Ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni de când am declanşat campania umanitară pentru Cristi ţine de suflet. Un COLECTIV de suflete a înţeles că puţin de la mulţi înseamnă mult. FOARTE MULT! Mă înclin, vorba colegei Cati Lupaşcu. Nu poţi să nu te înclini când zeci de şcoli şi licee au strâns o sumă uriaşă pentru a-i salva viaţa lui Cristi. Nu poţi să nu te înclini în faţa mobilizării care te emoţionează până la lacrimi a Consiliului Elevilor. Cum aceşti lideri, necopţi încă, s-au organizat, s-au adunat, au umblat şi au strâns bănuţ cu bănuţ. Cinste lor! Cinste tinerilor! Ei, mai mult decât adulţii plictisiţi, acriţi, goi de credinţă şi plini de scepticism cu privire la viitorul lor, la oraşul lor, au intuit mesajul nenorocirii de la COLECTIV. Schimbarea începe cu fiecare dintre noi! Omenia şi solidaritatea de care au dat dovadă elevii şi dascălii lor, laolaltă cu ceilalţi brăileni de suflet, au luminat ÎNTREAGA comunitate. Este exact acelaşi lucru ca atunci când un grup de oameni se roagă la Cer pentru binele general. Eu l-am simţit pe Dumnezeu în această acţiune începută timid, fără speranţe, dar care creşte, creşte şi iar creşte. Şi nu se va opri aici. Zilele trecute s-a făcut prima colectă în Biserica "Naşterea Maicii Domnului"...Nu este nimic întâmplător! Parcă suntem ghidaţi să ne întoarcem la rădăcini. Acele rădăcini sănătoase - dascălul, preotul - care ar trebui să ne inspire dar şi să ne îndrume spre bunătate, iubire de aproape, onestitate, generozitate. Şi suntem în Postul Crăciunului! Cum vă spuneam, nimic nu este întâmplător!
