Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Alegeri în vremea pandemiei

Duminică, pe 27 septembrie, românii au votat aleşii locali. Desfăşurate în condiţii speciale, sub semnul pandemiei şi cu respectarea măsurilor de prevenire a infecţiei cu coronavirus, alegerile din acest an par să fie cele mai grele de după Revoluţie. Deşi, la prima vedere putem spune că nu diferă prea mult faţă de alegerile din 2016 şi că nici prezenţa la vot nu a înregistrat prea mari diferenţe, alegerile din acest an au fost atipice. Spun asta pentru că, în acest an, campania electorală s-a făcut „cu mască”, atât la propriu, cât şi la modul figurat: fără dezbateri, fără prea multe informaţii despre candidaţii la funcţiile de primari, de consilieri locali, de consilieri  judeţeni sau despre cei care au „atentat” la fotoliul de preşedinte al consiliilor judeţene.

Într-o perioadă în care ne îndreptăm spre o iarnă cum nu am mai avut, asezonată cu pandemia care a îngenuncheat întreaga planetă, noi, alegătorii,  nu prea am beneficiat de amănunte care să ne ofere o imagine reală a candidaţilor înscrişi în cursa alegerilor locale, deşi, consider că, în multe cazuri, s-au investit suficienţi bani în acest sens.

Sătui de promisiuni şi de aşteptări, mulţi români au mers duminică la vot pentru că au înţeles, după 30 de ani de democraţie, că doar cei care ajung în funcţiile de conducere ale aleşilor locali pot deschide robinetul cu bani pentru dezvoltarea comunităţii, dar au şi pixul cu care să atragă sau să respingă investiţiile în zonă.

Ca de fiecare dată, însă, filosofia alegătorului aflat în cabina de vot a oscilat între liste, sigle sau oameni, în momentul în care ştampila a devenit singura „armă” de a aprecia sau de a „taxa” oferta alegerilor locale din acest an.

Acolo, singur cu conştiinţa sa, fiecare votant a decis ieri pe cine doreşte să aleagă în fruntea gospodarilor comunităţii din care face parte, dacă cei înscrişi pe listele consiliilor locale sau judeţene sunt sau nu sclavii partidelor care i-au promovat şi cine merită votul de preşedinte al consiliului judeţean.

Îmi place să cred că, acolo, în cabina de vot, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, românii au analizat cu atenţie oferta, dar şi cererea. Dacă au înţeles că, de votul lor depinde cum arată localitatea, cum arată şcolile sau spitalele, cum arată sau cum vor arăta drumurile sau parcurile şi dacă, în sfârşit, aleşii respectivi ne pot oferi o gură de oxigen pe plan economic, social, cultural.

În curând, vom afla dacă brăilenii au votat sigle, liste sau oameni care să fie cu adevărat în fruntea comunităţii locale şi care să gestioneze corect banul public. Vom afla cât de echilibrate din punct de vedere politic vor fi consiliile locale sau judeţene, astfel încât cei aleşi să nu îşi pună reciproc beţe în roate, dar şi în ce direcţie se va înclina balanţa pentru şefia consiliului judeţean. Cu alte cuvinte, vom avea aleşii pe care i-am votat şi drumul pe care ni l-am ales! Doamne ajută!




Categorie articol: 

Comentarii