ADMINISTRAȚIE
Ultimul drum praf din județ
• un brăilean din satul Batogu, comuna Cireșu, ne-a sesizat telefonic pe adresa redacției în privința faptului că dacă până acum patru luni exista transport public în comun prestat de o firmă privată, aceasta a renunțat din cauza drumurilor proaste din zonă • el a susținut că situația este problematică, deoarece elevii de liceu veneau la cursuri cu microbuzele, dar și persoanele în vârstă se foloseau de acest serviciu pentru a ajunge la farmacie sau chiar pentru a ajunge la bancomate să își scoată pensia • fiind vorba despre DJ203R, președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, ne-a transmis că a luat legătura cu transportatorul și acesta a recunoscut că a redus numărul de curse, deoarece nu are suficienți clienți • totuși, potrivit lui Chiriac, se încearcă găsirea unei soluții prin rute ocolitoare • mai mult, acesta a explicat că drumul va fi reabilitat anul viitor pe fonduri europene • primarul comunei Cireșu, Radu Popa, și-a exprimat speranța că situația va fi urgentată, deoarece drumul este impracticabil și ridică probleme chiar și pentru Pompieri sau Ambulanță
O situație complicată le creează probleme cetățenilor din comuna Cireșu, județul Brăila, însă președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, încearcă să îi găsească o rezolvare, mai ales că este de competența CJ. După cum ne-a transmis un locuitor din satul Batogu, printr-o sesizare telefonică pe adresa redacției cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, dacă până acum patru luni de zile în comuna Cireșu ar fi existat transport în comun prestat de o firma privată, în prezent se pare că aceasta ar fi renunțat din cauza drumurilor proaste, după cum a subliniat cel ce a făcut sesizarea, iar drumurile ocolitoare ar fi prea lungi.
Sursa citată ne-a mai transmis că sunt elevi mai mari pentru care părinții fac eforturi în așa fel încât să îi ducă la licee în Brăila; că sunt bătrâni care primesc pensia pe card și care trebuie să se deplaseze din localitate pentru a scoate banii de la bancomate.
”Sunt oameni bătrâni care trebuie să meargă la medic și nu au cum. Nu poți ajunge la o farmacie. Nici la cumpărături nu mai putem merge. Păi, la magazinul din sat, o sticlă de ulei costă 11 lei. Toate sunt mai scumpe! Mulți obișnuiau să se ducă la Brăila, o dată la câteva săptămâni, să cumpere ce au nevoie la prețuri mai convenabile. Acum nu mai putem. De aproape 4 luni nu mai circulă cursa spre Brăila! În urmă cu vreo 3-4 ani, circula de trei ori pe zi. Pe urmă mai venea doar o dată pe zi. Acum nu mai vine deloc!”, ne-a spus localnicul din satul Batogu.
De asemenea, cel ce a făcut sesizarea ne-a mai declarat și că aceste lucruri au fost transmise și primarului din comuna Cireșu, Radu Popa (PNL), dar acesta l-ar fi îndrumat către CJ Brăila, de unde, susține omul, i s-ar fi spus ca trebuie sa strângă semnături dacă dorește să i se rezolve problemele.
Transportatorul a redus cursele din cauza stării proaste a drumului
În aceste condiții am luat legătura cu președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD), care a afirmat că nu știe nimic despre nevoia de strângere de semnături, însă a explicat situația și și-a manifestat intenția de a o rezolva.
Acesta ne-a transmis că a discutat cu transportatorul, care nu a făcut nicio cerere de reziliere a contractului pe care îl are cu Consiliul, dar care într-adevăr i-a transmis că și-a redus cursele pentru că, pe lângă starea proastă a drumului, traseul a devenit total nerentabil odată cu creșterea prețului la combustibil și a numărului tot mai mic de călători care au nevoie să efectueze cursa.
Ultimul drum neasfaltat din județ, pe lista președintelui CJ
În acest context, Chiriac a explicat că există un proiect de reabilitare a drumului prin fonduri europene, pentru care licitația aproape că a ajuns la final, astfel că lucrările ar putea începe la anul și problemele privind partea de infrastructură s-ar rezolva.
