Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Mai avem noi nevoie de cărți?

Zilele trecute am participat la o conferință de presă susținută de managerul Muzeului de Istorie “Carol l” privind problemele cu care se confruntă instituția pe care o conduce în anul de grație 2018, anul Centenarului Marii Uniri și al orașului Brăila, care a împlinit 650 de ani de atestare documentară. Dincolo de neînțelegerile dintre conducerea Muzeului de Istorie și reprezentanții Consiliului Județean privind tăierea drastică de fonduri a instituției, profesor doctor Ionel Cândea a vrut să prezinte opiniei publice profunda sa dezamăgire în legătură cu modul în care conducerea Consiliului Județean Brăila înțelege să gestioneze problemele culturale ale urbei. Sincer vorbind, din punctul meu de vedere, managerul Muzeului de Istorie a reușit să pună degetul pe rană, a vorbit fără ocolișuri despre presiunile politice, prioritățile și sabotarea unor proiecte culturale importante ale Muzeului, probleme care se regăsesc, de altfel, în aproape toate instituțiile aflate în slujba CULTURII, această Cenușăreasă a zilelor noastre.

În opinia managerului Muzeului de Istorie, pentru a fi bugetat proiectul care privește cea de a treia ediție a Simpozionului “Nicăpetre”, sculpturi care zac   îngrămădite în curtea Liceului de Chimie, membrii Consiliului Județean au lăsat de izbeliște celelalte proiecte ale instituției, inclusiv cele destinate Centenarului Marii Uniri și “Brăila 650”. 

“Cum pot eu să justific mai departe, în fața Istoriei, faptul că în 2018, la Jubileul Brăila 650 nu pot publica acel extraordinar document istoric, unic până acum în istoriografia noastră, care se cheamă Recensământul Brăilei la 1570, tradus de răposatul profesor Mihai Maxim? O carte de 480 de pagini, care își așteaptă rândul... Cum poate fi justificat faptul că în anul în care vorbim despre Marea Unire eu nu pot publica mai multe cărți din seria Basarabica, la care anul trecut am primit un sprijin financiar din partea unuia dintre autori?”, se întreabă îngrijorat managerul Muzeului “Carol l”.

Din păcate însă, politicienii noștri nu se întreabă niciodată acest lucru. Ei nu au astfel de frământări, nu sunt îngrijorați, nu răspund nici în fața Istoriei, nici în fața poporului, nici măcar în fața legii. Politicienii fac și desfac legi după bunul lor plac și își urmăresc doar propriile interese. Pentru ei, Istoria acestui neam și limba acestui popor reprezintă doar o monedă prin care își pot cumpăra Puterea. Ei trăiesc într-o lume paralelă, într-o țară care își ciuntește zi de zi Istoria și care, la Centenarul Marii Uniri, se întoarce la dictatură și la perioada stalinistă. La noi, direcțiile de cultură bifează din când în când câteva evenimente, pentru a-și justifica activitatea, iar monumentele istorice din orașele și satele județului, de exemplu, se prăbușesc sau înfruntă nepăsarea celor care se ocupă de restaurare, precum vulturii rămași pe socluri cu aripile frânte.

La Brăila, la 650 de ani de atestare documentară, Consiliul Județean nu are bani pentru editarea unei cărți despre istoria orașului...

Mai avem noi nevoie de Istorie? Mai avem noi nevoie de cărți?




Categorie articol: 

Comentarii