Social Media

ECONOMIC

Războiul lacătului de la Chiscani

• două firme de transporturi navale care au punct de lucru în albia minoră a fluviului Dunărea, la Chiscani, acuză Apele Române că le blochează activitatea prin închiderea cu lacătul a unei bariere montate chiar în dreptul căii de acces peste dig • bariera a fost pusă în 2023, firmele au dat în judecată Apele Române, iar pe durata proceselor a fost emisă o ordonanță președințială care obligă la lăsarea liberă a căii de acces • astfel, situația a fost detensionată timp de aproape trei ani, însă conflictul a reizbucnit în urmă cu câteva săptămâni, când lacătul a fost închis din nou • firmele blocate acuză prejudicii uriașe, Apele Române, prin Administrația Bazinală a Apelor Buzău, respectiv Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila spun că au luat această măsură pentru protejarea digului • momentan, conflictul este pus din nou pe pauză, însă războiul rămâne deschis pe termen lung

Timp de citire: 9 minute
Războiul lacătului de la Chiscani

Două firme cu profil de activitate transporturi navale se războiesc în justiție cu Administrația Bazinală de Ape (ABA) Buzău – Ialomița și cu subsidiara acesteia de pe plan local, Serviciul de Gospodărire (SGA) a Apelor Brăila, pentru dreptul de a trece cu mașini de mare tonaj peste digul din dreptul comunei Chiscani. Societățile ”Foxnav” SRL și ”Reticora” SRL au dat în judecată ABA și SGA după ce aceste instituții au montat, în toamna anului 2023, o barieră cu lacăt în dreptul unei căi de acces peste dig, blocându-le astfel posibilitatea de încărcare sau descărcare a barjelor ancorate pe malul Dunării.

Pe lângă acțiunea deschisă în instanță, cele două firme, alături de alte două societăți – ”Gilfor” SRL și ”Ridsilv Prod” SRL -, cu obiect de activitate tot transporturi navale și cu punct de lucru în aceeași zonă de pe malul Dunării, au sesizat Comisia de Abuzuri a Senatului României, acuzându-i pe cei de la Apele Române că le obstrucționează ilegal activitatea și le provoacă mari pierderi financiare.

Parlamentarii au făcut atunci, în toamna anului 2023, o audiere a tuturor părților implicate și le-au dat dreptate firmelor reclamante, cerându-le celor de la Ape să găsească soluții pentru a le asigura accesul nestingherit peste dig. În paralel, firmele contestatare au obținut, tot în 2023, o ordonanță președințială prin care Justiția a stabilit ca până la soluționarea definitivă a proceselor deschise în instanță de ”Foxnav” și ”Reticora” să fie deschisă bariera de la care a pornit toată această tevatură.

Războiul lacătului de la Chiscani

Odată cu respectiva ordonanță președințială, lucrurile s-au calmat, iar din octombrie 2023 firmele în cauză și-au putut desfășura activitatea fără probleme. Însă timpul a trecut, procesele din Justiție și-au urmat cursul, iar la începutul acestei veri spiritele s-au reinflamat. Pe 6 iunie, SGA Brăila a închis din nou bariera cu lacăt, lăsând firmele ”Foxnav” și ”Reticora” fără posibilitate de acces la pontonul unde acostează barjele încărcate cu pietriș sau alte materiale de construcții.

Războiul lacătului de la Chiscani

”Este un abuz, ordonanța președințială încă e valabilă, mai avem un proces pe rol, deci nu au dreptul să închidă bariera cu lacăt. De o lună de zile nu ne putem desfășura activitatea. Acum avem de descărcat o barjă cu nisip și nu putem ajunge la ea. Avem contract în derulare cu o firmă din Călărași, pentru 50.000 tone de nisip și nu putem să-l onorăm din cauza celor de la Ape care au pus această barieră pe dig”, ne-a declarat luni, 13 iulie, Ion Adam, reprezentantul firmei ”Reticora”.

Războiul lacătului de la Chiscani

Acesta acuza conducerea SGA Brăila de rea credință, spunând că ține bariera închisă intenționat, deși firma sa ar fi făcut tot posibilul să găsească o soluție amiabilă pentru rezolvarea diferendului.

”Avem avize de funcționare de la toate instituțiile, mai puțin de la Apele Române, deși am făcut toate demersurile legale, am depus toate documentele solicitate, ne-am luat angajamentul să avem grijă de dig, să reparăm orice posibilă deteriorare. N-au fost de acord, ne-au respins dosarul… Avem aceste terenuri în proprietate, aici ne desfășurăm activitatea, suntem patru firme cu o cifră de afaceri totală de 10 milioane de euro, cât să mai suportăm aceste abuzuri?!”, se întreba supărat reprezentantul ”Reticora”, în după-amiaza zilei de luni, 13 iulie, în timp ce câteva camioane venite să descarce nisipul din barja de pe Dunăre așteptau înșiruite în spatele barierei montate de cei de la SGA Brăila, în calitate de administratori ai digului.

Războiul lacătului de la Chiscani

Decizia de montare a barierei, emisă de ABA Buzău

Conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Brăila ne-a declarat că dispoziția de blocare a digului cu bariera închisă cu lacăt a fost emisă de instituția superioară ierarhic, respectiv Administrația Bazinală a Apelor Buzău – Ialomița.

