Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Numărul copiilor abuzaţi este în creştere

• anul trecut s-au înregistrat peste 110.000 de apeluri la Telefonul Copilului, în creştere cu 24% faţă de anul 2016 • abuzul emoţional reprezintă principala formă de abuz asupra copilului (34,81%), urmat de neglijare (30,52%) şi molestarea fizică (22,46%) • Vrancea conduce în topul judeţelor unde s-au semnalat cele mai multe astfel de cazuri • potrivit DGASPC Brăila, anul trecut nu s-a semnat niciun caz de abuz în judeţul nostru prin linia gratuită Telefonul Copilului • în schimb, 156 de apeluri au fost făcute direct la numărul de telefon 0239.983, linia telefonică unde copiii din judeţul Brăila pot reclama orice formă de abuz

 

Numărul copiilor agresaţi este în creştere! Este avertizarea Asociaţiei Telefonul Copilului în urma bilanţului pe anul 2017. Astfel, la numărul 116.111, linia europeană gratuită de asistenţă pentru copii gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania, s-au înregistrate anul trecut 110.699 de apeluri, o creştere de 24,4% faţă de anul 2016.

“Anul 2017 a fost primul an în care cazuistica înregistrată de Asociaţia Telefonul Copilului indică abuzul emoţional drept principala formă de abuz asupra copilului (34,81%), urmat de neglijare (30,52%) şi molestarea fizică (22,46%)”, se arată într-un comunicat de presă.

Mediul în care au avut loc abuzurile semnalate a fost în principal cel familial, în procentaj de 80,84%, urmat de spaţiul public în procentaj de 11,63%, mediul şcolar în procentaj de 4,90% şi alte medii (centrul de plasament, casa de tip familial) în procentaj de 2,63%.

Agresorii copiilor au fost: părinţii sau unul dintre părinţi (75%), un alt adult (8,36%), un alt copil (7,72%), rudă a copilului agresat (2,45%) şi alte categorii (6,47%) din care fac parte: concubin/concubină, cadru didactic, asistent maternal, personal al centrului de plasament.

Bullying-ul este o altă formă de abuz reclamată de 9 din 10 copii. Cele mai multe astfel de cazuri s-au petrecut, cu precădere, în şcoală/grădiniţă (87,62%) şi în mediile online/spaţiul public (12,38%). Agresorii în abuzul de tip bullying au fost: alt copil (94,41%), cadru didactic (3,40%) şi alt adult (2,19%). Formele în care s-a manifestat fenomenul bullying au fost: insulte, jigniri, porecle, sarcasm în procentaj de 50,30%, loviri, îmbrânciri în procentaj de 35,73% şi intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social în procentaj de 13,97%.

Situaţia este îngrijorătoare şi în aceea ce priveşte abuzul sexual.

“S-a înregistrat o nouă tendinţă în ceea ce priveşte tipul agresorului: 53.73% dintre agresori sunt adulţi din afara mediului social al copilului, înregistrându-se astfel o creştere alarmantă faţă de anul 2016, când un procentaj de doar 28% era înregistrat pentru acest tip de agresor, în cazuistica Asociaţiei Telefonul Copilului. Cele mai multe dintre victime sunt fete, în procentaj de 65.68%, iar mediul de provenienţă este preponderent cel rural, în procentaj de 62.68%. Grupele de varstă şi gen ale copiilor abuzaţi sexual sunt următoarele: băiat 6 – 12 ani (20,89%), băiat 13 – 16 ani (13,43%), fată 6 – 12 ani (32.83%), fată 13 – 16 ani (32,85%)”, se mai arată în bilanţ.

Cei mai mulţi dintre copiii care au contactat Asociaţia Telefonul Copilului sunt preadolescenţi şi adolescenţi şi provin din: familii nucleare (75,06%), familii monoparentale (14,04%), familii extinse (6,51%) şi alte tipuri precum familii adoptatoare sau familii care au luat copii în plasament fără să existe grade de rudenie (4,39%).

„Anul trecut am observat o nouă tendinţă: copiii aşteaptă mai puţin ajutor de la autorităţi şi caută soluţii pentru a face faţă singuri situaţiilor dificile. Astfel, consultanţii Asociaţiei Telefonul Copilului au oferit cu precădere consiliere psihologică”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.

“Cifrele prezentate de Telefonul Copilului sunt îngrijorătoare pentru că arată o altă faţă a copilăriei - una tristă şi care poate lăsa urme adânci pentru cei mici cuprinşi în aceste statistici”, a declarat şi Ionela Păunică, Senior Coordonator Comunicare Telekom Romania, Director Executiv al Fundaţiei Telekom Romania.

Regiunea cea mai frecvent raportată a fost Regiunea Sud - Est (24,16%), urmată de Regiunea Sud - Muntenia (14,92%) şi Regiunea Bucureşti - Ilfov (14,36%).

În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, cele mai multe cazuri au fost înregistrate din judeţele Vrancea, Constanţa, Teleorman, Vaslui, Buzău, Iaşi, Ilfov, Dolj, Neamţ, Bucureşti sector 2, iar cele mai puţine au fost sesizate din judeţele Harghita, Bihor, Sălaj, Mehedinţi, Brăila, Tulcea, Satu Mare, Mureş, Suceava, Caraş-Severin.

Potrivit conducerii Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila, anul trecut, în judeţul nostru nu s-a înregistrat nicio sesizare de abuz prin intermediul Asociaţiei Telefonului Copilului. În schimb, 156 de apeluri au fost făcute direct la numărul de telefon 0239.983, linia telefonică unde copiii din judeţul Brăila pot reclama orice formă de abuz. Aşadar, indiferent de numărul de telefon la care se fac sesizări, copiii din judeţul nostru sunt în continuare victimele violenţei fizice, verbale sau emoţionale.




Categorie articol: 

Comentarii