Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Şcoli fără autorizaţie

• pe 10 septembrie, clopoţelul va suna iar, adunând elevii în sălile de clasă după o vacanţă de aproximativ 3 luni • cât timp copiii s-au distrat peste vară, responsabilii au igienizat şi au efectuat lucrări de reparaţii la unităţile şcolare din municipiu şi judeţ, pentru ca totul să fie curat în noul an • cu tot efortul de a face şcoala un loc sigur pentru copii, mulţi directori ai unităţilor de învăţământ rămân din nou “corigenţi” la aceeaşi materie: obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare şi cea de securitate la incendii • în mediul rural, cea mai des întâlnită “piedică” în obţinerea autorizaţiei de la DSP este lipsa apei potabile, în timp ce în municipiu, vorbim de clădiri vechi ce nu pot asigura circuitele ori nu au locuri de joacă

 

În mai puţin de o lună, şcolile şi grădiniţele îşi vor deschide porţile în faţa noului an şcolar. Pentru 2018-2019, în judeţul Brăila vor funcţiona 105 unităţi de învăţământ, număr ce include atât şcolile, grădiniţele şi liceele de stat, cât şi pe cele particulare. Elevii au început deja să se pregătească, la rafturile cu papetărie din magazine fiind mare forfotă în această perioadă. Dar oare şcolile sunt pregătite pentru a-i întâmpina cum se cuvine pe copii? Se pare că situaţia nu s-a schimbat mai deloc în ultimii ani, puţine fiind unităţile şcolare care au reuşit de anul trecut şi până acum să obţină autorizaţie sanitară de funcţionare. Dacă pentru anul şcolar 2017-2018, doar 56,27% dintre locaţii aveau această autorizaţie eliberată de Direcţia de Sănătate Publică Brăila, pentru 2018-2019 procentul locaţiilor autorizate a crescut cu doar 2 procente. Nici în ceea ce priveşte securitatea la incendiu situaţia nu este mai promiţătoare: doar 31 de unităţi de învăţământ au această autorizaţie, din cele 81 care ar trebui să deţină documentul. Alte 25 de unităţi nu fac obiectul autorizării, dar acesta este un subiect pe care-l vom relua într-o ediţie viitoare a cotidianului “Obiectiv - Vocea Brăilei”.

 

Mica “mare cosmetizare”

Revenind la grădiniţe, şcoli şi licee, Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila ne-a transmis că pentru anul 2018-2019, funcţionează 105 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, după cum urmează: 21 licee de stat şi un liceu particular, 22 şcoli gimnaziale de stat în municipiu şi două particulare, 42 şcoli gimnaziale de stat în mediul rural, 16 grădiniţe şi o şcoală postliceală de stat. La acestea se adaugă o unitate de învăţământ special (CSEI), Palatul Copiilor şi Elevilor, Casa Corpului Didactic şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională. “În vederea pregătirii unităţilor de învăţământ pentru noul an şcolar s-au efectuat lucrări de igienizare a spaţiilor din interiorul clădirilor şi a grupurilor sanitare, lucrări de înlocuire sau reparare a mobilierului degradat în sălile de clasă, de reparat parchet, lucrări de ignifugare, de asigurare a spaţiului lapte-corn conform legislaţiei, s-au efectuat reparaţii la instalaţiile de încălzire, pardoseli şi tâmplărie, au fost amenajate curţile şcolilor şi terenurile de sport şi s-au demarat acţiunile de procurare a combustibilului necesar pentru perioada de iarnă. Unităţile de învăţământ au fost reabilitate, la fel şi instalaţiile electrice, termice şi sanitare. Pentru începerea în bune condiţii a noului an şcolar, toate unităţile şcolare depun eforturi pentru realizarea igienizării spaţiilor cu personal propriu, a securităţii şi siguranţei preşcolarilor şi elevilor, asigurării materialelor didactice şi a personalului didactic necesar bunei desfăşurări a actului didactic”, ne-au transmis reprezentanţii ISJ Brăila. La inspectorat s-au centralizat lucrările efectuate sau încă în curs de efectuare de către şcoli, grădiniţe şi licee. Foarte multe dintre unităţile şcolare au realizat doar lucrări de igienizare şi reparaţii curente, cu termen de finalizare până la finalul lunii august.

 

Cum se pregătesc unităţile şcolare pentru întâmpinarea elevilor

În schimb, există şi unităţi cu reparaţii mult mai ample, atât în municipiu, cât şi în judeţ. Spre exemplu, Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” a raportat ISJ că până la finele lunii în curs ar trebui să fie montate uşi rezistente la foc, să fie montate amortizoare uşi şi lămpi exit şi geam armat, la care se adaugă lucrări de ignifugare. Colegiul Naţional “Gheorghe M. Murgoci” a raportat că vor fi achiziţionate, tot până la finalul lunii august, două cazane pentru sistemul de încălzire şi servicii de proiectare faza I DALI pentru reabilitare şi modernizare clădire monument istoric. Reparaţii capitale au raportat Liceul “C-tin Angelescu” Ianca pentru Şcoala Gimnazială Plopu, Şcoala Gimnazială “Ion Creangă”, “I. L. Caragiale”, Şcoala Gimnazială “Mihail Kogălniceanu”, “George Coşbuc”, “Radu Tudoran”, Şcoala Primară “Sfânta Maria” şi alte câteva din judeţ.

La şcoala din comuna Ciocile există două proiecte care au obţinut finanţare prin programul PNDL 2: “Înfiinţare grădiniţă în comuna Ciocile” şi “Construire grup sanitar şi realizarea instalaţiei de încălzire la Şcoala cu clasele I-IV Ciocile”, proiecte de care se ocupă primăria din localitate. La Bordei Verde, Şcoala Primară Lişcoteanca are o construcţie nouă, clădirea fiind ridicată până la acoperiş, este finisată şi tencuită. Toate acestea, după ce primăria a obţinut bani prin PNDL 1. Autorităţile din Bordei Verde şi-au propus să reabiliteze complet şi Şcoala I-IV Gabrielescu, licitaţia pentru lucrare fiind deja încheiată. În reparaţii capitale urmează să intre Grădiniţa nr. 7, fiind pregătite deja documentele necesare includerii în Programul Operaţional 2014-2020, potrivit informării transmise către ISJ.

Corpul E al Liceului de Artă “Hariclea Darclee” a intrat în reabilitare, termenul de finalizare a lucrărilor fiind estimat pe 8 septembrie 2018, deci până la începerea noului an şcolar. La Liceul Tehnologic din Însurăţei s-a înlocuit duşumeaua, s-a recondiţionat mobilierul şcolar, s-a montat sistem de închidere centralizată cu interfon şi sistem efracţie-alarmare. Asta, în timp ce la Şcoala I-VIII Tătaru se vor efectua reparaţii ample la acoperiş şi pazie şi vor fi amenajate două cabine de toaletă în interior, până la finele lunii august. Până pe 1 septembrie trebuie să fie gata şi reabilitarea Şcolii Primare Titcov şi a Grădiniţei cu program normal Titcov, potrivit informaţiilor primite de la Inspectoratul Şcolar. La Şuţeşti, investiţiile propuse de UAT sunt construirea grupurilor sanitare interioare şi construirea unei grădiniţe în satul Mihail Kogălniceanu. La Viziru, Şcoala nr. 2 este în proces de reabilitare. Pe lângă şcoli, şi grădiniţele s-au pregătit pentru întâmpinarea micuţilor. Spre exemplu, reabilitarea Grădiniţei nr. 37 ar trebui să fie gata până pe 31 august.

 

“Călcâiul lui Ahile”: lipsa autorizaţiei sanitare de funcţionare

Deşi sună frumos pe hârtie toate aceste lucrări pe care toate grădiniţele, şcolile şi liceele le-au gândit şi efectuat pentru noul an şcolar, problema apare în momentul în care vorbim de autorizaţii. Concret, ne referim aici la autorizaţia sanitară de funcţionare, eliberată de Direcţia de Sănătate Publică, în urma depunerii unui dosar şi a îndeplinirii tuturor criteriilor menţionate într-un ordin de ministru. Autorizaţia se eliberează pentru locaţie, şi nu pentru unitate, căci o şcoală poate avea mai multe locaţii. Prefectul judeţului Brăila, George Paladi, ne-a informat că din totalul 266 de locaţii, doar 155 dintre acestea au autorizaţie sanitară de funcţionare. “Pentru anul şcolar 2018 - 2019 avem 110 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, fiind arondate 156 unităţi de învăţământ. Avem un total de 266 de locaţii. În aceste 266 de locaţii intră şi şcoli şi grădiniţe. Dintre aceste 266, locaţii cu autorizaţie sanitară sunt 155, ceea ce înseamnă 58,27%. Locaţii fără autorizaţie sanitară sunt 111 (41,73%), din care 10 locaţii în Municipiul Brăila, 6 locaţii în oraşele Ianca şi Însurăţei şi 95 locaţii în comune”, ne-a precizat prefectul Paladi.

Cea mai des întâlnită “piedică” în obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este lipsa apei potabile, mai ales în judeţ. “Nu sunt modificări semnificative în ceea ce priveşte procentajul locaţiilor autorizate. Acum câţiva ani era, într-adevăr, un procentaj de 50%. Între timp, s-au mai închis câteva dintre ele, din câte am observat, dar au mai fost situaţii când, după ce şi-au pus la punct condiţiile, au solicitat autorizaţiile sanitare de funcţionare pe care le-au şi primit”, ne-a precizat directorul DSP Brăila, Gabriel Ciochină. Pe fondul lipsei apei potabile s-a iscat şi un mic conflict între preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac, şi Gabriel Ciochină. Şeful judeţului s-a plâns, în luna februarie, că nu îşi poate pune în aplicare planurile din pricina directorilor de instituţii, care nu sunt oameni asumaţi de actuala guvernare, dându-l exemplu în acest sens pe Ciochină. Chiriac l-a acuzat, la vremea respectivă, că nu vrea să accepte soluţii alternative pentru a elibera autorizaţiile de funcţionare în cazul mai multor şcoli din judeţ. Soluţia găsită de şeful judeţului a fost dotarea şcolilor cu bidoane de apă potabilă gen “La Fântâna”, idee pe care şeful DSP a refuzat-o din start. Ciochină a susţinut că nu poate emite un asemenea document pentru “soluţii” care nu se încadrează în normele legale.

 

Bidoanele «La Fântâna» revin!

Se pare că Francisk Chiriac insistă să aducă acele bidoane de tip “La Fântâna” în şcoli pentru a asigura apă potabilă elevilor, însă speră să obţină de la DSP şi o autorizaţie sanitară provizorie. “Sunt primării care au şcoli foarte bune, la nivel de şcoli europene. Majoritatea şcolilor din judeţ sunt foarte bune, mai puţin în ceea ce priveşte autorizaţia sanitară de funcţionare. Trebuie să rezolvăm problema apei. Cred că săptămâna viitoare voi avea o discuţie cu domnul Ciochină, pentru rezolvarea problemei, să găsim o soluţie intermediară, adică cu ajutorul acelor bidoane «La Fântâna», pentru ca elevii să aibă apă potabilă în şcoală. Să obţinem măcar o autorizaţie provizorie. Nu se va închide nicio şcoală”, ne-a precizat preşedintele CJ. Dacă are succes sau nu cu soluţia bidoanelor de apă rămâne de văzut, însă şeful DSP ne-a dat asigurări că îşi menţine punctul de vedere pe care ni l-a prezentat şi în cursul lunii februarie a.c. “Îmi menţin punctul de vedere. Apa din bidoane poate fi folosită pentru băut, dar pentru spălat pe mâini trebuie să se ia măsurile necesare. Nu a venit nicio şcoală să depună dosar, în urma înfiinţării vreunui sistem propriu pentru apă potabilă. Într-adevăr, a fost un program operaţional de modernizare a unităţilor şcolare din ţară, iar multe şcoli din judeţ au intrat în acest program. Vă spun asta pentru că noi am acordat asistenţă de specialitate. Nu am ştiinţă să se fi finalizat toate aceste lucrări”, ne-a povestit Gabriel Ciochină.

Lipsa apei potabile din şcoli, o problemă majoră ţinând cont că vorbim despre copii, a fost înţeleasă, din câte se pare, şi de către actualii edili din judeţ. Drept dovadă, primarul comunei Frecăţei, Ionel Bălan, ne-a declarat că şcoala nu are încă autorizaţie sanitară de funcţionare din această cauză, însă se fac eforturi pentru remedierea problemei. Acesta speră ca într-un an şi jumătate atât şcoala din comună, cât şi unităţile de învăţământ din satele aparţinătoare să aibă apă potabilă. Au fost atrase fonduri prin PNDL. În schimb, elevii şcolii din Galbenu sunt la mâna Companiei de Utilităţi Publice “Dunărea”, căci reţeaua de apă potabilă încă nu a fost extinsă până acolo, aşa cum ne-a precizat primarul Nicolae Ganea. La liceul din Însurăţei se derulează un proiect pe PNDL pentru extinderea toaletelor. “Pe perioada construirii avem aviz de la DSP, iar după finalizarea proiectului urmează să obţinem autorizaţia de funcţionare. În momentul de faţă, liceul are şi autorizaţie, numai că suntem nevoiţi să facem aceste lucrări de extindere pentru că numărul elevilor a crescut foarte mult”, ne-a precizat primarul Gheorghe Ionel.

 

Locaţiile din municipiu care nu au şi, probabil, nu vor avea niciodată autorizaţie sanitară

În municipiu, din cele 10 locaţii care nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, 8 sunt grădiniţe, una este reprezentată de corpul B al Colegiului Economic “Ion Ghica”, iar cea de-a zecea, este clădirea în care funcţionează Facultatea de Inginerie. Primăria Municipiului Brăila ne-a pus la dispoziţie atât locaţiile, cât şi motivele pentru care acestea nu pot primi, pentru moment, autorizaţia sanitară de funcţionare. Spre exemplu, Grădiniţa nr. 32 ce aparţine Grădiniţei nr. 6, nu are autorizaţie, deoarece nu poate fi respectat circuitul, nu are spaţiu pentru cabinet, în curte nu este spaţiu suficient, iar clădirea este veche. La Grădiniţa nr. 3 - structură a Grădiniţei nr. 37 - clădirea este veche şi nu respectă circuitele, plus o problemă a hidranţilor. Grădiniţa nr. 19 - structură a Grădiniţei nr. 49 - nu are acest document eliberat de DSP, deoarece funcţionează într-o clădire veche, cu săli tip vagon şi nu poate fi respectat circuitul. Grădiniţa nr. 51 nu deţine autorizaţie de la DSP, pentru că funcţionează într-o clădire foarte veche, are toaletele afară, iar clasele sunt de tip “tunel”. La Grădiniţa nr. 20 - structură a Grădiniţei nr. 56 -, spaţiul aferent se află la parter de bloc şi nu are curte pentru realizarea spaţiului de joacă pentru copii, ceea ce împiedică obţinerea autorizaţiei. Grădiniţa nr. 21 care este structură a Şcolii Gimnaziale “A. S. Puşkin” va depune, din nou, documentele pentru obţinerea documentului după data de 1 septembrie 2018. Grădiniţa nr. 25, structură a Şcolii Gimnaziale “Radu Tudoran”, nu deţine documentul DSP, deoarece nu există loc de joacă pentru copii. La vizitele anterioare, inspectorii DSP au impus realizarea unor grupuri sanitare suplimentare, lucrări care s-au efectuat între timp. Grădiniţa nr. 54, structură a Şcolii Gimnaziale “Aurel Vlaicu”, are aceeaşi problemă a lipsei locului de joacă, deoarece aceasta funcţionează la parterul unui bloc. Corpul B al Colegiului Economic “Ion Ghica” nu are autorizaţie sanitară, pentru că nu sunt suficiente toaletele, iar clădirea este monument istoric. Ca o concluzie, mai toate aceste locaţii ori sunt clădiri vechi, de patrimoniu, ori funcţionează la parterul blocurilor, ceea ce înseamnă că nu există şanse să obţină autorizaţia, potrivit legislaţiei actuale.

Şi dacă tot suntem la capitolul autorizaţii, un alt document de acest tip ce nu este încă deţinut de toate şcolile este autorizaţia de securitate la incendii. Potrivit informaţiilor primite de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Brăila, doar 31 de unităţi de învăţământ deţin astfel de autorizaţii, din totalul de 84. Alte 25 de unităţi de învăţământ nu fac obiectul acestei autorizaţii. Trebuie menţionat faptul că obţinerea acestei autorizaţii se face pe corpurile de clădire construite, şi nu pe unitatea de învăţământ. Vorbind despre corpuri de clădire, doar 89 au autorizaţie, în timp ce alte 101 trebuie să deţină acest document important. Alte 189 de corpuri nu fac obiectul autorizării.




Categorie articol: 

Comentarii