”În toamna anului 2023, inspectorii ABA au făcut un control pe sectorul de dig de la Chiscani și au văzut camioanele încărcate cu piatră care circulau pe coronament. Atunci a fost emisă dispoziția de montare a acelei bariere, iar noi am pus-o în aplicare. Două dintre firmele care activează acolo, Foxnav și Reticora, ne-au dat în judecată, apoi a fost emisă acea ordonanță președințială prin care judecătorii au stabilit ca pe durata desfășurării proceselor bariera să fie scoasă din funcțiune, iar noi ne-am conformat acestei decizii. Între timp, firma Foxnav a pierdut procesul pe fond în aprilie 2024, apoi a pierdut și apelul, la Curtea de Apel Galați, în aprilie 2025. Procesul deschis de Reticora a decurs mai greu, deși dosarele au fost depuse în aceeași zi de ambele firme… În aprilie, anul acesta, Reticora a pierdut pe fond procesul cu noi, având posibilitate de recurs în 15 zile. Din aprilie până la începutul lunii iunie, nu am fost înștiințați că s-a făcut recurs, iar în acest context Administrația Bazinală Buzău a considerat că decizia instanței rămâne definitivă în favoarea noastră, astfel că, pe data de 5 iunie, a fost emisă o dispoziție de reînchidere a barierei cu lacăt”, ne-a explicat directorul SGA Brăila, Laura Satnoianu.

Aceasta spune că bariera respectivă are rolul de a proteja digul, care nu e făcut să suporte traficul cu camioane de mare tonaj. Tot directorul SGA susține că cele patru firme și-au făcut punct de lucru în albia minoră a fluviului Dunărea, aspect care nu este în conformitate cu legislația în vigoare.

”Dânșii spun că au în proprietate acel teren, pe care l-au achiziționat legal, de la proprietarii anteriori. Problema e că, în conformitate cu legislația în vigoare, în albia minoră a Dunării nu poate fi proprietar decât statul român. Acolo, acele terenuri au fost date în proprietate privată printr-o hotărâre emisă de Consiliul Local Chiscani, în 2006, care nu știu cât a fost de legală… Ulterior, proprietarii s-au tot schimbat, până la ora actuală, când terenul aparține acestor firme care își desfășoară activitatea în albia minoră a fluviului Dunărea fără a avea aviz de la Apele Române. Au adus în zona dig-mal pământ de umplutură, făcând niște modificări care ar putea avea un impact negativ în situația unei viituri cum a fost cea din 2005, când digul a fost supus unor presiuni foarte mari, existând un real pericol de inundare a zonei Chiscani – Vărsătura. După acel episod, digul a fost consolidat prin montarea unor pal-planșe metalice care asigurau o gardă suplimentară de câțiva zeci de centimetri peste coronament. Ori, în zona unde își desfășoară activitatea aceste firme, pal-planșele respective au fost tăiate la nivel cu coronamentul, pierderea fiind irecuperabilă. În 2023 s-a întâmplat acest lucru, nu știm cine le-a tăiat, nu putem acuza pe nimeni. S-a făcut o plângere penală la Poliție, care trebuie să ancheteze și să stabilească vinovatul, pentru a ne putea acoperi prejudiciul. Deocamdată, nu avem niciun rezultat al acestei anchete”, ne-a declarat directorul Satnoianu.

Război pus pe pauză

Acesta este contextul ”războiului” barierei de pe digul de la Chiscani. Luni, 13 iulie, lucrurile s-au mai calmat din nou, după ce bătălia a fost câștigată încă o dată de firmele care activează pe malul Dunării.

Cum s-a întâmplat asta? Supărați că nu pot descărca nisipul din barja care aștepta la mal, reprezentanții firmelor ”Reticora” și ”Foxnav” au chemat Poliția la fața locului, să reclame faptul că nu este respectată ordonanța președințială.

De asemenea, au sesizat și presa, sunând la redacția cotidianului nostru. Odată cu polițiștii și cu reporterii, la fața locului a sosit și un reprezentant al SGA Brăila. Patronii l-au întrebat pe acesta de ce a fost închisă bariera din moment ce s-a făcut recurs la procesul pierdut de ”Reticora”, iar ordonanța președințială este încă în vigoare.

Reprezentantul SGA le-a spus că instituția nu a fost informată despre recurs. Patronii au zis că au trimis un e-mail de înștiințare către ABA Buzău. Reprezentantul SGA a constatat că adresa de e-mail folosită nu mai este valabilă.

A fost trimis, așadar, un e-mail la noua adresă. Așa a aflat ABA Buzău că s-a făcut recurs, procesul se va judeca în apel, deci ordonanța președințială rămâne valabilă până la sentința finală. Mai spre seară, s-a emis decizia de ridicare a barierei, care a aplicată de îndată.

Războiul a fost pus, așadar, pe pauză. Ce se va întâmpla, însă, când judecătorii vor da verdictul final? Dacă Reticora pierde definitiv procesul cu Apele Române? ”Deschidem alt proces, nu lăsăm lucrurile așa!”, ne-a declarat reprezentantul firmei.

”Pentru noi, important este ca aceste firme să intre în legalitate, să obțină aviz de funcționare de la instituția noastră și să se găsească o soluție tehnică agreată de toată lumea pentru traversarea digului. Nu putem soluționa, însă, dosarul de avizare până când nu se soluționează plângerea penală legată de tăierea pal-planșelor!”, ne-a declarat directorul SGA Brăila.

Va mai curge, deci, multă apă pe Dunăre până când această speță va avea o rezolvare definitivă!

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile