Copii frumoşi, vă multumesc pentru tot! Ştiţi, seara, după ce am desigilat urna, cele mai mari emoţii le-am avut când am numărat bancnotele de 1 leu, 5 şi 10 lei. M-am bucurat că acestea au format teancul cel mai mare. Pentru că ştiu, acolo, chiar au fost bănuţii voştri, acolo au fost "sucurile" cele mai importante. Pentru tot ce aţi făcut, dar, mai ales, pentru asta - pentru că aţi renunţat la un suc, pe care, simbolic, i l-aţi oferit lui Cristi - MĂ ÎNCLIN. O adâncă plecăciune fac în faţa voastră!
Copii frumoşi, deşi tatăl lui Cristi a stat un pic mai retras, copleşit de emoţii, să ştiţi că vă este profund recunoscător. Gestul vostru a contat enorm pentru el. De aceea se roagă pentru binele vostru la fel de mult cum se roagă pentru sănătatea copilului său. Căci, a spus, în fiecare dintre voi l-a văzut pe Cristi, în zâmbetul fiecăruia dintre voi a văzut zâmbetul lui Cristi. Acum, după ce mi-aţi scris că vreţi să continuaţi acţiunea #hailasuc prin şcoli, ştiu că domnul Filip va trebui să se pregătească serios să poată face faţă atâtor zâmbete! Zâmbiţi, copii frumoşi! Fiecare zâmbet al vostru înseamnă un zâmbet şi pentru Cristi. Zâmbet cu zâmbet, la final, o să-l determinăm pe Cristi să râdă de-a binelea. Cristi merită asta! Cristi luptă zi de zi, oră de oră... zâmbetele voastre îi vor da putere.
Dascăli, bunici, părinţi care v-aţi rupt o oră, două din ziua liberă şi aţi venit lângă noi, la troiţă, vă mulţumesc! Mă înclin şi în faţa voastră! Adâncă plecăciune! Fiţi mândri de copiii voştri! Eu sunt tare mândră de ei. Au reuşit să ne dea o lecţie frumoasă despre solidaritate şi prietenie.
Dar... mulţi dintre voi m-aţi întrebat cât au donat politicienii. Cu două, trei excepţii, sâmbătă, NIMIC. Dar, între noi adulţii fie vorba, deşi mi-aş fi dorit să am parte de o surpriză, lipsa lor nu m-a uimit prea mult. La urma urmei, apelul meu a fost #hailasuc! Ei ştiu doar de mici şi bere ... Poate, dacă aceşti copii ar fi avut 18 ani şi peste câteva luni ar fi avut drept de vot, alta ar fi fost socoteala! Dar aşa...
NU îi trag la răspundere, să fim înţeleşi, dar mi se pare corect să vă răspund. Da, politicienii noştri nu doar că au excelat prin absenţă sâmbătă, până vineri seara nici măcar unul nu a făcut vreo donaţie direct la redacţie, nici măcar unul nu a depus vreun leu în cont ... Ăştia sunt! Ar trebui să ţinem minte!
Şi mai trebuie să vă spun ceva. Am primit mesaje de la copii, prin care mă informau că au vrut să strângă bani prin şcoli, dar au fost directori care le-au interzis. Dragi copii frumoşi, nicio lege şi niciun regulament din lumea aceasta nu vă poate interzice să fiţi solidari cu un coleg aflat în suferinţă. Conducerea Inspectoratului Şcolar a fost alături de voi, sâmbătă! Zeci de profesori au fost alături de voi, sâmbătă. Au donat în aceeaşi urnă cu voi şi ne-au sprijinit în tot acest demers. Deci... chiar nu înţeleg de ce unii v-au interzis. Bine, eu în general nu înţeleg de ce în momente cheie unii trebuie să fie mai catolici decât papa. Dar aceştia suntem noi, adulţii! Greşim destul de des! Important e ca voi, atunci când vedeţi asta, să nu vă lăsaţi influenţaţi de temerile şi orgoliile noastre. Vedeţi-vă de drum, mai ales când este unul atât de frumos. Totuşi, pentru a nu vă crea neajunsuri, recomandarea mea este să vă organizaţi prin Consiliul Judeţean al Elevilor, care are reprezentant în fiecare şcoală. Reprezentanţii Consiliului sunt cei care au organizat pe facebook evenimentul #hailasuc. Prin ei puteţi să mergeţi mai departe. Cu ajutorul lor veţi reuşi să mutaţi acţiunea #hailasuc de la troiţă, în clase. Eu şi colegii mei vă asigurăm de tot sprijinul. Am devenit deja prieteni buni, sâmbătă. De acum, nimic nu ne mai poate sta în cale.
O să reuşim, copii frumoşi! Cu ajutorul dascălilor şi părinţilor voştri vom reuşi să-l aducem pe Cristi sănătos acasă! Doamne-ajută!