”Nu trebuie să strângă niciun fel de semnături oamenii. Pentru că mi-ați sesizat această problemă am și chemat oamenii care se ocupă de astfel de situații. Acolo este într-adevăr un traseu cu probleme. Este ultimul drum neasfaltat din județul Brăila. În momentul de față se află în licitație. Din păcate, nu am cum să fac investiții pe el pentru că deja suntem foarte avansați și cred că până la sfârșitul anului vom semna contractul de lucrări. Este un proiect pe fonduri europene de 40 de milioane euro! Astăzi am chemat la mine reprezentantul operatorului care are acest traseu, pentru a avea o discuție cu el, pentru a găsi un traseu alternativ. Pentru că el reclamă că face foarte multe pene pe ruta respectivă. Într-adevăr, drumul arată rău. Dar peste un an de zile sper să fie un drum european. Oricum, încercăm să facem ceva.
Nu lăsăm oamenii de izbeliște! Domnul primar, dacă era interesat să rezolve problema, găsea și el surse alternative, nu îi trimitea direct la Consiliul Județean Brăila. Dar pentru că face parte din Județul Brăila, că nu este «Județul Cireșu», o să fiu alături de oameni și am avut discuția cu cel care face acel traseu. Aș vrea să găsim un traseu alternativ, astfel încât până la finalizarea proiectului să avem și transport pentru cetățeni în cele două localități, Batogu și Cireșu. Mai sunt curse în zona respectivă. O să vorbesc și cu ceilalți operatori, astfel încât să meargă pe drumuri accesibile. Și acela este accesibil, dar se merge mai greu. Recunosc, este un drum într-o stare proastă, dar este ultimul drum pe care CJ Brăila îl mai are de reabilitat pe fonduri europene și vom rezolva problema!”, a declarat Chiriac.
Președintele CJ Brăila a mai precizat că în urma discuției cu transportatorul, acesta i-a transmis și că sunt tot mai puțini călători pe ruta respectivă și cursa a devenit total nerentabilă. Mai mult, există reguli foarte clare pentru transportatori, astfel că este nevoit să presteze serviciul cu un microbuz de 11 locuri, ceea ce crește costurile având în vedere numărul mic de călători.
”Eu cred că ar trebui schimbată legislația, ca autoritatea locală, nu județeană, să poată să transporte până la un punct. De exemplu până în orașul Ianca, la gară și așa mai departe, astfel încât, oamenii să se deplaseze. Nu poți să te duci cu microbuzul pentru trei călători. Te duci, dar nu este sustenabil pentru transportator. Și atunci aceștia renunță la trasee. Oricum, repet, eu am avut discuția cu transportatorul, a spus că va merge pe traseu deocamdată”, a mai afirmat Chiriac.
Popa susține că transportul elevilor la nivelul comunei este asigurat de Primărie, dar nu și până în municipiu
Contactat în legătură cu aceeași problemă semnalată de cetățeni, Radu Popa, primarul comunei Cireșu (PNL) a explicat că într-adevăr foarte mulți cetățeni îi reclamă această situație legată de drumul DJ203R, dar nu a trimis pe nimeni la CJ Brăila pentru rezolvare, ci doar a explicat situația așa cum este în realitate.
Acesta a dat asigurări că elevii din comună (peste 300) sunt transportați la școală și liceu, pe raza localităților componente, nu și până în Municipiul Brăila.
”Copiii ajung la școală. În Municipiu e altă problemă. Acel drum la care faceți referire este drumul județean DJ203R. Primăria Cireșu nu are nicio sarcină, nu îl are în inventar ca să intervină cu lucrări de întreținere și modernizare. Și este într-o stare deplorabilă. Nu putem circula! Pompierii, Salvarea, mijloacele de transport în comun, absolut nimic nu poate circula pe acolo! Este adevărat! Sunt și elevi, sunt și persoane în vârstă, sunt și persoane care au probleme de sănătate și Ambulanța nu poate veni la timp pentru ei. Sunt multe probleme pe care le avem din cauza acestui drum județean. Nu am trimis pe nimeni la Consiliul Județean.
Vă dați seama că toată lumea vine la Primărie. Eu le-am explicat tuturor cum stau lucrurile. Acel drum nu ține de Primăria Cireșu. Cred că este singurul drum județean aflat într-o astfel de stare avansată de degradare. Nu cred că există în tot județul Brăila un drum mai neîntreținut și lăsat în paragină cum este DJ203R care deservește de la Cireșu la Dropia. Cea mai mare suprafață este pe raza comunei Cireșu. Eu sunt de acord cu ce spun cei de la Consiliul Județean, că trebuie reabilitat prin fonduri europene, dar să fie o perioadă de evaluare a ofertelor un an de zile?!
Parcă e prea mult. În fiecare zi vin oamenii la mine și îmi spun: nu vine Salvarea, nu ne vin Pompierii, nu avem transport în comun! Nu au oamenii cu ce pleca din Batogu și Ionești. Sunt izolate. Chiar și Cireșu. Că foloseau mijlocul de transport în comun. Cel care a câștigat licitația nu mai vine. Este de înțeles! Din ce îmi spun oamenii, când vrea vine, când nu, nu!”, a declarat Popa.
Interesele cetățenilor, mai presus decât ale transportatorului
Întrebat în legătură cu numărul redus de călători din comună și plângerile transportatorului, primarul a afirmat că nu aspectul comercial al operatorului trebuie să fie problema sa, ci să deservească locuitorii comunei.
”Vedeți dumneavoastră, aspectul comercial al domnului transportator nu ne interesează pe noi. Pe noi ne interesează să fim în slujba cetățenilor să aibă mijloc de transport în comun. Nu toată lumea își permite să meargă cu mașina proprie. Dar această societate a licitat și a câștigat un traseu de transport. Trebuie să își respecte contractul. Presupun că știa în ce stadiu se află drumul și câte persoane sunt. Și-o fi făcut un calcul economic. Nu acum a văzut că e drumul rău și nu mai vine! Noi asigurăm transportul elevilor pentru școala din Cireșu.
Avem doar trei microbuze și abia facem față la elevii pe care îi avem aici. Sunt peste 300 de elevi. Nu se pune problema. Asta intră în sarcina primăriei. Trebuie să rezolvăm. Dacă vă referiți la liceul pe care îl avem în comună, aici le asigurăm transport. Dar pentru restul nu avem cadru legal”, a mai punctat Radu Popa.
Primarul comunei Cireșu a explicat că elevii care studiază la licee din Brăila stau cu gazdă sau la cămin și nu fac naveta zilnic, deci începerea școlii nu ar schimba foarte mult datele problemei privind fluxul de călători pentru operator.
ADMINISTRAȚIE
Topul primăriilor cu cele mai mari investiții pe cap de locuitor
• platforma Bani Curați a realizat, recent, o analiză a execuțiilor bugetare și a investițiilor efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021 • în județul Brăila, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL), cu 8.056 lei/locuitor/pe an (în 2021–2025), raportat la 1.201 locuitori, urmată de Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) cu 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori) și Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 3.065 lei/locuitor/an (3.323 de locuitori) • la polul opus se află Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), 340 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) • și orașul Ianca, condus de PSD-istul Ionel Epureanu se remarcă cu un profil financiar echilibrat, dar și comuna Gemenele (primar Petrică Calu, PSD), are investiții consistente, pentru o comună mică
O analiză recentă a site-ului banicurati.ro relevă modul în care sunt investiți banii publici de către autoritățile publice din Județul Brăila și care este raportul acestor sume la numărul de locuitori. Concret, platforma a analizat execuțiile bugetare și investițiile efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021.
Așa cum se știe, în județul Brăila sunt 44 de primării (municipiul, cele trei orașe și 40 de commune), la care se adaugă și consiliul județean, pentru 281.452 de locuitori. Potrivit datelor oferite de sursa citată, în 2025, bugetele acestora au plătit 314,3 miliarde lei pentru investiții și încă 195,7 miliarde lei pentru proiecte cu fonduri UE și PNRR.
În cadrul acestei analize este publicat și un tabel interactiv, cu date despre fiecare primărie din județ cu execuția bugetelor locale pe ultimii cinci ani (2021–2025), din situațiile Ministerului Dezvoltării. Pe scurt, cât a investit fiecare primărie per locuitor, în medie pe an, cu tot cu proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR. Acestea fiind sume plătite efectiv, nu bugetele aprobate.
Așadar, potrivit banicurați.ro, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței, cu 7.988 lei pe an în 2021–2025, la 1.201 locuitori. Investițiile pe locuitor ale județului, cu tot cu consiliul județean sunt de 848 lei pe an, sub media țării (1.104 lei), Brăila situându-se pe locul 39 din 42 (41 de județe și Bucureștiul).
”În situația Ministerului Finanțelor la 31.08.2026, nicio primărie din județul Brăila nu figura cu plăți restante de peste 5.000 de lei mai vechi de 90 de zile. 7 firme și regii autonome au ca autoritate tutelară o primărie, consiliul județean sau o asociație de primării din județul Brăila (registrul AMEPIP); cea mai mare după cifra de afaceri este Compania de Utilități Publice «Dunărea» Brăila SA, cu 158,8 mil. lei în 2025. 25 din 44 de primării au publicat anunțuri de participare în SEAP din ianuarie 2026; licitațiile deschise acum din județul Brăila”, se mai precizează pe site-ul amintit.
Totodată, se menționează și faptul că instituția Consiliului Județean Brăila are bugetul propriu, iar în 2025 a încasat 208,9 mil. lei și a cheltuit 237,5 mil. lei, din care 25,6 mil. lei în investiții. Sumele CJ Brăila nu se adună cu ale primăriilor, dar o parte din bani ajung la ele prin transferuri.
Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au analizat datele publicate de platforma ”Bani Curați” și au încercat să realizeze câteva topuri: comunele cu cele mai mari investiții, investițiile din bani veniți de la UE și din PNRR, topul veniturilor proprii, cheltuielile pe locuitor și anunțuri în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP).
Campionii investițiilor per locuitor
Dacă ar fi să facem un top al comunelor care au investit cel mai mult per locuitor (adăugând și banii veniți de la UE și PNRR/locuitor) de departe se remarcă Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL). Aceasta se află pe primul loc cu 7.988 lei investiți, la care se adaugă încă 68 lei/locuitor/an din fonduri externe și rezultă 8.056 lei/locuitor/an (la 1.201 locuitori); Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) se află pe următoarea poziție cu 2.918 lei, la care mai adăugăm 302 lei din fonduri europene și suma finală este de 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori); iar pe trei, destul de aproape ca sumă a investițiilor, se află Comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 2.915 lei  150 lei din fonduri, deci 3.065 lei/an (3.323 de locuitori).
De cealaltă parte, comunele care au investit cel mai puțin sunt următoarele: Comuna Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), cu doar 311 lei înregistrați ca investiții pe locuitor și 29 lei din fonduri UE și PNRR/locuitor/an, deci în total 340 lei/locuitor/an (raportat 3.419 locuitori); Viziru (condusă de Ana Cornelia Măcrineanu, PNL), cu 852 lei investiții pe locuitor/an, la care se adaugă încă 83 lei din fonduri externe, deci 935 lei pe locuitor pe an (5.528 de locuitori); de asemenea, destul de aproape și comuna Dudești (condusă de Marius Alin Stancu, PNL), cu 856 lei investiții per locuitor/an, plus încă 90 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, rezultând un total de 946 lei/locuitor/an (3.035 locuitori).
Restul comunelor depășesc 1.000 lei per locuitor pe an, dacă adunăm investițiile proprii și cele din fonduri nerambursabile, potrivit datelor oferite de banicurati.ro. Trebuie precizat totuși că dintre restul UAT-urilor, se remarcă oarecum, comuna Gemenele (condusă de PSD-istul Petrică Calu), care are un nivel al investițiilor ridicat, iar veniturile proprii depășesc jumătate din total. Cu alte cuvinte, are investiții consistente pentru o comună mică: investiții – 2.592 lei/locuitor/an; cheltuieli: 4.520 lei/locuitor; fonduri UE și PNRR – 267 lei/locuitor/an; Venituri proprii – 52,2%. De asemenea, Comuna Vădeni (condusă de PSD-ista Coman Stanca), înregistrează cheltuieli reduse și venituri proprii ridicate: cheltuieli – 2.694 lei/locuitor; investiții – 786 lei/locuitor/an; fonduri UE și PNRR – 338 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71%.
În ceea ce privește orașele, Însurăței, condus de Florentina Carșote (PSD) se află pe primul loc în acest top urban al investițiilor per locuitor, cu 1.490 lei/locuitor/an la care mai adăugăm 858 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, ceea ce înseamnă 2.348 lei/locuitor/an (5.870 locuitori). Pe locul al doilea se află orașul Ianca, condus de social-democratul Ionel Epureanu, care a înregistrat investiții de 608 lei/locuitor/an, la care se mai adaugă și bani de la UE și PNRR de 984 lei/locuitor/an, deci un total de 1.592 lei/locuitor pe an (8.969 locuitori). Orașul Făurei (condus de PNL-istul Grigore Gabriel Mocanu), cu 866 lei investiți per locuitor/an, la care dacă mai adăugăm 588 lei/locuitor/an din fonduri externe, rezultă investiții de 1.454 lei/locuitor/an (3.008 locuitori). De asemenea, Municipiul Brăila, condus de primarul Marian Dragomir (PSD), înregistrează 299 lei investiți/locuitor/an, la care se adaugă și 720 lei/locuitor/an din fonduri europene și PNRR, adică 1.019 lei/locuitor/an (154.686 locuitori).
Totuși, aici trebuie menționat că orașul Ianca pare să aibă cel mai echilibrat profil financiar. Acesta se remarcă printr-o pondere ridicată a veniturilor proprii, cheltuieli relativ moderate și o valoare bună a fondurilor europene raportate la populație: cheltuieli – 3.645 lei/locuitor în 2025; investiții – 608 lei/locuitor/an în medie, 2021–2025; fonduri UE și PNRR – 984 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71,2% din total.
Topul fondurilor europene
Dacă ne limităm strict la investițiile per locuitor/an din bani de la UE și PNRR, pe primul loc se află comuna Racovița, condusă de Tudorel Gâscă de la PNL, cu 859 lei/locuitor/an (892 locuitori), apoi comuna Grădiștea, condusă de Petre Andrei tot de la PNL, cu 690 lei/locuitor (2.115 locuitori), urmată de comuna Jirlău ce îl are primar pe Daniel Drăguț (PSD), cu 638 lei/locuitor/an (2.919 locuitori) și de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 594 lei/locuitor/an (2.235 locuitori). La pol opus, se află comuna Gropeni (condusă de Nicușor Cocianu, PNL), cu 24 lei/locuitor/an (3.022 locuitori); comuna Tichilești (condusă de Gicu Davidescu, PNL), cu 29 lei (3.419 locuitori) și comuna Bărăganul (condusă de Daniel Mihail Sandu, PSD), cu 39 lei/locuitor/an (2.864 locuitori).
În ceea ce privește orașele, acestea stau mai bine la capitolul absorbție de fonduri europene pentru beneficiul cetățenilor. Mai precis, pe primul loc se află orașul Ianca, cu 984 lei/locuitor/an, la 8.969 locuitori; pe doi este situat orașul Însurăței, cu 858 lei/locuitor/an (5.870 locuitori), Municipiul Brăila cu 720 lei/locuitor/an (154.686 locuitori), în timp ce orașul Făurei, ceva mai jos în top, cu doar 588 lei/locuitor/an (3.008 locuitori).
Ce primărie stă cel mai bine la gestiunea propriilor venituri
În topul veniturilor proprii, pe primul loc în top se situează tot comuna Frecăței, condusă de PNL-istul Ionel Bălan, cu 78,2%, orașul Ianca condus de Epureanu, cu 71,2%, comuna Vădeni (condusă de Stanca Coman, PSD), cu 71% și comuna Chiscani (condusă de Geanina Pospai, PSD), cu 57%. Cele mai mici procente la acest capitol le înregistrează comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 15,4%, comuna Grădiștea, cu 18% și Comuna Unirea, cu 18,2%.
Topul cheltuielilor
Cât despre topul cheltuielilor pe locuitor, pe primul loc la cele mai cheltuitoare UAT-uri se situează, de asemenea, comuna Frecăței, condusă de Ionel Bălan (PNL), cu 13.611 lei pe locuitor, pe an (1.201 locuitori), urmată de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 9.369 lei/locuitor/an (2.235 locuitori) și comuna Siliștea (condusă de Ilie Efteme (PSD), cu 9.161 lei/locuitor/an (1.465 locuitori). La polul opus figurează comuna Vădeni cu 2.624 lei/locuitor/an (3.700 locuitori); comuna Tichilești (condusă de PNL-istul Gicu Davidescu), cu 2.785 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) și comuna Mircea Vodă (condusă de Alexandru Moșescu, PNL), cu 3.146 lei/locuitor/an (2.812 locuitori).
Dintre orașe, pe primul loc la ”proba cheltuieli”, se află Însurăței, cu 4.939 lei/locuitor/an (5.870 locuitori); Municipiul Brăila cu 4.462 lei/an/locuitor (154.686 locuitori); orașul Făurei cu 4.405 lei/locuitor/an (3.008 locuitori) și orașul Ianca cu 3.645 lei/locuitor/an (8.969 locuitori).
Cele mai active primării
În ceea ce privește anunțurile în SEAP în acest an, topul este dominat de departe de Municipiul Brăila, cu 20 de anunțuri active în sistemul electronic al achizițiilor publice, urmat de comuna Chiscani cu 6 anunțuri, comuna Șuțești (condusă de PSD-istul Costică Dobre), cu 5 anunțuri; orașul Ianca cu 4, comunele Frecăței, Cazasu, Romanu, Viziru cu câte 3 anunțuri fiecare; comunele Unirea, Măxineni, Bordei Verde, Ulmu, Vișani cu câte 2 anunțuri fiecare; orașul Însurăței și comunele Racovița, Ciocile, Gropeni, Râmnicelu, Jirlău, Tufești, Gemenele, Mărașu, Traian, Movila Miresii și Vădeni cu câte un anunț în SEAP. Restul localităților nu figurează ca active la acest capitol.
Analiza și datele complete privind toate comunele din Județul Brăila pot fi accesate și consultate la adresa: https://banicurati.ro/primarii/braila
ADMINISTRAȚIE
Spitalul de Psihiatrie. Drept de administrare a clădirilor în care funcționează pentru încă zece ani
• decizia a fost luată în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila • este vorba despre imobilele din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53, aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila și administrate de Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila • fostul contract încheiat cu Primăria în 2016 se apropie de data finală și a trebuit demarată procedura pentru încheierea unuia nou pentru administrarea clădirilor de către spital în următorii 10 ani
Veste bună pentru Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53 (Secția de Psihiatrie cronici adulți), aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila, către unitatea spitalicească, pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire.
Așa cum se menționează în documentația aflată la mapa de ședință a membrilor Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila, cele două imobile sunt înscrise în Inventarul domeniului public al Municipiului Brăila, actualizat prin hotărârea CLM nr. 325 din 30 septembrie 2011, la Capitolul H – ”Terenurile și clădirile instituțiilor publice – teatre, case de cultură, case și palate ale copiilor, biblioteci, muzee, grădinițe, cămine, spitale, policlinici, cămine de bătrâni”, la poziția nr. 9.
Consilierii au aprobat cu această ocazie și modelul contractului de dare în administrare a imobilelor. Potrivit raportului de specialitate al proiectului, Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” a transmis încă de pe 9 septembrie o adresă către Primăria Municipiului Brăila, prin care a adus la cunoștință faptul că urmează să îi înceteze dreptul de administrare asupra imobilelor din Municipiul Brăila în cadrul cărora funcționează unitatea spitalicească.
”Ținând seama de necesitatea asigurării continuității desfășurării activității medicale și administrative a Spitalului de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», precum și de necesitatea asigurării unui cadru juridic corespunzător pentru utilizarea și administrarea imobilelor menționate; luând în considerare faptul că imobilele fac parte din domeniul public al Municipiului Brăila și că acestea sunt destinate desfășurării activității unei unități sanitare publice; în conformitate cu prevederile legale privind administrarea bunurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale; se propune transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor situate în Municipiul Brăila, Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești, nr. 53, proprietate publică a Municipiului Brăila, către Spitalul de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii, în condițiile legii”, se menționează în raportul de specialitate.
Ultimul contract pentru folosirea de către spital a imobilelor, datează din 2016
Transmiterea dreptului de administrare se poate realiza doar prin hotărâre a CLM Brăila, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, cu respectarea regimului juridic al bunurilor proprietate publică. Odată dat acest acord de către Consiliu, Spitalul va exercita dreptul de administrare asupra imobilelor, exclusiv pentru desfășurarea activităților specifice, cu respectarea destinației acestora și a prevederilor legale aplicabile tuturor bunurilor proprietate publică.
Contractul precedent între municipalitate și Spitalul de Psihiatrie a fost încheiat în urma hotărârii de CLM Brăila nr. 403 din 28 noiembrie 2016 și urmează să expire, astfel că unității îi va înceta calitatea de titular cu drept de administrare. În acest context, managerul spitalului, ec. Bogdan Marian Criță, a solicitat încheierea unui nou contract. Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
CELE MAI CITITE
