După aproape o lună şi jumătate de vreme neobişnuit de blândă, cu zile ceţoase ca de noiembrie, iarna a ţinut să ne amintească adevărata ei faţă, imediat după Ziua Unirii. Ninsoarea a început pe 25 ianuarie şi, deşi fusese anunţată dinainte în avertizările meteorologice, a reuşit să-i bulverseze din nou pe responsabilii brăileni cu deszăpezirea. Degringoladă a fost în municipiu, unde s-a acţionat în forţă doar pe străzile cele mai importante, iar cele secundare au fost abandonate zile întregi sub mormane din ce în ce mai mari de zăpadă. Pe unele dintre acestea nu s-a intervenit nici până ieri seară, iar situaţia a devenit critică din punct de vedere al colectării deşeurilor şi al lipsei de acces a maşinilor pompierilor sau Ambulanţei în caz că se întâmplă vreo nenorocire. Degringoladă a fost şi în judeţ, unde drumurile naţionale erau aproape imposibil de parcurs, deşi unele figurau ca fiind circulabile, în comunicatele oficiale. Zeci de drumuri judeţene au fost blocate toată săptămâna, iar odată cu ele au fost rupte de restul lumii numeroase sate, unde nu se poate ajunge nici cu maşini de aprovizionare, nici cu Salvarea, în caz de urgenţe medicale. E adevărat, au fost zile în care viscolul a lovit cu o intensitate nemaiîntâlnită de ani de zile, însă felul cum au acţionat autorităţile judeţene a stârnit nemulţumiri nu doar în rândul populaţiei, ci şi la nivel central. Drept urmare, zvonurile privind o posibilă schimbare a prefectului Gheorghi Obreja şi a subprefectului Cătălin Grosu au circulat tot mai intens pe parcursul zilei de ieri. Care prefect Obreja, a rămas, miercuri, înzăpezit pe la Gemenele, unde nu se ştie exact ce căuta, de fapt, în vreme ce subprefectul Grosu se dădea de ceasul morţii să-l scoată din nămeţi, coordonând din sediul Prefecturii mai multe utilaje trimise la faţa locului. Asta spre supărarea vicepremierului Liviu Dragnea, care le-a amintit oficialilor brăileni că oricât de importantă ar fi persoana prefectului, nu trebuie ignoraţi ceilalţi, câteva mii de brăileni rupţi de lume din cauza stihiilor naturii. A fost o săptămână grea pentru brăileni, indiferent dacă e vorba despre şoferii ce au pierdut lupta cu troienele sau despre cei ce locuiesc la casă, care pur şi simplu n-au mai ştiut cum să procedeze cu zăpada ce le-a îngropat curţile.
Peste toate aceste zbateri a plutit toată săptămâna spectrul absenţei totale a preşedintelui CJ, Gheorghe Bunea Stancu, de la "butoanele" acţiunilor de deszăpezire şi de salvare a sinistraţilor din judeţ. Toată lumea se întreba la un moment dat unde este Stancu şi de ce a dispărut taman în aceste vremuri de răstrişte de la cârma judeţului. Nu, nu este cazul să fim îngrijoraţi de soarta micului nostru baron local. N-a păţit nimic, ci doar s-a nimerit ca în această perioadă să aibă programat un concediu la schi, în Austria.
Marea înzăpezire din municipiu
Pe raza municipiului Brăila, responsabilii cu deszăpezirea s-au mobilizat mai intens ca niciodată, însă s-au axat aproape exclusiv pe arterele principale: Calea Călăraşilor, Calea Galaţi, Str. 1 Decembrie 1918, Şos. Râmnicu Sărat, Şos. Buzăului, Şos. Baldovineşti şi alte câteva asemenea căi de comunicaţie rutieră importante. Pe străzile secundare, din cartiere şi mai ales dintre blocuri, au fost zile întregi în care niciun utilaj nu şi-a făcut apariţia, locatarii fiind literalmente obligaţi să înoate prin nămeţi până când s-au format, cât de cât, cărărui înguste de nici jumătate de metru. Nici vorbă să se mai circule pe acolo cu maşini. Cel mai performant autoturism de teren n-ar avea nicio şansă să facă faţă unei străzi înzăpezite, precum Str. Cometei, din cartierul Vidin, de exemplu. Iar ca aceasta au fost multe altele, atât în cartierele de blocuri, cât şi cele de case. Unele dintre ele au fost deszăpezite, ieri, după încetarea viscolului. Altele continuă şi acum să fie blocate de troiene, spre disperarea locatarilor, care se gândesc cu groază la ce s-ar întâmpla dacă ar apărea o urgenţă, astfel încât să fie nevoie de maşinile de intervenţie ale pompierilor sau Ambulanţei. "În caz de ceva, doar cu elicopterul s-ar putea ajunge la noi, dar nici cu acela că nu are cum să aterizeze aici, printre blocuri. Când mai vedem noi zăpada asta îndepărtată de pe stradă? Poate la primăvară, când o topi-o Dumnezeu, că la cât e de mare niciun utilaj cu lamă nu-i mai poate face faţă", ni s-a plâns, ieri, un locatar al străzii Cometei, nemulţumit de faptul că utilajele de deszăpezire n-au acţionat la timp, lăsând troienele să ajungă până la 2 metri înălţime şi chiar mai mari pe alocuri.
