Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Bugetarii executaţi la salariu

• simulările de salariu făcute de instituţiile brăilene după noile reguli aplicabile din acest an arată că sunt sute de angajaţi la stat care pierd bani frumoşi la leafă • de la 2 lei, în cele mai fericite cazuri, până la 4.000 - 5.000 lei • şeful DSP Brăila, Gabriel Ciochină pierde la salariu peste 5.000 lei • şi angajaţii cu funcţii de conducere de la APIA Brăila pierd chiar şi peste 2.000 la salariu • zilele trecute, un angajat al instituţiei a ales să-şi pună capăt zilelor, aşa că e doliu la APIA Brăila • de departe însă cea mai disperată şi revoltătoare, în egală măsură, este situaţia personalului nedidactic din învăţământ: femeia de serviciu, de exemplu, ar trebui să vină cu bani de acasă să-şi plătească dările la stat • angajaţii din sănătate speră să scape cu salariile întregi   

 

Dezastru pe fluturaşii de salariu din luna ianuarie ai funcţionarilor publici brăileni şi personalului auxiliar din sistemul bugetar. Sute de brăileni care lucrează la stat - cadre didactice, personal nedidactic, grefieri, poliţişti, angajaţii de la Salvare, ori personalul cu funcţii de conducere de la APIA - aşteaptă cu înfrigurare să vadă primul stat de plată pe acest an şi speră să nu fie “loviţi mişeleşte” la salariu. Dar simulările care s-au făcut deja la departamentele contabilitate, salarizare, resurse umane din cadrul mai multor instituţii locale arată că temerile oamenilor sunt îndreptăţite: apar reduceri de leafă care merg până la mii de lei în cazul directorilor ori şefilor de instituţii locale. Cei mai nefericiţi dintre bugetari vor fi chiar obligaţi să vină cu bani de-acasă! Noua lege a salarizării şi măsura trecerii contribuţiilor din sarcina angajatorului la angajat au creat haos atât în sectorul bugetar, cât şi în sectorul privat. Liderii sindicali avertizează că sute de bugetari brăileni vor avea salarii reduse chiar şi cu până la 40% în urma reîncadrării în noile grile de salarizare. Cel mai elocvent exemplu este al directorului DSP Brăila, Gabriel Ciochină care pierde peste 5.000 lei la salariul net. Reduceri vor mai fi în învăţământ şi sănătate pentru personalul auxiliar. Iar probleme ar putea apărea, după cum arată calculele, şi în sectorul privat, odată cu trecerea contribuţiilor la angajat. Aceasta în ciuda faptului că membrii Guvernelor PSD, în frunte cu ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, au dat insistent asigurări că niciun salariu din România nu va scădea în momentul în care va fi schimbat sistemul de contribuţii. Pe de altă parte, cresc salariile parlamentarilor, în medie cu circa 840 de lei mai mult decât în luna decembrie.

 

Lefurile “babane” reduse chiar şi cu 5.000 lei

Aplicarea noii legi a salarizării şi transferul contribuţiilor la fondurile speciale de la angajator la angajat afectează mare parte din bugetari, dar şi din rândul celor care muncesc în sectorul privat, arată calcule făcute de organizaţiile sindicale. “Problemele majore sunt în administraţia publică centrală şi aici mă refer la ministere şi deconcentratele ministerelor”, a declarat pentru HotNews Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici. Potrivit acestuia, la nivel naţional, aproximativ 22.000 de angajaţi din administraţia publică centrală vor avea salariile scăzute, cu până la 30% - 40%, unele ajungând să fie chiar şi cu 4.000- 5.000 lei mai mici.

O trecere în revistă a principalelor instituţii brăilene, mai cu seamă în rândul deconcentratelor ministerelor, arată că temerile salariaţilor din sistem sunt cât se poate de întemeiate.

 

Salariaţii DSP Brăila, printre cei mai afectaţi bugetari

Angajaţii direcţiilor de sănătate publică din ţară, printre care şi cea de la Brăila, bineînţeles, sunt cei mai mâhniţi. Salariile vor scădea drastic. Spre exemplu, leafa unui director executiv, care până la finalul anului trecut ajungea la aproximativ 10.200 lei net, va fi acum de doar 4.600 lei. Aşadar, discutăm de o diminuare cu 5.600 lei, aşa cum este cazul lui Gabriel Ciochină, şeful instituţiei. Adjuncţii din DSP vor pierde şi ei cam 50% din veniturile lunare. Restul funcţionarilor publici vor ieşi pe minus cu circa 600 lei faţă de decembrie 2017.

Doctorii din DSP, angajaţi cu contract de muncă, sunt norocoşi, pentru că la ei se aplică grila de salarizare după care se ghidează spitalele.

Potrivit unor surse bine informate, mai mulţi angajaţi ai direcţiilor de sănătate publică din ţară vor să ajungă în instanţă pentru a-şi apăra drepturile salariale.

Situaţie tristă şi pentru şefii creşelor brăilene. Potrivit unor surse, ar fi fost făcute deja simulări, iar salariile acestora se vor diminua cu sume cuprinse între 300 şi 500 lei. Restul angajaţilor din creşe nu vor fi afectaţi, deoarece aceştia au contracte de muncă încheiate cu Primăria Municipiului Brăila, în timp ce şefii de creşe sunt angajaţii Ministerului Sănătăţii.

 

“Revoluţia fiscală”, dezastru pentru angajaţii din Învăţământ

Angajaţii din sistemul de învăţământ se numără şi ei printre bugetarii afectaţi de “revoluţia fiscală” a PSD. Este vorba în special de personalul nedidactic din şcoli care lucrează cu fracţiuni de normă. Acestora nu doar că le scad salariile, dar vor fi nevoiţi să aducă bani de acasă pentru a-şi plăti dările către stat. Practic, în luna ianuarie, ei au muncit pe gratis.

“Probleme sunt la cei care au contracte cu sferturi şi jumătăţi de normă. Spre exemplu, un îngrijitor de la Şcoala Galbenu are o normă de 0,25 şi un venit brut de 545 lei. Din această sumă de 545 lei dacă scădem 10% impozitul îi mai luăm 55 lei şi rămâne cu 490 lei. Dar dacă eu mă duc la nivelul salariului minim pe economie, care este acum 1.900 lei, şi dau toate dările către stat care ajung la 45%, omul acesta trebuie să vină de acasă cu o sută şi ceva de lei ca să îşi acopere contribuţiile la stat. El practic nu rămâne cu nimic şi vine şi cu bani de acasă. Dar mai sunt şi alţii care sunt în situaţia asta cruntă. La Măraşu, pentru un îngrijitor care are tot 0,25 normă va aduce de acasă 93 lei, la altul va ajunge la 164 lei, bani pe care trebuie să îi scoată din buzunar pentru a-şi acoperi plata contribuţiilor. În funcţie de clasa de muncă vorbim de sume cuprinse între 95 lei şi 164 lei. Ei vor trebui să aibă venituri suplimentare ca să îşi acopere obligaţiile. E strigător la cer! Şi pentru 0,5 norme e scădere salarială”, ne-a explicat Valeriu Partene, preşedintele Sindicatului “Învăţământ” Brăila.

Iar în această situaţie sunt zeci de persoane din judeţul Brăila, în special personalul nedidactic din unităţile de învăţământ din mediul rural. Liderii de sindicat au semnalat aceste “absurdităţi” guvernanţilor iar aceştia le-au oferit o primă soluţie: angajatorul să suporte diferenţa de bani pe care angajaţii ar trebui să o scoată din buzunar, iar acolo unde este posibil se se transforme sfertul de normă în jumătate de normă.

Nici profesorii nu pot spune că se bucură de majorarea cu 25% a salariilor de la 1 ianuarie 2018. Creşterea este una doar pe hârtie, în realitate, majorarea salariilor fiind de maximum 4,2%, iar asta doar în cazul profesorilor cu o vechime de 40 de ani la catedră.

În cadrul discuţiei cu redactorii “Obiectiv”, Valeriu Partene a atras atenţia şi

asupra slabei finanţări a Educaţiei în România, banii alocaţi fiind insuficienţi pentru un domeniu de “prioritate naţională”. “Statul cheltuieşte pentru un deţinut 2.500 lei/lună, iar pentru un elev în jur de 400 lei/lună. M-aş bucura ca lucrurile să stea altfel”, susţine liderul sindicatului brăilean.

 

Supărare mare la APIA Brăila

Şi salariaţii din APIA Brăila, mai precis cei cu funcţii de conducere, ar urma să încaseze acum mai puţini bani ca urmare a aplicării prevederilor Legii salarizării unitare în sistemul bugetar. Calculele au fost făcute încă din noiembrie anul trecut iar rezultatale au arătat clar că se vor diminua lefurile cu sume cuprinse între 350 lei, în cazul unui consilier superior, cu 1.400 lei pentru un şef de birou, cu 1.900 lei în cazul unui director adjunct şi cu aproximativ 2.400 lei la directorul executiv. Practic, în funcţie de grad, clasă şi tipul postului ocupat în cadrul instituţiei, majoritatea angajaţilor APIA Brăila vor încasa mai puţini bani. Surse din instituţie au subliniat faptul că apare o dereglare în statul de plată din cauza faptului că salariaţii care ocupă posturi de conducere nu mai beneficiază de sporul de vechime, spre deosebire de angajaţii cu funcţii de execuţie care vor încasa în continuare acest spor. Practic se crează o discriminare în rândul angajaţilor acestei instituţii. Aşa că angajaţii direct afectaţi de noile reguli salariale sunt hotărâţi să formuleze plângeri prealabile şi să meargă pe calea instanţei pentru a rezolva problema sporului de vechime. Până una-alta, zilele acestea grupul de salariaţi de la APIA Brăila este în doliu după ce o colegă de serviciu a ales să-şi pună capăt zilelor. Să fi avut vreun rol catalizator în decizia nefericită de suicid faptul că salariatul respectiv ar fi urmat să piardă câteva sute de lei la leafă? Colegii sunt convinşi că da.

 

Nemulţumiri şi în rândul poliţiştilor

Angajaţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila, care desfăşoară totuşi activităţi pentru asigurarea siguranţei cetăţeanului, ar putea primi salarii scăzute. Reducerea la leafă este generată de faptul că, pe vechea legislaţie salarială, aceştia plăteau doar o parte din contribuţiile sociale, ori odată cu aplicarea noilor reguli, din acest an, înseamnă că şi ei vor avea acelaşi regim fiscal ca toţi salariaţii. Şi asta nu este singura veste proastă pentru poliţişti. Ei nu mai primesc din acest an nici sporul de 40%, pentru asigurarea permanenţei de la domiciliu. Cam acestea sunt semnalele, transmise la nivel naţional, iar poliţiştii brăileni aşteaptă să vadă câţi bani le mai intră în buzunare.

Preşedintele Biroul Teritorial Brăila al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Andrei Leucă, ne-a confirmat că există o stare de îngrijorare în rândul angajaţilor IPJ Brăila. “Deocamdată nu s-a constatat vreo scădere a salariilor, însă luna aceasta vom vedea care sunt modificările, întrucât în februarie vor fi încasate salariile pentru luna ianuarie. Sunt nemulţumiri în rândul angajaţilor IPJ Brăila. Se poartă negocieri la nivel de MAI. Vineri, 2 februarie, a avut loc prima întâlnire la Minister, cu federaţiile sindicale, pentru noul Contract Colectiv de Muncă. O altă întâlnire este programată pentru ziua de joi”, a declarat sursa citată.

Legat de eliminarea sporului de 40%, pentru serviciile de permanenţă ale poliţiştilor, va fi însă o altă discuţie cu cei de la MAI şi poliţiştii speră să se dea din nou acest spor. În caz contrar, ei vor refuza efectuarea permanenţei. “Nu trebuie pus angajatul în situaţia de a refuza efectuarea permanenţei. El nu trebuie programat la permanenţă. Trebuie asigurate resurse umane”, a mai spus sursa citată.

De precizat că la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila sunt 753 de posturi ocupate, fiind vorba despre 130 ofiţeri de poliţie, 597 agenţi şi 26 personal contractual.

 

Grefierii cu vechime pierd până la 500 de lei din salariu

Contactată, ieri, de reporterii cotidianului nostru, Liliana Avădanii, reprezentantul Sindicatului Personalului Auxiliar “Justiţia” - care grupează grefierii de la instanţele brăilene, ne-a declarat: “Potrivit comunicatului remis de Asociaţia Grefierilor din România, odată cu intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, în urma transferului contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului la angajat, personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, cu o vechime mai mare de 15 ani în muncă şi în funcţie, va pierde la salariu sume cuprinse între 36 şi 500 de lei. Ultima creştere salarială a avut loc la 1 decembrie 2015, când s-a aplicat acel 10% pentru întreg sistemul bugetar”.

Potrivit sursei citate, există, conform mult-contestatei legi a salarizării, o discrepanţă foarte mare între grefierii cu funcţii de conducere şi cei cu funcţii de execuţie, fiind necesară corectarea grilei de salarizare, “astfel încât salariul de bază al unui grefier de execuţie, cu studii superioare, grad I şi cu o vechime maximă, să fie plasat imediat sub nivelul celui cu funcţie de conducere”.

 

Primăriile şi Consiliul Judeţean, rămân cu salariile neafectate

La nivelul administraţiei locale situaţia este diferită. “La nivelul administraţiei publice locale, aici ne referim la primării şi consilii judeţene, le-a dat posibilitatea prin lege să-şi facă propriile salarii. Li se poate mări baza astfel încât să depăşească grila de salarizare, ei neavând limită pe grilă în momentul de faţă. Au limită doar pentru salariul viceprimarului sau salariul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean. Având doar aceste două limite, salarul minim pe economie măreşte, de fapt, salariul viceprimarului, raportat la salariul minim pe economie. Aici nu avem o reală problemă”, a explicat Sebastian Oprescu.

Realitatea din teritoriu confirmă spusele sindicalistului: în administraţia locală brăileană nu sunt probleme la salariu, după cum dau asigurări organizaţiile sindicale ale angajaţilor din Primărie şi Consiliul Judeţean, iar asta ca urmare a faptului că instituţiile au putut să-şi stabilească singure salariile astfel încât să evite situaţiile în care angajaţii ar fi pierdut bani odată cu modificările aduse ca urmare a transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat ori ca urmare a aplicării prevederilor Legii salarizării în sistemul bugetar. “Deocamdată, în urma simulărilor de până acum, nu ne-au fost indicate ori sesizate cazuri de reducere a venitului salarial în rândul angajaţilor din administraţia locală”, ne-a declarat Ionuţ Bardaş, din partea Sindicatului Administraţiei Publice Locale Brăila.

 

Angajaţii spitalelor brăilene trag speranţe să rămână cu aceiaşi bani

Din primele semnale şi angajaţii din sistemul sanitar par a fi feriţi de efectul de bumerang al Legii salarizării unice şi transferul sarcinii fiscale de la angajator la angajat. Spre exemplu, la Spitalul de Psihiatrie din municipiu, au fost efectuate câteva simulări, de unde a reieşit faptul că veniturile nete vor fi cam aceleaşi ca în decembrie 2017. Totuşi, există un semn de întrebare: ce se va întâmpla cu salariile de la 1 martie 2018, căci atunci acestea vor suferi o nouă serie de modificări. “Cred că abia luni o să am o situaţie clară, pentru că trebuie să introducem elemente noi. Dispar tichetele de masă, apare norma de hrană, un alt regim fiscal. Din primele simulări, nu vom avea scăderi de venituri pe ianuarie, la salariaţi. (...) Dar, în mână, omul tot cam atâţia bani ia. (...) Există un termen la 1 martie când, dacă legislaţia se mai modifică, ar putea să apară nişte scăderi”, ne-a declarat Bogdan Criţă, managerul Spitalului de Psihiatrie din municipiu.

La Spitalul de Pneumoftiziologie managerul Ştefan Sînpetru s-a ferit să facă estimări, acesta preferând să aştepte să fie gata regulamentul sporurilor, care se va aplica de la 1 martie 2018, apoi să vadă exact ce se va întâmpla cu salariile angajaţilor din subordinea sa.

În ceea ce priveşte soarta salariaţilor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, cel mai mare angajator din judeţul nostru, responsabilii au făcut simulările şi au ajuns la concluzia că salariul net nu scade pentru niciun angajat din unitate.

 

Paradoxul de la Ambulanţă

La Ambulanţă, angajaţii se aşteaptă ca veniturile să le scadă, mai ales de la 1 martie 2018. “Cresc salariile, dar, de fapt, veniturile scad, pentru că veniturile mai cuprind şi alte sume de bani, respectiv sporurile. Sunt de la 0%, cât se vehiculează, până la o limită maximă, necunoscută încă. (...) Nici simularea nu pot s-o fac, pentru că trebuie să fac nişte ecuaţii, ori ecuaţiile au necunoscute. Sperietura cea mare este că vor scădea”, ne-a declarat dr. Viorica Iuga, managerul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila.

 

Angajaţii Fiscului răsuflă uşuraţi

Ianuarie nu vine cu veştile proaste ale tăierii de salariu pentru toate instituţiile locale. Sunt şi cazuri fericite în care funcţionarii brăileni rămân cu aceleaşi lefuri nete sau chiar ar urma să încaseze cu câteva zeci de lei mai mult decât pe luna decembrie anul trecut. Un astfel de caz ar fi la Fiscul local unde în urma simulărilor făcute a rezultat că salariaţii instituţie pot răsufla uşuraţi. Surse din cadrul instituţiei ne-au dat asigurări că majoritatea covârşitoare a angajaţilor vor avea aceleaşi salarii ca şi până acum, sau dacă nu chiar cu câteva zeci de lei în plus. Cele mai mari creşteri nu depăşesc 300 lei. Singurele scăderi sunt de maxim 2 lei şi apar doar în câteva cazuri punctuale. Salvarea angajaţilor din structura locală a ANAF vine de pe urma faptului că oamenii din sistem beneficiază de un spor de 15% acordat pentru condiţii deosebite de muncă, fără de care şi la Fisc salariaţii ar fi pierdut bani la leafă din acest an.

 

Indemnizaţia parlamentarilor, cum altfel, a crescut

• în sumă netă cu peste 800 lei

Pe de altă parte, cresc salariile parlamentarilor. Indemnizaţiile brute ale deputaţilor, de exemplu, au fost majorate de la 1 ianuarie, graţie creşterii salariului minim pe economie de la 1.450 lei la 1.900 lei, în funcţie de care se calculează aceste indemnizaţii. Coroborată cu Legea salarizării unitare şi cu transferul contribuţiilor la angajator, creşterea indemnizaţiilor parlamentarilor a dus la o majorare de circa 8% a veniturilor acestora, în timp ce creşterea medie pentru restul bugetarilor “fericiţi care au scăpat de scăderea de leafă” este de doar 3%. Ca urmare a acestei majorări, un parlamentar ajunge la o indemnizaţie de 9.993 lei net, cu circa 840 lei mai mult decât în luna decembrie.

 

“Revoluţia Fiscală” şi noile ei reguli

• implementarea noilor reguli pe parte de salarizare a primit unda verde în mandatul Guvernului Mihai Tudose

Guvernul Tudose a aprobat, pe finalul anului trecut, proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede, printre altele, trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%. De la 1 ianuarie 2018, nivelul contribuţiilor plătite pentru salariul brut au scăzut cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25% însă din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.

În mediul privat riscul major de scădere salarială vine în cazul angajatorilor care nu vor fi de acord să mărească salariile brute ale propriilor angajaţi astfel încât oamenii să încaseze acelaşi salariu net ca şi în decembrie 2017, de exemplu. De asemenea, reduceri de leafă se anunţă în cazul grupelor de salariaţi care au beneficiat până anul trecut de reduceri sau scutiri de la plata impozitului pe salariu aşa cum este cazul celor care lucrează în domeniul cercetare-dezvoltare, IT. Dar şi angajaţii - persoane cu handicap, scutiţi până acum de la plata impozitului pe salariu, riscă să se trezească cu lefurile micşorate dacă angajatorii nu le compensează modificarea de regim fiscal.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii