Morţii nu mai sunt "scoşi" din cimitire, o dată la patru ani, ca să voteze. Mai nou, sunt puşi să plătească impozite. Şi nu de orice fel, ci fix contribuţiile la fondul de sănătate. Ironic, nu-i aşa? Şi dacă nu vor să se supună obligaţiei fiscale sunt bombardaţi cu somaţii şi titluri executorii. Nu, nu este o glumă, ci, din păcate, un caz cât se poate de real. Rudele unei femei decedate de doi ani se chinuie să explice Casei de Asigurări de Sănătate că insistă degeaba cu notificări şi somaţii: bunica lor refuză pur şi simplu să plătească. Nepoţii spun, însă, că singura modalitate de a colecta ceva din cele 10 milioane de lei vechi pretinşi decedatei este ca funcţionarii Casei să vină să "discute" direct cu bunica lor: Cimitirul Vechi, parcela 23A. Credeţi cumva că decesul titularului de creanţă a pus capăt demersului CJAS Brăila? Ei bine nu, instituţia va urmări succesiunea, adică se va îndrepta împotriva moştenitorilor pentru a recupera banii. Totuşi, în cazuri relativ similare, instanţele au respins astfel de pretenţii pe motiv că nu este posibilă executarea silită a unui mort.
Bani pentru Sănătate de la "bolnavii de deces"!
Mai mulţi brăileni din comuna Gradiştea au trimis pe adresa redacţiei noastre o petiţie al cărei subiect este de-a dreptul halucinant ca şi impact emoţional şi nu numai. Oamenii semnalează faptul că, de anul trecut, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila insistă în executarea silită a mai multor persoane decedate, cărora instituţia le cere să plătească obligaţii restante la Fondul de Sănătate. "Am putut constata că, de mai multe săptămâni, Casa de Asigurări de Sănătate Brăila trimite mai multor persoane din judeţul nostru somaţii şi titluri executorii chiar dacă aceste persoane sunt moarte, aşa după cum se poate vedea în exemplul alăturat prezentei. (...) Înţelegem dorinţa CAS de a face rost de bani oricum, dar trebuie să o spunem deschis că asemenea modalităţi dezumanizează. (...) Spuneţi şi dumneavoastră dacă suntem într-o ţară normală?!", se menţionează în petiţia semnată de "un grup de cetăţeni din localitatea Gradiştea, judeţul Brăila". Şi ataşat sunt copii ale mai multor somaţii, precum şi ale unui titlu executoriu pentru o persoană decedată în urmă cu doi ani, 10 ianuarie 2010 mai precis. Este vorba despre o femeie din satul Ibrianu, comuna Gradiştea, care ar avea de plată Casei suma de 10 milioane de lei vechi, reprezentând contribuţii restante la Fondul de Sănătate, generate de venituri din arendă şi din dobânzi bancare. În detaliu, decedata a înregistrat în perioada 2007 - 2010 venituri din cedarea folosinţei bunurilor, cel mai probabil venituri din arendă, şi tot în 2010, venituri din dobânzi. În contul acestor venituri, CJAS Brăila a calculat că femeia este datoare la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate cu o contribuţie de 474 lei. În plus, pentru că nu a plătit la timp această sumă, i s-au calculat şi majorări. De exemplu, la data comunicării titlului executoriu emis în decembrie 2011, aşadar la 23 de luni distanţă de la deces, se precizează că majorarea calculată este de 528,04 lei, context în care totalul de plată se ridică la 1.002,04 lei, adică aproximativ 10 milioane de lei vechi. De precizat că titlul executoriu în acest caz este întocmit pe numele şi codul numeric personal al decedatei. "Întrucât a expirat scadenţa/termenul de plată al obligaţiilor fiscale înscrise în documentul prin care s-a stabilit sau individualizat suma de plată menţionată, a fost emis prezentul înscris care constituie titlu executoriu în temeiul art. 141 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (...). Împotriva prezentului înscris se poate introduce contestaţie la instanţa judecătorească competentă în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoştinţă, în conformitate cu prevederile art. 172 - 173 din OG 92/2003 (...)", se arată în adresa trimisă de instituţie pe fosta adresă de domiciliu a decedatei. Aşadar, Casa invită o femeie moartă să conteste în instanţă titlul executoriu emis la aproape 2 ani de la deces. Ilarul situaţiei nu se opreşte aici pentru că următorul pasaj este de-a dreptul şocant: "Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin 2 lit. d din OG 92/2003 (...) când urmează să se ia măsuri de executare silită nu este obligatorie audierea contribuabilului". Doamne-fereşte să fi fost obligatorie audierea, ne-am permite să adăugăm. Iată, aşadar, cât de straniu, dar şi cinic pare un document oficial, în mod evident cu text standardizat, trimis unui mort.
Funcţionarii CJAS te urmăresc şi în mormânt
Datoriile morţilor îi bântuie pe cei vii. "Vom urmări succesiunea şi ne vom îndrepta către moştenitori!"
Dar să vedem şi punctul de vedere al CJAS Brăila cu privire la acest caz. Conducerea instituţiei a explicat că s-a mai confruntat cu astfel de situaţii şi că există o procedură care se urmăreşte chiar şi în situaţiile în care titularul de debit este decedat. "În primul rând, datele privind veniturile realizate de contribuabili ne-au fost transmise de către ANAF. Mai departe, Codul Fiscal stabileşte în mod clar posibilitatea să ne îndreptăm împotriva moştenitorilor. Concret, se face adresă către primăria care a emis certificatul de deces, prin care se solicită să ne comunice dacă în evidenţe, la data decesului, persoana respectivă figura cu bunuri mobile sau imobile. În cazul în care răspunsul este nu, procedura spune că se fac demersurile pentru insolvabilitate şi respectivul debitor este scos din baza de date. Dacă figura totuşi cu bunuri, vom urmări la cabinetele notariale succesiunea în urma decesului şi ne vom îndrepta pentru recuperarea datoriei către moştenitori. Cu privire la cazul semnalat redacţiei, dacă moştenitorii aduc la CJAS Brăila o adeverinţă de la Primăria Gradiştea că persoana nu figura la data decesului cu bunuri mobile sau imobile, vom trece la procedura declarării insolvabilităţii debitorului", a declarat conducerea CJAS Brăila, subliniind că este vorba de o procedură stabilită prin Codul Fiscal în vigoare.
Trebuie precizat totuşi că, în speţe asemănătoare, instanţele brăilene au respins acţiunile reclamanţilor îndreptate împotriva unor persoane decedate, motivaţia fiind aceea că nu este posibilă executarea silită a unui mort.
Povestea cuponarilor "Promex"
Reamintim că pe finalul anului trecut, mii de brăileni, majoritatea pensionari de la "Promex", s-au trezit peste noapte datori vânduţi la Sănătate. După ce o viaţă întreagă au contribuit la sistemul de pensii şi asigurări sociale pentru o bătrâneţe liniştită, aceştia s-au văzut obligaţi să plătească din nou asigurări de sănătate. Datoriile au fost generate de venituri din dividendele repartizate de uzină în perioada în care compania înregistra profit. Astfel, pentru dividende de doar 3 sau 4 lei au ajuns să fie executaţi silit pentru sume ce ajung chiar şi la 1.400 de lei, adică 14 milioane de lei vechi, reprezentând contribuţii la fondul de sănătate plus majorări. Nemulţumiţi, pensionarii au contestat la CJAS Brăila deciziile de impunere şi au depus adeverinţe eliberate de "Promex", în care societatea preciza faptul că cei în cauză nu au încasat dividendele cuvenite, în speranţa că vor fi scutiţi de plată. De partea cealaltă, reprezentanţii instituţiei au susţinut că adeverinţele de la firma unde sunt acţionari pensionarii nu schimbă cu nimic situaţia acestora, datele luate în considerare fiind doar cele comunicate de către ANAF, pe baza protocolului încheiat între cele două instituţii, în care ei figurează cu venituri din dividende.
