Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Centrele de permanenţă. Temerile primarului şi ale preşedintelui CJ

• atât edilul municipiului, cât şi şeful judeţului sunt de părere că centrele medicale de permanenţă vor fi degeaba înfiinţate, pentru că nu vor exista medici care să îşi desfăşoare activitatea acolo • Marian Dragomir şi-a amintit că a mai existat un proiect asemănător cu cel al liberalilor, pe vremea lui Aurel Simionescu, dar nu a fost concretizat tocmai din această cauză: lipsa medicilor • preşedintele liberalilor brăileni îi contrazice pe cei doi, argumentând că el a discutat deja cu 5 doctori care privesc cu ochi buni această iniţiativă

 

Propunerea din partea opoziţiei liberale brăilene, aceea de a fi înfiinţate centre medicale de permanenţă în municipiu,  e privită cu scepticism atât de primarul Marian Dragomir, cât şi de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Francisk Chiriac, ambii social-democraţi. În timp ce edilul municipiului admite că bani ar exista pentru amenajarea şi dotarea unui astfel de centru, dar se teme că nu se vor găsi medici care să lucreze în ture de noapte, şeful judeţului a punctat lipsa dorinţei medicilor de a-şi desfăşura activitatea acolo şi a mutat discuţia în sfera economică, despre centrele de colectare fructe-legume. Pe de altă parte, preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, susţine că el a vorbit deja cu 5 medici de familie care s-au arătat încântaţi de ideea de a-şi desfăşura activitatea în centre medicale de permanenţă.

Discuţiile s-au purtat, joi, mai întâi la conferinţa de presă organizată de primar şi şeful CJ. Marian Dragomir a afirmat că un proiect asemănător a mai existat şi în timpul mandatului lui Aurel Simionescu, când viceprimar era chiar liberalul Alexandru Dănăilă, însă nu s-a concretizat nimic, deoarece nu s-au găsit medici dispuşi să vină să lucreze acolo, din cauza salariilor. “Şi noi ne-am dorit acest lucru, pe mandatul domnului Simionescu. A existat, la un moment dat, o corespondenţă cu cei de la Colegiul Medicilor de la acea vreme, astfel încât un spaţiu pe care primăria îl avea, să fie amenajat şi pus la dispoziţie în cartierul Vidin (pentru înfiinţarea unui centru de permanenţă - n.r.). Discuţia a fost să existe personal medical care să-şi desfăşoare activitatea acolo, dar la acel moment, având în vedere salariile care se pot plăti pentru aceste centre, nu a existat dorinţă din partea medicilor. Nu este greu să faci o investiţie minimală într-un centru de permanenţă. Problema este dacă se va găsi un medic care este dispus să lucreze acolo în ture de noapte. Pe timpul zilei, oamenii se pot deplasa către medicul de familie sau cel mai apropiat spital, dar pe timpul nopţii, oamenii trebuie să meargă pentru prima îngrijire înainte de a ajunge la spital pentru cauze minore. Repet, avem o problemă legată de faptul că medicii sunt puţini şi nu ştim în momentul de faţă dacă pe viitor nu ne vom confrunta cu aceeaşi problemă ca şi în trecut, când spaţiul era disponibil dar nu s-au găsit medici care să desfăşoare acele ture de noapte. (...) Noi avem toate disponibilitatea financiară pentru a dota acele centre, numai că în ele trebuie să existe şi personal medical, şi nu mă refer la asistente, pentru că aici găsim, ci la medici”, a declarat Dragomir.

