Pentru mulţi, a face voluntariat în domeniul social e ceva cu totul necunoscut. Pentru Rémi Bouscaud, însă, e un stil de viaţă. Voluntar al clubului Voltin în cadrul Serviciului European de Voluntariat, tânărul de 25 de ani a lăsat Champs-Elysées în urmă pentru a fi voluntar în Brăila, timp de 10 luni. Deschis, curajos, dornic să cunoască locuri noi şi, mai presus de toate, îndrăgostit de tradiţiile româneşti, Rémi a fost dispus să ne împărtăşească impresiile sale după primele trei luni petrecute aici.
- Ei bine, spune mai întâi de toate, cum de ai ajuns aici şi care e scopul venirii tale?
- Am aflat de la un prieten de Serviciul European de Voluntariat prin ianuarie şi am început imediat să mă interesez pe internet despre ce e vorba. În primul rând, am ales România pentru că am mai fost aici de două ori şi am vrut să încerc cumva să stau aici pentru o perioadă bună de vreme. Am trimis aplicaţia clubului Voltin, şi după ce mi-au răspuns că am fost selectat, mi-am ales acest proiect despre activităţi bazate pe educaţie non-formală, care se pliază foarte bine pe studiile sociale pe care le-am terminat. Mai exact, aici merg în diferite grădiniţe, şcoli generale sau licee şi desfăşor activităţi diverse, de la jocuri până la lecţii de limba franceză.
- Cum te înţelegi cu voluntarii români? Dar cu ceilalţi voluntari străini?
- Cu cei români foarte bine. Sunt foarte drăguţi, mereu gata să ne ajute, ne înţelegem foarte bine în general. Cu ceilalţi cel mai mult timp îl petrec pentru a lucra împreună şi cam atât... e ceva normal. Oricum, venim din medii diferite, percepem altfel scopurile pentru care suntem aici şi avem alt mod de gândire.
- Până să vii aici, ce ştiai despre România?
- Hmm.. nu multe. Doar auzisem despre câteva personalităţi, cum ar fi Hagi sau Ceauşescu.
- Ce te aşteptai să găseşti aici şi care a fost, de fapt, prima impresie?
- Cum am mai spus, asta e a treia oară când vin în România. Şi am vrut să regăsesc acea tradiţie care m-a impresionat când am fost în Maramureş. Într-o oarecare măsură, am regăsit-o.. viaţa de la oraş nu se poate compara cu tradiţia din alte zone, de aceea mi-ar plăcea mai mult să stau la munte sau la ţară. Brăila e un oraş drăguţ... într-adevăr, nu e cel mai frumos oraş pe care l-am văzut, dar pot să spun că arhitectura e un punct forte.
- Prin urmare, ce ai schimba aici? Ce te deranjează?
- Nu e ceva care să îmi displacă atât de mult. La capitolul "ecologie" ar mai fi ceva de schimbat, mi se pare prea multă mizerie în anumite zone ale oraşului. Aaa, da, şi mirosul nu e prea plăcut în unele zile.
"Mă simt mai bine aici pentru că nu e atât de evidentă invazia occidentală"
- De când ai venit aici, ce îţi lipseşte cel mai mult?
- Sincer, nimic. Bine, îmi e dor de familie, de prieteni, dar nu atât de mult. Asta pentru că aici am posibilitatea să fac lucruri pe care nu le pot face acasă, am alte preocupări. Am cunoscut foarte multă lume nouă, lucrez cu copiii, cu elevii... în Franţa nu am făcut asta niciodată.
- Ai învăţat ceva în tot acest timp?
- Da, am învăţat să am mai multă răbdare când sunt cu copiii, să lucrez în echipă, am învăţat până să şi gătesc de când am venit aici.
- Şi ţi-ar plăcea să locuieşti aici după terminarea proiectului?
- De ce nu!? Mă simt bine aici, societatea de aici corespunde mai bine personalităţii mele, îmi place atmosfera de aici, în general... în plus, nu sunt îndrăgostit de societatea franceză.
- Dar în ce sens ţi se pare Brăila diferită faţă de oraşul tău?