Până la apariţia unor situaţii de urgenţă, locatarii străzilor şi aleilor nedeszăpezite se lovesc deja de o problemă stringentă: neridicarea gunoiului menajer. Tomberoanele sunt pline de mult, iar deşeurile stau grămadă în jurul lor, fiindcă maşinile de la salubrizare nu pot pătrunde până la ele.
De situaţia gunoaielor neridicate dar şi a străzilor nedeszăpezite sunt responsabili cei trei operatori de salubritate brăileni - RER, "Braicata" şi "Eco". După cum se ştie, aceştia deţin contractul de deszăpezire în municipiu, fiecare având arondat sector pentru îndepărtarea zăpezii în aceleaşi zone unde acţionează şi pentru strângerea gunoaielor. Astfel, RER este responsabil pentru cartierele Chercea, Obor, Hipodrom şi Lacu Dulce, "Braicata" are arondate Viziru, Radu Negru şi jumătate din zona centrală, delimitată de Calea Călăraşilor şi Str. 1 Decembrie 1918, în timp ce "Eco" acţionează în Vidin, Progresul, Brăiliţa şi cealaltă jumătate din centru, între 1 Decembrie 1918 şi Calea Galaţi. Pentru a putea deszăpezi aceste zone, operatorii de salubritate nu se bazează doar pe utilajele proprii, ci au închiriat zeci de utilaje de la diverse firme de construcţii sau ferme agricole din judeţ. Aşa stând lucrurile, vina pentru străzile nedeszăpezite este aruncată dinspre vârful ierarhiei spre baza lanţului de comandă. Mai exact, primarul dă vina pe operatorii de salubritate, susţinând că le-a dat dispoziţie să nu rămână nicio stradă ocolită de utilaje, iar operatorii pasează motanul spre firmele de la care au închiriat tractoare cu lamă, autogredere sau alte utilaje de acest gen. În final, vina pică pe şoferii utilajelor, care fie nu s-au aflat la post, fie au dat zăpada din porţile unor brăileni, contra bani sau băutură, în loc să se ocupe de sectoarele de străzi unde fuseseră desemnaţi. A spus-o chiar primarul, în timpul unei ieşiri nocturne pe teren, însoţit de o echipă a cotidianului nostru. "Stăm permanent cu ochii pe ei pentru că nu merge treaba dacă îi laşi de capul lor. De exemplu, pentru o juma de ţuică şoferii sunt rugaţi să dea zăpada şi din faţa porţii lui «X» sau lui «Y». Adică favoruri. Iar în felul ăsta nu se vede nimic pe străzi şi bineînţeles că brăilenii sunt nemulţumiţi", le-a explicat Simionescu reporterilor pe care i-a luat cu el în maşina de serviciu, pentru a le arăta felul cum se acţionează noaptea pentru îndepărtarea zăpezii de pe străzi. Ce-i drept, pe unde au fost colegii noştri cu edilul-şef se cunoştea a doua zi că s-a acţionat cu simţ de răspundere. Din păcate, este vorba doar de câteva străzi principale, în vreme ce pe numeroase străzi secundare s-a acţionat ori deloc, ori prea ineficient. "Fiecare va primi atât cât va munci", ne-a asigurat primarul, admiţând faptul că există deficienţe şi dându-le astfel un semnal operatorilor de salubritate că, la momentul scadenţei, vor fi "arşi" la facturile încasate. Pe de altă parte, în cadrul unei conferinţe de presă, Simionescu a ţinut să-şi reînnoiască apelurile către şoferi, solicitându-le să nu folosească maşina personală decât în situaţii de extremă urgenţă. "Sunt cetăţeni care pleacă cu maşina din faţa blocului, iar când se întorc găsesc locul de parcare înzăpezit, astfel că o parchează tot în dreptul locului pe care îl consideră ca fiind al lor, dar pe carosabil, blocând calea de acces a utilajelor de deszăpezire. Alţii pornesc la drum cu maşini neechipate corespunzător sau pur şi simplu defecte, care la un moment dat se opresc, iar cetăţeanul în cauză o lasă în poziţia respectivă. Un astfel de şofer şi-a lăsat autoturismul chiar pe linia de tramvai, pe Calea Galaţi. Acolo i s-a oprit, acolo l-a lăsat, nici măcar nu l-a împins mai în lateral. Altul a parcat chiar în intersecţia străzii Plevnei cu Calea Galaţi, blocând accesul utilajelor pe care le trimisesem să deszăpezească în zona Maternităţii", a povestit Simionescu.
Iadul alb în judeţ
Cele două reprize de viscol, de sâmbătă - duminică şi de joi, au pus la grea încercare capacitatea firmei angajate de Consiliul Judeţean şi de Direcţia Regională de Drumuri Naţionale Constanţa din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale de a menţine circulabile drumurile judeţene, respectiv drumurile naţionale de pe raza judeţului Brăila. Firma care deţine contractul de deszăpezire pentru ambele categorii de drumuri este omniprezenta "Tancrad" SRL Galaţi. Nu se ştie exact câte utilaje a avut la dispoziţie "Tancrad" pentru aceste operaţiuni, dar cert este faptul că intensitatea ninsorii şi a viscolului din această săptămână i-a pus serios sub semnul întrebării capacitatea de lucru. Atât de serios încât zeci de drumuri judeţene au fost blocate continuu, pe anumite sectoare, iar drumurile naţionale, deşi erau anunţate ca fiind circulabile până la limita de judeţ, erau de fapt foarte greu de parcurs, fiind deszăpezite, pe anumite tronsoane, doar pe câte un singur sens. Despre DN 2B Brăila - Buzău se spunea, de exemplu, luni, că nu are probleme pe raza judeţului nostru. Corespondentul nostru de la Ianca ne-a transmis, însă, că în zona acestei localităţi şoseaua este impracticabilă. Altfel se vedea, aşadar, situaţia din teren decât din birourile de unde se emiteau comunicatele de presă.
Ieri, până la închiderea ediţiei, zeci de drumuri judeţene continuau să fie blocate, iar despre drumurile naţionale existau informaţii că sunt deschise circulaţiei, cu excepţia DN 23 Brăila - Focşani, unde încă nu se reuşise deblocarea ambelor sensuri de mers. Noi am încercat, cu maşina redacţiei, să vedem dacă putem ajunge măcar până la Muchea, prima localitate de la Brăila spre Focşani. Într-adevăr, pe DN 23 se circula cu foarte mare dificultate, din simplul fapt că, până ieri după-amiază, la ore bune după ce viscolul încetase, zăpada fusese îndepărtată de pe un singur sens, iar dacă două maşini circulau din direcţii opuse le-ar fi fost imposibil să se ocolească, din cauza zidului de zăpadă de pe lateral, înalt de unul până la doi metri. Este greu de înţeles de ce nu se acţionase mai temeinic pentru deszăpezirea şoselei respective din moment ce, încă de la mijlocul săptămânii, pe lângă utilajele existente, CNADR a mai trimis în sprijin la Brăila încă 15 autospeciale cu lamă, care ar fi trebuit să acţioneze exclusiv pentru deszăpezirea drumurilor naţionale.
Din cauza situaţiei de pe drumurile naţionale şi judeţene, dar şi de pe drumurile comunale care erau troienite, de asemenea, în număr foarte mare, ieri încă mai erau izolate de munţii de zăpadă în jur de 50 de localităţi brăilene. Este vorba despre comuna Bordei Verde şi satele aparţinătoare Constantin Gabrielescu şi Lişcoteanca; comuna Ciocile şi satele arondate Chichineţu, Chioibăşeşti, Odăieni; localităţile Batogu, Ioneşti, aparţinând de Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Cireşu; comuna Galbenu şi satele arondate Drogu, Pântecani, Sătuc, Zamfireşti; UAT Gropeni; comuna Măraşu şi satele aparţinătoare Băndoiu, Măgureni, Plopi, Ţăcău; satul Deduleşti aparţinând de UAT Mircea Vodă; satul Esna aparţinând de UAT Movila Miresii; satele Berleşti şi Târlele Filiu de UAT Ianca; comuna Racoviţa şi satul Corbeni; satele Boarca şi Mihail Kogălniceanu, aparţinând de comuna Râmnicelu; satul Pribeagu aparţinând de UAT Roşiori; satul Gurguieţi aparţinând de UAT Scorţaru Nou; satele Cotu Lung, Cotul Mihalea, Mărtăceşti, Vameşul aparţinând UAT Siliştea; comuna Surdila Greci şi satele arondate Brateşul Vechi, Făurei Sat, Horia; comuna Ulmu; UAT Victoria şi satul arondat Mihai Bravu; UAT Vişani şi satele aferente Plăsoiu şi Câineni Băi. Pentru a restabili legătura cu toate aceste localităţi, efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor precum şi ale Ministerului Apărării participă la acţiuni de deszăpezire atât în municipiul Brăila, cât şi în judeţ. De altfel, pe tot parcursul săptămânii, efective de pompieri, jandarmi şi militari s-au aflat în satele brăilene, pentru a ajuta la deszăpezirea gospodăriilor ce aparţin unor persoane în vârstă şi/sau bolnave, care nu au puterea de a mânui lopata pentru a muta nămeţii din faţa propriilor case.
Măsuri speciale pentru animalele de la Zoo şi câinii din adăposturile Primăriei
După cum v-am informat în ediţia electronică a cotidianului nostru, animalele de la Zoo Brăila nu par să fie afectate de iarna grea. Dimpotrivă, speciile originare din zone arctice, cum ar fi lupii de Alaska sau tigrul siberian, nu contenesc să se joace în zăpada mare, bucuroşi de temperaturile scăzute. La rândul lor, animalele specifice zonelor tropicale, cum ar fi leii sau maimuţele, stau bine-mersi în "locuinţele" de iarnă, mai exact în încăperi încălzite, astfel că frigul de afară nu le afectează câtuşi de puţin. Şi cei doi pelicani din "colecţia" Zoo Brăila, dacă tot nu au apucat să migreze spre ţările calde, stau la căldurică privind pe fereastră stratul gros de zăpadă.
Nelu Gheorghe, administratorul Grădinii Zoologice, ne-a dat asigurări că animalele primesc porţii duble de hrană în perioada aceasta şi că speciile care nu suportă frigul beneficiază de adăposturi încălzite. Totodată, chiar dacă momentan nu prea există vizitatori, aleile parcului zoologic au fost curăţate de zăpadă după fiecare repriză de viscol, fiind la fel de primitoare ca de obicei.
În ceea ce priveşte câinii aflaţi în adăposturile administrate de municipalitate, conducerea Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL) a luat decizia de a le dubla norma de hrană, pentru a face faţă condiţiilor meteo extreme. După cum se ştie, patrupedele capturate de pe domeniul public brăilean sunt găzduite de adăposturi închiriate de Primărie pe teritoriul unor foste ferme de pe raza localităţilor Lacu Sărat şi Unirea. În prezent, la adăpostul de la Lacu Sărat se află 448 de câini, iar la Unirea sunt 352. "Pe perioada aceasta, de vreme rea, a fost emisă o decizie prin care se dublează norma de hrană rece pentru câinii din adăpost, iar culcuşurile din paie se schimbă zilnic. De asemenea, s-a suplimentat personalul adăposturilor. Trei persoane se află la datorie ziua, iar pe parcursul nopţii sunt câte doi angajaţi care asigură permanenţa. Angajaţilor respectivi li s-au asigurat condiţii de cazare la sediul adăposturilor, astfel încât să nu trebuiască să facă naveta, atât timp că există riscul ca drumurile să fie blocate de ninsoarea abundentă", ne-a declarat Marilena Barbu, directorul tehnic al SUPAGL Brăila.
