Accidentul în care au fost implicaţi cei doi miniştri a fost amplu mediatizat şi nu acest eveniment rutier mi-a atras atenţia, ci faptul că oficialul kuweitian, care auzise probabil câte se pot întâmpla prin spitalele de la noi, a fugit de sistemul de sănătate românesc precum dracul de tămâie, a refuzat orice intervenţie şi a ales să se trateze şi să se opereze la nas în Germania, la Frankfurt.
Şi totuşi, ce s-ar fi întâmplat dacă miniştrii Agriculturii din cele două ţări ar fi ajuns la mâna personalului de la Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul Judeţean Brăila? Ce ar fi spus înalţii oficiali dacă ar fi fost lăsaţi să aştepte zece ore pe holul spitalului - pentru că, potrivit tuturor comunicatelor, nu suferiseră traumatisme majore- după care asistenta-şefă de la UPU le-ar fi spus cu nonşalanţă că... au greşit spitalul?
Pentru noi, muritorii de rând, astfel de exemple au devenit o stare de normalitate, într-un sistem în care toate rotiţele sunt blocate de indiferenţa şi neomenia unor personaje care umbresc adevărata calitate a halatelor albe.
Interesant ar fi de ştiut cum ar fi reacţionat reprezentanţii Consiliului Judeţean şi aşa-zişii membri ai comisiilor de sănătate şi ai altor comisii care au în subordine Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul Judeţean. Ei, politicienii, care ar trebui să fie în slujba pacientului, plătitor de asigurări de sănătate, şi să cunoască realitatea de la faţa locului, nu din fotoliile confortabile din care nu se mai pot dezlipi.
Ştiu ei mercurialul şpăgilor din spitale, diversele "aranjamente" şi încrengături de interese existente sau adevăratele venituri ale celor care, sub faldurile unui imbold sindical cer mereu măriri de salarii sau aşteaptă o "atenţie" de la orice bolnav?
Ne-am obişnuit să îi considerăm pe unii mai "speciali" decât alţii şi să îi tratăm ca atare, iar cei care sunt plătiţi pentru a face ordine în hăţişul sistemului de sănătate nu fac altceva decât să dea cu presupusul şi să rumege vorbe, pentru a da bine la imaginea grupului de interese pe care îl reprezintă. Cel puţin, asta au făcut până acum.
Dincolo de cuvinte, trăim în lumi paralele. Realitatea noastră, a celor mulţi şi proşti, nu este şi realitatea celor "speciali", care împart caşcavalul Puterii. Sistemul de sănătate românesc nu poate ţine pasul cu vremurile actuale, iar spitalele noastre au devenit adevărate focare de infecţii, peste care tronează indiferenţa, neglijenţa, nepăsarea şi lipsa de omenie. Bine măcar că oficialii Agriculturii din România şi Kuweit nu au ajuns să fie trataţi la UPU de la Spitalul Judeţean din Brăila, că iar ne făceam de râsul lumii. Mare noroc pentru Unitatea de Primire a Urgenţelor!
