m de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării, astfel încât să fie îndeplinite criteriile de navigaţie fluvială.

 

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii