Ce e SDC de fapt?
"Pe scurt, ne întâlnim pentru a schimba cărţi între noi şi a discuta într-un cadru cât mai liber şi cît mai puţin rigid, la un ceai, un suc sau o bere despre cărţi, autori, edituri şi orice ne mai trece prin minte. Intrarea este liberă şi oricine poate participa. Schimb de cărţi s-ar putea numi la fel de bine "întâlnire între prieteni". Ne adunăm într-un spaţiu care este anunţat din vreme pe SchimbDeCarti.ro, aşezăm cuminţi cărţile pe masă, cercetăm înfometaţi ce au adus ceilalţi şi, astfel, se leagă conversaţii. Puteţi veni şi fără cărţi, doar ca să ne cunoaştem şi să bem un suc împreună. De asemenea, puteţi veni şi pleca oricînd şi puteţi lua cărţi chiar dacă n-ati adus nimic în schimb. Dacă nu vreţi să luaţi vreo carte, deşi aţi adus trei, e foarte bine şi aşa", spun organizatorii principali pe site.
Cine organizează SDC Brăila?
Iniţiativa SDC Brăila a avut-o Mădălina Glăvan, elevă la C.N.Gh.M.Murgoci. "Am auzit de conceptul schimb de cărţi de ceva timp şi m-a atras foarte mult ideea, aşa că am hotărât să mă duc la Galaţi, fiind cel mai aproape, pentru a vedea cum decurg lucrurile efectiv. Am rămas plăcut impresionată de atmosfera şi de discuţiile care se pot crea în jurul cărţilor şi am hotărât că merită să fac şi la Brăila. Sunt convinsă că în România se citeşte mai mult ca niciodată şi e doar o prejudecată să zici că tinerii nu citesc. Există atît de multe proiecte culturale, atît de multe bloguri despre cărţi, domeniul virtual se împleteşte bine cu literatura. Cei care spun că nu se mai citeşte sunt nostalgici comunişti, care nu mai citesc şi se gândesc că tinerii sunt ca ei", spune aceasta. Ea a reuşit să adune nu numai liceeni pentru a vorbi despre cărţi. Evenimentul a luat amploare, la întâlniri venind mereu noi iubitori de literatură. Tinerii brăileni în special aveau nevoie de un astfel de impuls, cultura trebuie promovată şi altfel, nu numai prin concerte ori piese de teatru. Primele ediţii au avut loc în Art cafe, apoi "trupa" s-a mutat în Kalos Kai.
De ce merg tinerii la SDC?
Pentru că se simt bine, sunt liberi să citească şi să discute despre cărţi pe care ei singuri şi le aleg, nu impuse de o programă.
"Cred că ideea de SDC în Brăila este una foarte bună, mai ales că sunt foarte mulţi tineri care se simt atraşi de cultură şi de evenimente culturale. Nu pot să spun despre SDC că este un eveniment cultural în sensul propriu al termenului, cred însă că este o combinare între a afla lucruri noi despre cărţi şi nu numai, dar şi de a discuta tot felul de subiecte cu cei prezenţi, mai ales că vin şi adulţi. Ceea ce mi se pare extraordinar e faptul că există oameni mari care simt că pot comunica cu noi, tinerii, în felul nostru", mărturiseşte Doris Leaua.
"Tinerii vin cu interes, curioşi să afle ce cărţi au adus ceilalţi şi dacă există "boboci" la schimb. Atmosfera este mereu una veselă, întreţinută de discuţiile aprinse ale fiecărei ediţii.
La SDC întotdeauna mă aşteaptă titluri noi, interesante sau pe care le aşteptam de mult şi oameni dispusi să-mi împărtăşească "secretele" acestora. Este o metodă poate unică la momentul actual de a îmbina discuţiile degajate şi cultura şi chiar de a-ţi face prieteni", spune Raluca Buţea.
Într-adevăr, nu multe sunt şansele de acest gen. Unii elevi tind să scape de lumea standard, condusă de efectul de turmă, vor să uite de ieşirile la terasă şi să cunoască noi tineri, să le împărtăşească ideile şi să se unescă într-o luptă contra superficialităţii.
"Alţii poate ar fi sceptici în privinţa unui astfel de schimb de cărţi. Dar după ce intri în joc, e puţin probabil să nu devii dependent. Dependent de atmosferă, de persoanele cu care împarţi câteva ore de duminică, per ansamblu, de toate impresiile pe care ţi le lasă o astfel de întâlnire. Şi nu e vorba doar de o carte pe care o găzduieşti până la următorul schimb. E vorba de sentimentul că aparţii unui grup care are aceleaşi idealuri şi pasiuni ca şi tine", povesteşte Irina Sima,
Nu numai tinerii sunt entuziasmaţi
Scriitorii brăileni susţin şi ei acest proiect. "Vreau să văd la câte ediţii apare o carte de poezie", spune poeta Diana Corcan.
"Vreau să ştiu ce se mai citeşte şi vin să şi mă uit la cei care participă. Sunt curios ca o pisică", mărturiseşte scriitorul Cristian Robu Corcan.