- În primul rând, oraşul meu, Voisins-le-Bretonneux, e foarte mic comparativ cu Brăila. Se află în regiunea Île de France, cam la 30 de kilometri de Paris, în suburbie. Aici se simte mai puternic cultura românească. Şi nu vorbesc doar despre Brăila, ci peste tot: muzică tradiţională, dansuri, mâncare... în Paris, mai exact unde locuiesc eu, în suburbie, totul este cosmopolit şi nu se văd deloc cultura şi tradiţia. De exemplu, am fost în Însurăţei şi în alte sate din jurul Brăilei şi mereu am fost întâmpinaţi în stil tradiţional, cu dansuri sau specialităţi culinare. În Franţa, asta e ceva ce se estompează pe zi ce trece. Cât despre religie, e aceeaşi problemă; mi se pare că aici religia e ceva pozitiv, care îi uneşte pe oameni şi îi ajută să treacă peste greutăţi. În Franţa, celor din generaţia mea, cu atât mai mult adolescenţilor, nu le mai pasă deloc de religie; până şi în clase sunt interzise icoanele, pentru că totul se vrea a fi laic şi fiecare trebuie să îşi ţină religia privată, din acelaşi motiv: foarte mulţi imigranţi din toate colţurile lumii. Fetele de religie musulmană, de exemplu, nu au voie să meargă la şcoală cu şalul pe cap. Pe scurt, mă simt mai bine aici pentru că pot să mă bucur de tradiţia românească şi nu e atât de evidentă invazia occidentală.
"Dacă şi eu aş trăi pe stradă şi nu aş munci, probabil că şi Guvernul României m-ar trimite înapoi"
- Cât despre problema romilor expulzaţi din Franţa, ce părere ai ?
- În primul rând, ei acolo trăiesc în case vechi, neigienizate. Lucrând în domeniul social, am participat la un proiect prin care se urmărea integrarea lor în societate. Îi învăţam franceza, îi ajutam să îşi găsească un serviciu, iar pe copii îi trimiteam la şcoală. Dar cei pe care i-am ajutat au fost excepţiile, căci majoritatea, adică cei care pur şi simplu nu voiau să se integreze în societate, au fost trimişi înapoi în România şi Bulgaria. Ei doar s-au dus în Franţa pentru că sunt liberi să circule în Uniunea Europeană, aşa cum şi eu am fost liber să vin în România. Dar dacă şi eu aş trăi pe stradă şi nu aş munci, probabil că şi Guvernul României m-ar trimite înapoi de unde am venit.
- Că tot vorbim despre proiecte, în ce alte activităţi ai mai fost implicat de-a lungul timpului ?
- Pe lângă proiectul din Franţa, despre care am spus mai sus, am mai fost în Africa, mai exact în Mali, acum 3 ani, pentru o lună. A trebuit să vedem ce nevoi aveau locuitorii din satul unde am fost, dacă instituţii cum ar fi spitalele sau şcolile corespundeau standardelor, să avem grijă ca materialele trimise din Franţa să fie utilizate corespunzător, iar la final am făcut un raport despre toate astea. De asemenea, în 2008 am venit în Turda, cu mai mulţi voluntari din toată lumea, unde făceam diferite activităţi cu copiii, atât cu cei români, cât şi cu cei romi.
Cum să devii voluntar
Rémi Bouscaud a ajuns la Brăila prin Programul Comunitar "Tineret în Actiune", implementat de A.N.M.R.F "Louis Pasteur" Braila - Club "Voltin", proiect finanţat şi cu susţinere din partea Comisiei Europene. Reprezentanţii "Voltin" spun că în cadrul acestui program poate aplica orice tânăr cu vârsta între 18 şi 30 de ani, care doreşte să aibă experienţa unui stagiu de voluntariat într-o ţară europeană. Pentru aceasta trebuie doar să contacteze Clubul "Voltin", acreditat pentru Serviciul European de Voluntariat la adresa: Str.Împăratul Traian nr.7 sau la adresa de e-mail: club_voltin@yahoo.com.
