• din ciclul de articole: “Farmacia pe înțelesul tuturor”
Cu o experiență de 48 de ani, farmacistul primar Ion Bobaru prepară și acum leacuri după rețete străvechi, multe din cea mai veche Farmacopee Română, tipărită la 1862 de brăileanul C.C. Hepites, cu aprobarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Practic, în cea mai veche farmacie din Brăila, farmacistul brăilean prepară leacuri la masa de lucru a lui Ion Faltis, aceeași de la 1897. Începând cu 2 februarie 2023, în fiecare joi, într-o rubrică dedicată, farmacistul Ion Bobaru va informa cititorii cu privire la folosirea corectă a plantelor medicinale, această binecuvântare pe care natura ne-a oferit-o tuturor.
Deși fac parte din familii botanice diferite, cătina albă din familia Elaeagnaceae, iar cătina tibetană din familia Solanaceae, pot fi considerate “surori” atât prin denumirea populară cât și prin utilizarea lor terapeutică.
Zona de răspândire
Cătina albă se mai numește și cătina de râu (se dezvolotă foarte bine pe albiile râurilor) din zona de deal și de munte, iar cătina tibetană (originară din Tibet, dar plantată în ultimul timp și în România), este cunoscută și sub denumirea comercială de goji. Ele sunt folosite în medicina populară (atât cea românească cât și cea chinezească) din cele mai vechi timpuri.
Recunoaștere
Deși „surori” din anumite puncte de vedere, ele se deosebesc în primul rând prin aspectul lor morfologic. Astfel, cătina albă este un arbust spinos, cu ramuri albicioare și frunze înguste, lanceolate, acoperite cu peri stelați, în special pe partea dorsală, dând aspect albicios, de aici și denumirea de cătină albă. Fructele sunt de culoare galben-portocaliu cu o sămânță tare, ele rămânând peste iarnă pe ramurile arbustului. Gustul este acru astringent.
Cătina tibetană este un arbust cu ramuri lungi și arcuite, foarte rar spinos, fiind astfel mai ușor de recoltat. Are frunzele lungi, ovale, de culoare verde. Fructele ovoide sunt cărnoase, de culoare roșiatică, având mai multe semințe. Gustul este mai puțin acru și astringent, mult mai dulce, ceea ce face să fie consumate cu mai multa plăcere ca atare decât cătina albă.
Cătina tibetană a “câștigat teren” și în România, fiind aclimatizată ca plantă de cultură, folosindu-se atât în scopuri medicale cât și alimentare.
Compoziție chimică
Compoziția celor două cătini este asemănătoare: vitamina C, carotenoide (β-caroten asemănător cu cel din morcov), acizi organici, acizi grași nesaturați, fitosteroli, grupul vitaminelor hidrosolubile (vitamina B1, vitamina B2, vitamina PP etc) și liposolubile vit. E.
Nota farmacistului
Se știe că vitamina C a salvat omenirea de la scorbut. Astăzi vitamina C (acidul ascorbic) joacă un rol important în industria alimentară, în special în industria cărnii, unde este folosită ca aditiv alimentar. Aditivii alimentari sunt cunoscuți si sub denumirea de E-uri. Au rolul principal de a colora, corector de gust, de a potenta aroma, de afânare, de a preveni râncezirea și schimbarea culorii produsului finit.
Grupul E 300 din care face parte și acidul ascorbic (vitamina C) reprezintă substanțe care prelungesc viața produselor alimentare, împiedicând oxidarea și schimbarea culorii preparatelor. Deși E 300 este considerat ca fiind inofensiv, nepericulos, mi se pare total nepotrivită folosirea unei substanțe farmaceutice cunoscute pentru proprietățile ei terapeutice, fiind o vitamină, ca aditiv alimentar.
O parte din vină pentru această situație o poartă și medicii și farmaciștii care au acceptat cu prea mare ușurință ca o vitamină esențială pentru organismul uman să fie folosită în industria cărnii ca simplu antioxidant. Cred că se puteau găsi și alte alternative pentru antioxidanții folosiți în industria alimentară fără a implica vitamnia C. Prin această utilizare a fost știrbit “blazonul” vitaminei C.
Având în vedere că vitamina C din cătină este o vitamină C organică, pentru a completa necesarul organismului de vitmina C, în special în sezonul rece sau în situațiile când imunitatea organismului este scăzută, recomand folosirea formelor farmaceutice obținute din cătină ca supliment terapeutic.
Recoltarea
Cele două cătini se recoltează la coacere deplină, adică începând cu luna septembrie până dă înghețul, care poate fi în luna noiembrie. Culegerea fructelor de cătină tibetană, pentru cei care și-au împodobit grădina cu câțiva puieți de goji, nu ridică probleme. În schimb, recoltarea cătinei albe este extrem de greoaie (ca de altfel și a măceșelor).
Natura sau poate Dumnezeu a creat în așa fel orânduielile, astfel încât accesul la lucrurile de valoare să fie foarte greu accesibile. Este și cazul cătinei, pe cât de valoroasă pe atât de grea este recoltarea. Fructele de cătină crescând la baza unor ghimpi, de cele mai multe ori trifurcați, oricât de atent ai fi, tot te înțepi de zeci de ori cand le recoltezi manual.
Discutând cu localnicii din munții Vrancei de ce nu recoltează cătina ca să aibă o sursă de protecție contra gripei, unul dintre ei mi-a răspuns: “Sunt foarte greu de adunat aceste mărgele galbene, iar contra gripei preferăm vinul fiert, care se face mult mai ușor decât adunatul cătinei”.
Păstrarea
Dacă dorim să o consumăm ca atare, după recoltare se congelează cât mai repede posibil, fiind apoi folosită eșalonat tot timpul anului.
O altă metodă simplă de păstrare constă în amestecarea în cantități egale de cătină și miere de albine, care se poate ține timp îndelungat în frigider.
În cazul procesării cătinei sub formă de tinctură, vin, decoct sau ulei, ea trebuie uscată. Uscarea se poate face pe cale naturală la soare sau pe cale artificială la 60-70 grade C, în cuptorul aragazului, cu ușa între-deschisă sau în cuptoare electrice cu convecție. Randamentul la uscare este de 5:1, adică din 500 grame fructe proaspete se obțin 100 grame fructe uscate.
Utilizări terapeutice
Este o adevărată polivitamină naturală fiind utilizată în:
- Creșterea imunității organismului în diferite boli virale sau consumptive, adică boli epuizante pentru organism;
- În convalescență, alergii, boli hepatice;
- În sarcină și alăptare;
- În afecțiuni oculare, datorită conținutului în βcaroten;
- În bolile toxiinfecțioase de cauze diverse;
- În anemiile feriprive, conținutul în vitamina C ajută la fixarea fierului în organism;
- În sindromul hemoragipar (hemoragii) din cauza fragilității vasculare;
- În stări de stres, efort fizic și intelectual intens.
Preparate din cătină
Din fructele proaspete se pot prepara în gospodăria proprie: sucuri, marmeladă, gem, tehnica de preparare depinzând de specificul fiecărei gospodine sau gospodar, iar ca forme farmaceutice se pot prepara: sirop, decoct, tinctură, vin și extract uleios.
Sirop de cătină: Se prepară un sirop simplu din 500 grame apă și 500 grame zahăr care se topesc împreună la foc mic. Se adaugă 200 grame fructe de cătină albă sau tibetană proaspete și zdrobite și se fierb 15 minute. După răcire se decantează, iar reziduul se stoarce. Se păstrează la frigider. Pentru a neutraliza aciditatea crescută, în cazul folosirii cătinei albe, se poate adăuga o lingură de carbonat de calciu, siropul fiind în acest fel îmbogățit și cu calciu. Administrare: 30 ml (2 linguri) de 2 ori pe zi.
Decoct: Se folosesc din fructe uscate de cătină: 4 linguri de fructe uscate și mărunțite groscior se fierb la foc mic timp de 5 minute în 500 grame apă, într-un vas, de preferință din inox sau emailat. Se va avea în vedere să se completeze la final apa evaporată. Se filtrează fierbinte prin tifon sau vată medicinală, aceasta din urmă se va umecta cu puțină apă înaintea filtrării, altfel o parte din soluția extractivă se va pierde din cauza îmbibării filtrului din vată. Se îndulcește de preferat cu miere și se administrează câte o ceașcă (50 ml) de două ori pe zi.
Tinctura: Se folosește modul clasic de preparare a tincturii și anume: 20 grame fructe de cătină uscate și măcinate groscior se pun la macerat în 100 grame alcool alimentar sau alt produs distilat, obținut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile pentru o deplină limpezire. Se trece ușor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic prevazute cu dop picător. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data prepărării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de administrarea tincturii. Administrare: 30 picături de 2 ori pe zi.
Vin terapeutic: 100 g fructe uscate de cătină se amestecă cu 1 litru vin roșu adus la fierbere. Se lasă în contact timp de 10 zile agitându-se zilnic. După 10 zile vinul se filtrează printr-un materil textil, fără stoarcerea reziduului. Apoi se lasă la decantat 6 zile la rece (frigider) separându-se partea limpede de reziduul depus pe fundul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se poate păstra și 2 ani dacă vinul este de bună calitate. Administrare: 30 ml (2 linguri) de 2 ori pe zi.
Din cauza conținutului în alcool al tincturii și al vinului, nu se recomandă conducătorilor auto sau celor cu intoleranță la alcool.
Preparatele farmaciei Faltis care includ și extracte din cătina sunt:
- Sirop energizant: cătină, tescovină, măceșe, ginkgo biloba, saschiu, gingseng;
- Sirop pentru creșterea apetitului: tinctură de pelin, cicoare, gingseng, măceșe, cătină;
- Sirop și picături pentru imunitate: conțin printre altele tinctură de măceșe, cătină și tescovină.
- Extract uleios de cătină: 20 grame fructe uscate de cătină zdrobite se umectează cu 20 grame alcool alimentar concentrat. Într-un vas de inox se lasă la macerat 12 ore după care se adaugă 100 grame ulei de floarea soarelui. Se ține pe baie de apă (bain marie) timp de o oră pentru evaporarea alcoolului. După răcire se filtreaza prin tifon, prin ușoară stoarcere și se păstrează în recipiente de culoare închisă. Acest extract uleios reprezintă un remediu eficient pentru tratamentul ulcerului varicos și al arsurilor.
Nota farmacistului
Toate recomandările mele nu substituie un control medical și nu înlocuiesc o terapie medicamentoasă recomandată de medicii curanți. Ele sunt terapii complementare la medicația alopată.
Informații despre procesarea plantelor medicinale sau alte preparate produse în laboratorul propriu, pot fi găsite la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galați nr. 29, tel. 0239615931, email: farmaciafaltis@yahoo.com. Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.ro care este în curs de actualizare. Până la definitivarea actualizării pe site, este prezentată o listă cu toate prospectele la produsele preparate în farmacie. Farmacia deține “Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor” acordat de Colegiul Farmaciștilor din Romania.
În numărul viitor: “Terapii naturale din tescovina (Cortex et semen vitis vinifera)”
