Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Brăila. «Acest loc este chiar bun!»

Câţiva studenţi ai şcolii de arhitectură din Bergen (Norvegia) au prezentat, luni seară, pe Faleza Dunării, nouă proiecte axate pe diferite construcţii, clădiri, zone sau elemente specifice judeţului şi oraşului Brăila. Este vorba despre cursul "Laborator Brăila - Abordări alternative ale periferiilor urbane în cadrul unui oraş cu creşterea stagnată (B-LAB)", iniţiat de brăileanul Cristian Ştefănescu, profesor în cadrul Bergen Arkitekthøgskole (BAS), în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti. Trebuie spus însă că pentru expoziţia de luni, intitulată "Acest loc este chiar bun!", studenţii au ales o abordare cu totul specială în încercarea de a-şi prezenta ideile. Au montat pur şi simplu machetele aduse din Norvegia, le-au expus pe Faleză şi au aşteptat să dialogheze cu toţi brăilenii interesaţi de ceea ce au de spus, oferindu-le totodată mititei, pepeni şi bere gratis. De asemenea, cele nouă proiecte au fost numerotate şi însoţite de pliante, pentru a se înţelege cât mai bine ideea fiecărei machete în parte. Piesa de rezistenţă a expoziţiei a reprezentat-o un garaj din beton, pe care studenţii l-au transportat dintr-o zonă mărginaşă a Brăilei tocmai pentru a-l expune pe un suport metalic în zona de promenadă a Falezei Dunării. Garajul "11" a fost transformat repede într-un minicinematograf unicat, dotat cu un sistem de răcire cu vapori de apă, unde studenţii au proiectat o serie de fotografii realizate în timpul vizitelor pe care le-au făcut în oraşul nostru. După cum a explicat Cristian Ştefănescu, ideea generală a întregului grup format din 14 studenţi este aceea că de multe ori, lucruri aparent banale, precum un garaj, merită mai multă atenţie, dacă luăm în calcul contextul în care au fost realizate. De asemenea, este important ca brăilenii să înţeleagă importanţa arhitecturală a unor clădiri cum sunt blocurile ridicate în anii 1960 - 1989 sau a tipului de case din cartierul Chercea. "Un om a trecut mai devreme pe aici şi a spus: «Ce dracu e cu garajul ăsta aici?» Cred că este o întrebare foarte legitimă şi sperăm să răspundem la ea. (...) Acest garaj ce se găseşte acum pe Faleză este un obiect care în mod simbolic reprezintă o perioadă importantă pentru oraş. Un obiect care, introdus în anii 90, a simbolizat o anumită individualitate a brăilenilor. O persoană putea să îşi desfăşoare activităţi în garaj, fiind totodată apropiat de spaţiul public. Lucru ce poate fi privit atât sub aspect pozitiv, cât şi negativ. Este important că acest obiect există şi are o relaţie cu o mare parte din populaţie, atât din Brăila cât şi din ţară. Noi credem că merită luat în considerare. Are şi o valoare estetică, spunem noi, dar şi o valoare utilă", a declarat Ştefănescu la portavoce.

Opinii pro şi contra asupra viziunii studenţilor

După prezentare, discuţiile s-au întins până noaptea târziu, fiind foarte mulţi brăileni prezenţi care au apreciat ideile studenţilor, dar şi persoane care s-au lăsat mai puţin convinse de utilitatea unor obiecte învechite, precum garajele din beton construite în anii 1990. Trebuie specificat că, alături de alte şapte proiecte, în cadrul expoziţiei au fost prezentate şi "Cutia Brăila", demersul norvegienilor Karl Emil Sødergren şi Sebastian Uthaug, cei doi studenţi îndrăgostiţi de arhitectura comunistă, precum şi proiectul legat de modernizarea Şcolii "Radu Tudoran" din Chercea, realizat de Goda Luksaite (din Lituania) şi Anton Huhn (din Suedia). Dacă primii doi nu au reuşit să ajungă de acestă dată în Brăila, Goda şi Anton au fost prezenţi, alături de Frede Vik, Tiina Jihanna Teras (care au avut proiectul "Parcul Chercea") şi Patricia Miho Tsunoushi (care a avut proiectul "Tipologia cartierului Chercea", alături de Winnie Sanna Sahara Westerlund).
De la Brăila, expoziţia a plecat către Bucureşti, unde va fi prezentată şi la Facultatea de Arhitectură "Ion Mincu". Celelalte proiecte expuse au fost: "Insula Mică a Brăilei" (Siri Borten), "Curtea blocului în cartierul Obor" (Jessica Chang şi Martin Hauge), "Vadul Griviţa" (Illyrian Atdhe Belegu), "Părculeţul din Împăratul Traian" (Rune Andre Nautvik) şi "Faleza Dunării" (Wei-Hsiang Tseng).

Simionescu: "Dacă în interiorul garajului vom avea nişte proiecţii interesante (...) cu certitudine vor fi privitori"

Printre autorităţile locale prezente la eveniment s-au numărat şi primarul Aurel Simionescu şi preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu. Întrebat dacă a fost impresionat de vreun proiect anume, Simionescu a afirmat că întotdeauna ideile inovative ale studenţilor sunt binevenite. Câte despre garajul expus pe faleză, edilul-şef a dat asigurări că va rămâne cel puţin două luni de zile pe poziţie. "Mi-au dat pliantele cu cele nouă proiecte. Dar discutam mai devreme despre garajul acesta, la prima imagine. Dacă în interior vom avea nişte proiecţii interesante de tip documentar, despre Insula Mică a Brăilei, despre Insula Mare, despre Dunăre, despre «Brăila - Capitală Culturală Europeană 2020», cu certitudine vor fi privitori. Dacă exteriorul îl vom da în grijă celor de la Liceul de Artă, cu certitudine îi vor da o pată de culoare interesantă pentru faleză. Garajul va rămâne cu siguranţă aici vara acesta, dar sper să arate puţin mai colorat, mai viu să spun aşa", a afirmat Simionescu. Deşi au afirmat că ar fi curioşi să vadă ce vor decide brăilenii să facă în continuare cu garajul de pe Faleză, studenţii din Bergen şi-au manifestat speranţa că obiectul va rămâne pe poziţie cât mai mult posibil şi fără să sufere modificări substanţiale.

 




Categorie articol: 

Comentarii