Îmi place să cred că pe fondul acestor evenimente, de câteva zile sunt o grămadă de "funduri crispate" prin birourile de şefuleţi şi şefi de prin Primărie, care se gândesc cu groază: "Oare ce va urma? Vor ajunge şi la mine?". Cu naivitate îmi place să le dau şi răspunsul: DA, Funcţionarule Public - şef de birou, serviciu, direcţie sau ce-oi fi tu pe-acolo: VA FI NAŞPA! Nu-i aşa că e groaznic să nu-ţi poţi contoriza cu exactitate documentele pe care le-ai girat cu propria semnătură? Nu-i aşa că-i la fel de frustrant gândul că poate semnătura ta, pe un document despre care nici nu-ţi mai aduci aminte, s-ar putea să te aducă în faţa anchetatorilor, să dai cu subsemnatul? Nu, nu te va salva scuza că aşa ţi-a zis şeful să faci şi nu aveai cum să te împotriveşti. Până la urmă, asta este şi scuza lui Simionescu. Şi uite, nu l-a scăpat de belele. Aşadar, pregăteşte-te!
Poate aşa se vor simţi răzbunaţi patronii firmelor locale, care au privit doar de pe margine cum se înfruptă "Il preferitti" din banul public, în timp ce lor le erau aruncate firimituri, cât să le închidă gura. Sau, mai rău, au salivat degeaba pe lângă masa ospăţului şi, într-un final, a trebuit să se orienteze cu afacerile spre alte judeţe ca să nu dea faliment.
În scenariul meu, mai există o categorie de "funduri crispate", care îşi simt scaunul clătinându-se, scaun pe care se înşurubaseră cu încredere de mai mulţi ani, probabil dând la o parte candidaţi mult mai competenţi, doar pentru că "binecuvântarea" de angajare venea din biroul care trebuie. Tremură acum la gândul că "tătucul", odată plecat, nu mai are cine să le ţină "spatele". "Nu cumva ar trebui acum chiar să mă apuc de muncă?", se întreabă cu înfrigurare. "BA DA!", le răspund. N-ai încotro. Pune mâna acum şi fă-ţi treaba pe bune. În pătrăţica ta de competenţă caută să rezolvi problemele reale ale urbei, cele de care te-a durut la bască până mai ieri. Ştiu că erai oricum plătit, doar că acum chiar nu se mai poate să mimezi interesul şi implicarea. Poate aşa se va simţi răzbunat şi cetăţeanul care a venit la tine în audienţă, cu o problemă reală şi pe care l-ai trimis la plimbare, aruncându-i la coş memoriul/reclamaţia/sesizarea, imediat după ce ţi-a ieşit din birou.
Dar nu, aici nu este vorba de răzbunare. Iar ce se întâmplă acum cu Simionescu şi Anghelescu nu ar trebui să aibă treabă cu răzbunarea. Ar trebui, însă, să aibă de-a face cu trezirea la realitate a întreg personalului din Palatul Administrativ şi conştientizarea faptului că funcţionarii sunt plătiţi din banul public să servească comunitatea/contribuabilii care plătesc, până la urmă, taxe şi impozite şi să pună cu adevărat osul la treabă. Din păcate, chiar sunt o grămadă de probleme din care să aleagă pentru a trece la rezolvarea lor, fiecare, după cum spuneam, pe linia de competenţă.
Tare-mi e însă că vom retrăi episodul de criză administrativă din 2014 - 2015, de la Consiliul Judeţean, în care activitatea instituţiei s-a blocat, pe de o parte, din cauza luptei politice pentru fotoliul de preşedinte, iar pe de altă parte de frica funcţionarilor de a-şi asuma prin semnătură documente şi proceduri în derulare, după arestarea lui Bunea Stancu.
