Mergi la conţinutul principal

Prima măsură nepopulară a noului Guvern

Explicaţia ministrului Finanţelor este simplă, dar de neînţeles pentru cei direct vizaţi: „Pe salariul minim vom analiza impactul creşterii şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie să fie într-adevăr foarte serios, nu-l facem peste noapte.
Degeaba vrem noi să impulsionăm economia cu un pachet atât de generos fiscal, pe care am făcut eforturi semnificative să-l introducem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul privat, impactul ar putea fi pe zona privată. Există riscul unui impact asupra economiei "albă-gri-neagră", astfel că pot exista migrări ale angajatorilor către zonele pieţei gri şi negre".
Ce vrea să spună, de fapt, ministrul Finanţelor? Salariul minim a tot crescut, în ultimii 2 ani, iar angajatorii au fost obligaţi să-l aplice. Dar fiecare majorare a însemnat un efort consistent din partea angajatorilor, mai mare decât creşterea efectivă a salariului minim, iar mulţi dintre ei încep să nu şi-l mai permită. Din 2012 şi până în prezent, salariul minim a urcat de la 700 de lei la 1.050 de lei, creşterea fiind, practic, de 50%. Numai că s-a ajuns în situaţia în care angajatorii nu şi-au permis să majoreze tuturor angajaţilor salariile proporţional cu 50%, astfel că angajaţii calificaţi, mai eficienţi ori mai competenţi să tot fie „săriţi" de la aceste creşteri, iar diferenţele dintre cel necalificat şi cel mai bine pregătit să fie tot mai mici. Astfel, femeia de serviciu, de exemplu, primeşte 1.050 de lei, de la 700 de lei în urmă cu 3 ani, dar angajaţii calificaţi, poate chiar cu studii superioare, au rămas la acelaşi nivel ca în 2012 ori poate doar puţin mai mare, dar în niciun caz cu o majorare de 50%. Practic, în multe firme, abia dacă mai există diferenţe între cei necalificaţi şi cei calificaţi. Şi asta nu pentru că angajatorul nu apreciază munca celor calificaţi, ci pentru că nu-şi permite să crească proporţional tuturor. Evident, sunt şi patroni lacomi, rău-intenţionaţi, avizi după bani şi fără respect pentru propriii angajaţi, dar există şi mii de firme modeste care, cu toată bunăvoinţa, în condiţiile actuale ale economiei româneşti abia se menţin în viaţă. „Să se închidă, dacă nu-s în stare!" - ar fi prima replică a multora. Probabil se ajunge şi la asta, dar să nu uităm, totuşi, că aceste firme mici asigură locuri de muncă pentru sute de mii de familii din România.
Care este pericolul despre care vorbeşte ministrul Finanţelor? Ca multe dintre firme să fie nevoite să se îndrepte către economia gri-neagră. Mai exact, să angajeze în acte oameni cu doar 6 ore pe zi, dar pe care să-i muncească 8 ore, pentru a le asigura, legal, acelaşi salariu minim de 1.050 de lei ca şi acum, şi nu pe cel de 1.200 lei. Ori pur şi simplu să-şi plătească oamenii „la negru", cel puţin în parte, situaţie în care nu pierde doar statul, prin încasarea unor contribuţii mai mici, ci întreaga economie şi, implicit, întreaga populaţie. Asta dacă nu se ajunge pur şi simplu la închiderea a mii de firme ori la noi disponiblizări de personal, angajaţii rămaşi urmând să facă şi munca celor plecaţi.
Da, este trist că foarte mulţi români muncesc pe un salariu de 1.050 de lei brut şi că speranţa lor de a le creşte veniturile la 1.200 de lei se spulberă tocmai acum. Cum spuneam, decizia Guvernului este una deloc populară, fiind greu de acceptat. Dar este una raţională: se doreşte să se analizeze întâi impactul unei astfel de măsuri asupra economiei - câte firme se închid, câţi şomeri apar, câte firme îşi permit, câte vor fi tentate să recurgă la variantele „gri-negru" şi cum poate fi combătut eficient fenomenul - şi abia apoi să se aplice următoarea creştere a salariului minim. O decizie corectă, raţional privind lucrurile, dar nu ar fi fost corect dacă se analiza, înainte, şi impactul creşterii salariilor tuturor bugetarilor, bani asiguraţi, de fapt, din taxele plătite de privaţi?
Decizia însă s-ar putea să „pice" oricum în Parlament, unde aleşii vor dori să fie din nou populari, nu raţionali. Nu de alta, dar urmează un an electoral, iar parlamentarii ştiu că mare parte a populaţiei nu va vota nicidecum raţional.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati pe facebook.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

Comentarii

 

INFORMAŢII CONTACT

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu