Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Foc şi hoţi în păduri

• luna aceasta, la Făurei-sat, a fost înregistrat cel mai devastator incendiu de pădure din ultimii ani, 47 de hectare cu arbori transformându-se în scrum • “De 35 de ani, de când lucrez în silvicultură, nu am văzut aşa ceva”, a spus ing. Marian David, şef Compartiment Protecţia şi Paza Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Brăila • silvicultorii se confruntă şi cu o creştere alarmantă a cazurilor de furturi de material lemnos • anul trecut, în primul semestru, au fost înregistrate trei furturi de arbori, însă anul acesta au fost 25 de furturi, 16 cu autori necunoscuţi • fiecare pădurar are în gestiune câte 400-500 de hectare de pădure

 

Pădurile Brăilei, sufocate de gunoaiele aruncate de cei care merg “la grătar”, ameninţate de incendii provocate de secetă şi de inconştienţa semenilor şi devastate de hoţi.

“Pădurea reprezintă o uriaşă uzină de aer curat, de oxigenul de care toţi avem nevoie, o încântare pentru priviri, o relaxare. Din păcate, în unele locuri frecventate din jurul localităţilor se găsesc foarte multe gunoaie rămase în urma picnicurilor, vetre de foc, PET-uri şi alte resturi menajere aruncate la întâmplare. Numai anul trecut, în cadrul programului «România curată», au fost strânse tone de gunoi menajer”, a precizat ing. Marian David, responsabilul Compartimentului Protecţia şi Paza Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Brăila. 

Pe lângă toate acestea, pădurarii găsesc ramuri şi arbori tăiaţi ilegal, folosiţi ca sursă pentru focurile pe care le fac pescarii la sfârşit de săptămână sau iubitorii de grătar, de se vede fumul gros de pe malul celălalt al Dunării. Nu de puţine ori, au fost găsite vetre de foc nestinse la lizieră - sursă sigură pentru incendii. Potrivit ing. Marian David, numai în luna mai a.c., au fost semnalate trei incendii cauzate de inconştienţa unor concitadini care au lăsat focul nesupravegheat şi au plecat acasă, după ce s-au luat la bătaie, ori au aruncat aiurea mucurile de ţigară aprinse.

“Numai în perioada de primăvară, când plopii îşi leapădă seminţele, au fost nu mai puţin de trei incendii de vegetaţie care au necesitat intervenţia pompierilor militari, şi toate astea din inconştienţa unor semeni. Cauzele cele mai frecvente ale incendiilor de pădure provin din incendierea intenţionată a miriştilor, din vetrele de foc nestinse şi de pe liniile de cale ferată. Odată izbucnit, focul se propagă rapid în pădure datorită vegetaţiei uscate”, a spus ing. David.

 

47 de hectare de pădure făcute scrum la Făurei-sat, pe 8 august

Cel mai devastator incendiu de pădure semnalat anul acesta a fost cel din noaptea de 8/9 august 2020, de la Făurei-sat. Potrivit ing. Marian David, focul a izbucnit în jurul orei 20.30 şi s-a extins cu repeziciune pe direcţia vântului. Pompierii militari şi silvicultorii au luptat şase ore cu flăcările. “De 35 de ani, de când lucrez în silvicultură, nu am văzut aşa ceva”, ne-a spus şeful Compartimentului Protecţia şi Paza Pădurilor. S-au făcut scrum aproape 47 de hectare de pădure, iar pagubele sunt destul de mari - circa 500 de mc de material lemnos transformat în cenuşă! - ţinând cont şi de faptul că pădurea are nevoie de 20 de ani ca să se regenereze.

În cazul incendiului de la Făurei-sat, focul a izbucnit, cel mai probabil, din zona liniilor de cale ferată. Nişte berze s-ar fi aşezat pe liniile de înaltă tensiune, provocând un scurtcircuit care a iniţiat incendiul ce s-a întins cu repeziciune, pe fondul secetei extreme din această vară. Ancheta este în curs de desfăşurare.

Alte distrugeri sunt provocate de hoţii care dau iama în păduri. În tot judeţul Brăila, sunt 28.000 de hectare de pădure, din care 23.000 de hectare sunt în administrarea efectivă a Direcţiei Silvice. Fiecare pădurar - sunt în jur de 58 de pădurari - gestionează, în medie, câte 400-500 hectare de pădure, ceea ce este foarte mult.

Dacă în aceeaşi perioadă a anului trecut au fost semnalate doar trei furturi cu doi autori identificaţi, anul acesta silvicultorii se confruntă cu o explozie a cazurilor de furt de material lemnos. “În acest an, lucrurile s-au schimbat în rău. S-au înregistrat deja 25 de furturi, din care doar în nouă cazuri au fost descoperiţi şi sancţionaţi făptaşii, 16 cazuri rămânând cu autori necunoscuţi. Cu toate că paza pădurilor este asigurată prin pădurarii angajaţi, aceştia nu pot fi prezenţi în orice moment la locul furturilor, dat fiind faptul că gestionează, în medie, câte 400-500 de hectare de pădure în condiţii diferite (zone izolate, dig-mal, trecere peste Dunăre)”, precizează ing. Marian David.

Concret, dacă în semestrul I 2019 au fost sustraşi 102 mc de material lemnos, anul acesta este vorba de 155 mc de material lemnos. Pagubele pricinuite de hoţi în prima jumătate a anului trecut au fost de 45.477 lei, iar anul acesta ele au ajuns la 78.033 lei. 

În aceste împrejurări, Direcţia Silvică Brăila colaborează intens cu structurile de ordine publică ale Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, Poliţiei de Frontieră şi ISU “Dunărea” Brăila, ca să pună capăt furturilor.

 

Silvicultorii vor planta 123 de hectare de puieţi

Pentru a contracara distrugerile provocate de dezastrele naturale, de inconştienţa semenilor noştri şi de hoţii de material lemnos, silvicultorii îngrijesc plantaţiile tinere şi pregătesc terenul pentru plantarea a zeci de hectare cu puieţi de plop, salcie şi stejar.

Astfel, în această perioadă, Direcţia Silvică Brăila execută ample lucrări de întreţinere (arat, discuit, prăşit etc) în plantaţiile cu plop şi salcie înfiinţate în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an. De asemenea, se execută astfel de lucrări în plantaţiile datând din anii anteriori, plantaţii care nu au realizat starea de masiv (dezvoltare deplină). Potrivit ing. Vasile Dumitraşc, directorul Direcţiei Silvice Brăila din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, până la această dată s-au realizat lucrări de întreţinere pe o suprafaţă de 1.032 de hectare.

“De asemenea, pentru realizarea programului de regenerări artificiale din toamna 2020, de 123 de hectare, se lucrează la pregătirea terenului şi a solului, lucrare necesară pentru plantarea puieţilor, după exploatarea arboretelor. Până la această dată, s-au realizat astfel de lucrări pe o suprafaţă de 50 de hectare”, ne-a precizat sursa citată.  

 

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii