Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Liceenii brăileni resping planurile cadru propuse de Ministerul Educaţiei

• ei s-au alăturat demersului iniţiat de Consiliul Naţional al Elevilor, fiind de părere că noile programe propuse de Ministerul Educaţiei sunt “la fel de învechite precum cele în vigoare” • liceenii resping variantele elaborate de MEN şi solicită o schimbare concretă a planurilor-cadru

 

Elevii din judeţul Brăila s-au alăturat campaniei “Educaţia, siguranţă naţională”, iniţiată în urmă cu două săptămâni de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), prin care se solicită o modificare concretă a planurilor-cadru la liceu şi resping cele trei variante propuse de Ministerul Educaţiei Naţionale în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. În acest sens, CNE a lansat o petiţie şi, în decursul a două săptămâni, au strâns aproape 22.000 de semnături.

 “Acest demers iniţiat de CNE este unul binevenit, deoarece planurile-cadru puse în dezbatere publică sunt la fel de învechite precum cele în vigoare şi nu se axează pe nevoile elevului. Ne dorim ca noua programă să ofere elevului o mai mare posibilitate de a alege ce vrea să studieze. De asemenea, ne dorim ca noile planuri-cadru să fie corelate cu cerinţele societăţii în care trăim”, ne-a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Brăila.

Deşi ministrul declara că prin cele trei variante propuse se urmăreşte “eliminarea unor incoerenţe/dezechilibre existente în planurile actuale şi dezvoltarea ocaziilor de învăţare semnificative din perspectiva aşteptărilor elevilor care au optat pentru un anumit profil/specializare”, reprezentanţii elevilor se declară profund indignaţi de elaborarea şi conţinutul acestora. În opinia lor, programele propuse nu sunt corelate cu necesităţile reale ale liceenilor, dar nici cu necesităţile societăţii.
“Se discută în spaţiul public despre reforma planurilor-cadru pentru învăţământul liceal, însă, cu dezamăgire, constatăm faptul că aceasta există mai mult la nivel declarativ, întrucât propunerile lansate sunt la fel de rigide şi monotone ca şi cele în vigoare. Ne aşteptam ca, după 15 ani, variantele supuse dezbaterilor să aducă o serie de elemente de noutate sistemului, pentru ca acesta să se alinieze cu practicile din ţări europene care stau semnificativ mai bine decât noi în termeni statistici (...) Dacă ne referim la materiile «opţionale», numărul acestora şi ponderea lor din numărul total de ore, planurile cadru propuse dezamăgesc prin proporţia majoritară a trunchiului comun (...) Suntem de părere că elevul ar trebui să studieze ceea ce îl pasionează şi susţinem creionarea mai multor mijloace care să contribuie la individualizarea parcursului educaţional al acestuia, cum ar fi o plajă mai largă a posibilelor materii «opţionale»“, spun reprezentanţii CNE într-un comunicat de presă.

 

Probleme majore în învăţământ

Elevii atrag atenţia şi asupra faptului că sistemul românesc se află mult în urmă în comparaţie cu alte state europene, ţara noastră fiind printre ultimele locuri în ceea ce priveşte rata analfabetismului funcţional, rata părăsirii timpurie a şcolii şi cea a şomajului în rândul tinerilor.

“României i se reproşează de câţiva ani faptul că nu se adaptează la cerinţele societăţii moderne din punct de vedere al învăţământului, aşa cum au făcut-o şcolile din occident. Cu toate acestea, singura practică occidentală preluată în învăţământul românesc a fost reintroducerea uniformelor, pentru a oferi falsa iluzie a unui învăţământ de calitate, comparabil cu liceele de elită occidentale. Nu este necesar să realizăm o amplă analiză comparativă a altor sisteme educaţionale care s-au dovedit performante, precum cel al Germaniei sau al Franţei, faţă de cel românesc, pentru a identifica una dintre problemele majore ca fiind cea a curriculumului. Putem observa câteva aspecte care se află în legătură directă cu calitatea învăţământului: dacă ne referim la rata analfabetismului funcţional în Europa, ne poziţionăm la sfârşitul clasamentului alături de ţări precum Bulgaria, Grecia sau Slovacia, cu procentaje care depăşesc 30-35% din numărul total al elevilor. Trecând mai departe la un alt capitol, la fel de important, şi anume rata părăsirii timpurie a şcolii, ţara noastră suferă şi din acest punct de vedere, ocupând penultimul loc în Europa, singura ţara ce se află pe o poziţie inferioară fiind Spania, la o diferenţă de doar de 0,5%. Concluzionând această analiză, realizată, aşa cum am menţionat şi anterior, foarte simplist, realizăm faptul că toate aceste aspecte care ţin de învăţământul preuniversitar afectează în mod drastic stadiul economiei, rata şomajului în rândul tinerilor în România fiind una alarmantă, peste 17%, la fel ca şi în Italia, Grecia sau Spania. Astfel, se evidenţiază sistemele educaţionale care performează, precum cel al Germaniei, Franţei sau al Suediei, care plasează aceste ţări în vârful clasamentului în ceea ce priveşte indicatorii amintiţi mai sus”, mai susţin reprezentanţii elevilor.

CNE solicită Ministerului Educaţiei, printre altele, prioritizarea etapelor dezvoltarii curriculumului (elaborarea planurilor-cadru să pornească de la profilul absolventului), prioritizarea disciplinelor studiate, focalizarea mai intensă asupra particularităţilor elevilor şi mai multe variante de materii opţionale. De asemenea, aceştia cer ca planul de învăţământ să fie conceput astfel încât să favorizeze anumite ieşiri din sistem, iar la terminarea liceului, fie că aleg învăţământ superior, piaţa muncii sau altă alternativă, elevii să aibă anumite competenţe „pentru viaţă”.

 




Categorie articol: 

Comentarii