Situație dificilă pe piața muncii. Unul din trei tineri din România este șomer

România se confruntă cu o situație dificilă pe piața muncii, în special în rândul tinerilor. Cele mai recente date statistice citate de Antena 3 arată că aproximativ unul din trei tineri din România este șomer, în condițiile în care țara se pregătește pentru o schimbare demografică importantă în următorii ani.

Problema este cu atât mai importantă cu cât o parte numeroasă a populației urmează să iasă la pensie. Economistul Adrian Negrescu atrage atenția că, în următorii cinci ani, aproximativ 1,3 milioane de persoane ar urma să se pensioneze.

Șomaj ridicat în rândul tinerilor

Potrivit datelor statistice prezentate în materialul Antena 3, rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la un nivel de aproximativ o treime.

Economistul Adrian Negrescu susține însă că problema este mai amplă decât indică rata oficială a șomajului. El afirmă că există aproape un milion de persoane care nu mai apar în statisticile șomajului, după ce au ieșit din perioada în care beneficiază de indemnizație de șomaj.

În opinia sa, România nu are în acest moment suficiente politici pentru a-i integra pe acești oameni pe piața muncii.

Situația este importantă și din perspectiva evoluției populației active, întrucât numărul persoanelor care intră pe piața muncii nu compensează automat numărul celor care ies din activitate.

1,3 milioane de oameni ar urma să iasă la pensie

Adrian Negrescu estimează că aproximativ 1,3 milioane de persoane vor ieși la pensie în următorii cinci ani și susține că o parte dintre locurile de muncă eliberate de aceștia ar trebui ocupate de generațiile mai tinere.

„Decrețeii” este denumirea folosită în mod obișnuit pentru generațiile numeroase născute în perioada în care regimul comunist a restricționat sever accesul la avort și contracepție.

Economistul consideră că intrarea tinerilor în câmpul muncii este importantă inclusiv pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii, în condițiile în care pensiile din sistemul public sunt finanțate în principal prin contribuțiile persoanelor care lucrează.

Negrescu a descris situația drept una „fără precedent” și a criticat lipsa unor măsuri pe care le consideră suficiente pentru creșterea ocupării și a investițiilor.

De ce contează numărul celor care muncesc

Sistemul public de pensii funcționează pe baza principiului contributivității, iar contribuțiile plătite de angajați și angajatori reprezintă o sursă importantă pentru plata pensiilor curente.

Datele bugetare oficiale arată dimensiunea efortului financiar. Pentru 2026, bugetul asigurărilor sociale de stat prevede cheltuieli totale de aproximativ 158,9 miliarde de lei, iar fondurile destinate pensiilor din sistemul public sunt estimate la aproximativ 154,8 miliarde de lei. Bugetul include și o subvenție de peste 31,4 miliarde de lei de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale.

Prin urmare, evoluția numărului de salariați, a veniturilor acestora și a numărului de pensionari are un impact important asupra echilibrului financiar al sistemului.

Asta nu înseamnă însă că pensiile viitoare nu vor putea fi plătite dacă numărul tinerilor angajați este mai mic. Finanțarea sistemului poate implica și transferuri de la bugetul de stat, modificări ale contribuțiilor, ale regulilor de pensionare sau alte măsuri fiscale și sociale.

România se confruntă cu o problemă demografică

Problema semnalată de economist trebuie privită în contextul mai larg al schimbărilor demografice.

Pe de o parte, România are o populație îmbătrânită, iar numeroase persoane din generațiile numeroase se apropie de vârsta pensionării. Pe de altă parte, intrarea tinerilor pe piața muncii este afectată de șomaj și de dificultățile de integrare profesională.

Pentru economie, consecința este importantă: România are nevoie de suficienți oameni activi pentru a susține producția, plata contribuțiilor și finanțarea serviciilor publice.

În același timp, afirmația potrivit căreia viitorii pensionari nu ar avea cine să le plătească pensiile reprezintă opinia și avertismentul economistului Adrian Negrescu, nu o prognoză oficială potrivit căreia pensiile nu vor mai putea fi plătite.

Problema de fond rămâne însă una reală pentru finanțele publice: cum va reuși România să mențină un echilibru între numărul persoanelor care muncesc și numărul celor care ies din activitate, într-o perioadă în care structura populației se schimbă.