 

Chiriac: «Medicii trebuie să-şi dorească să lucreze în centrele de permanenţă»

Afirmaţiile edilului municipiului au fost completate de preşedintele CJ, Francisk Chiriac, prezent şi el la conferinţa de presă. Dar, la un moment dat, a schimbat discuţia despre centrele medicale cu cea despre centrele de legume-fructe, tot o propunere din partea PNL, făcând o comparaţie între acestea. “Un centru de permanenţă nu poate funcţiona decât cu minim 6 medici. El nu este un centru de permanenţă doar de noapte, ci este un centru de permanenţă, prin natura definiţiei. Medicul respectiv trebuie să fie şi ziua, şi noaptea acolo. Medicii de familie trebuie să-şi dorească acel lucru şi să achieseze la un centru de permanenţă, pentru că ei vor fi oamenii care vor lucra acolo. Marea majoritate sunt supraaglomeraţi la cabinetele lor private. Singurul centru funcţional încă, pentru că din răsputeri oamenii aceia îl ţin funcţional, este cel din Însurăţei. Dacă vor pleca 2 medici, acel centru se va desfiinţa. E cam greu să vorbeşti cu oamenii să înfiinţeze un astfel de centru, chiar şi cu ajutorul primăriei sau CJ. (...) Medicii trebuie să-şi dorească să lucreze în aceste centre. Ei sunt plătiţi, dar nu le va conveni remuneraţia. O să dau acelaşi exemplu cu aceste centre de colectare a fructelor, legumelor, florilor pe care şi le doreşte PNL-ul. Dacă producătorii nu-şi doresc să se asocieze, să-şi strângă toată marfa în aceste centre şi de acolo marfa să plece cu un preţ stabilit, nu se poate. (..) Ne dorim un proiect funcţional, viabil pe termen mediu şi lung. Suntem deschişi. Ne trebuie cererea asociaţiei, acordul UAT-ului, şi atunci venim şi noi în sprijinul lor. Dacă puterea lor financiară nu corespunde, venim în sprijinul lor. Dar eu vă spun că astfel de centre de colectare se pot finanţa şi pe fonduri europene”, a subliniat Chiriac.

 

Dănăilă: «Există medici care privesc cu ochi buni înfiinţarea acestor centre de permanenţă»

Tot joi, a avut loc o conferinţă de presă şi la Partidul Naţional Liberal Brăila, unde preşedintele Alexandru Dănăilă a comentat afirmaţiile primarului şi şefului judeţului. Dănăila a susţinut că, mai întâi trebuie să scoţi la concurs un post de medic la care să nu se înscrie nimeni şi apoi tragi concluzia că nu există doctori pentru a lucra în centrul medical de permanenţă. Mai mult, acesta a zis că nu-şi aminteşte de un proiect asemănător pe vremea când era viceprimar al municipiului. “Nu am cunoştinţă despre demararea unui astfel de proces, cel puţin în perioada în care eu am fost viceprimar. Acum, ca să-l cred pe cuvânt pe domnul Dragomir, îmi este greu. Dar, din păcate, proiectele care au un impact major asupra populaţiei, sunt proiecte nerealizabile în opinia domnului primar. Salariul pe 2-3 luni al directorului de la CUP Dunărea este suficient pentru amenajarea unui centru de permanenţă. Nu cred că este un efort atât de mare când vine vorba despre sănătatea populaţiei. Se vor găsi şi medici, şi pacienţi. Dacă va fi schimbată legea cu finanţarea pentru aceste centre, care e la mâna PSD-ului, vor deveni mult mai atractive pentru medicii care vor veni să lucreze acolo. Ca să refuze un medic să se angajeze acolo, trebuie să organizezi concurs să vezi că nu s-a înscris nimeni, dar trebuie oferită infrastructura. E o completare a activităţii medicilor de familie, nu vorbim de operaţii. Nu mai stai 6 ore la urgenţe pentru o durere, te duci la acel centru. Eu am discutat cu 5 medici de familie, care au privit cu ochi buni această iniţiativă, mai ales din perspectiva în care creşterea salariului minim pe economie, creşterea cheltuielilor la cabinetele medicale, îi lasă pe medicii de familie care nu au alte activităţi independente cu un salariu mult prea mic pentru activitatea pe care o prestează. Există medici care, după ce-şi plătesc toate cheltuielile cu cabinetul, rămân în mână cu foarte puţini bani. Nici pacienţi nu pot lua prea mulţi, pentru că n-au timpul necesar să-i vadă”, este de părere Dănăilă.




Categorie articol: 

Comentarii