Adaugă ca sursă preferată în Google

Război total muncii nedeclarate („la negru”). Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a efectuat, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026, acțiuni de control la angajatori care desfășoară activități în domeniul construcțiilor și a aplicat 36 sancțiuni contravenționale dintre care opt amenzi în cuantum de 260.000 de lei.

Controalele fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: „Construcții clădiri” (cod CAEN 41), „Lucrări de geniu civil” (cod CAEN 42) și „Lucrări speciale de construcții” (cod CAEN 43).

În domeniul relațiilor de muncă (RM) au fost verificați 18 angajatori brăileni și s-au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, dintre care șase amenzi în valoare de 249.500 lei (două amenzi în valoare totală de 240.000 lei pentru muncă nedeclarată – șase persoane prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă și patru amenzi în valoare totală de 9.500 lei pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă).

Dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în domeniul relațiilor de muncă menționăm: munca nedeclarată; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; Lipsă certificat medical la angajare.

În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost verificați 14 angajatori și s-au aplicat 25 de sancțiuni contravenționale, dintre care două amenzi în valoare totală de 10.500 lei.

Dintre cele mai frecvente neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă, identificate de inspectorii de muncă, cu ocazia vizitelor de control în șantierele temporare de construcții, menționăm: neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție în concordanță cu riscurile existente la locul de muncă; neverificarea de către angajatori a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție acordat; neasigurarea semnalizării de securitate și/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta șantierului; neîntocmirea evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; nedesemnarea și instruirea lucrătorilor care aplică măsurile de prim ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor în caz de pericol.

„În scopul verificării modului în care angajatorii respectă cerințele obligatorii în domeniul relațiilor de muncă, dar și cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru crearea unor locuri de muncă sigure și sănătoase în șantierele temporare, acțiunile de control vor continua și în perioada următoare”, a declarat Liviu Arhire, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Săptămâna trecută, mai exact pe data de 20 octombrie, la Tokyo, în Japonia, în cadrul Forumului pentru Inovare România – Japonia, SNTGN Transgaz SA și Kawasaki Heavy Industries au semnat un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul hidrogenului.

Din partea Transgaz, Memorandumul a fost semnat de brăileanul Ion Sterian, Director General al SNTGN Transgaz SA, iar din partea Kawasaki Heavy Industries de Motohiko Nishimura, Președintele Companiei Solutii Energetice si Inginerie Maritima Kawasaki. Memorandumul de Înțelegere a fost semnat în prezența oficialilor guvernamentali din Japonia și România.

Prin semnarea acestui memorandum, companiile stabilesc cadrul de cooperare strategică în domeniul hidrogenului, al infrastructurii energetice conexe și al dezvoltării de proiecte comune România–Japonia.

Mai exact, companiile vor colabora pentru a realiza transportul pe scară largă al hidrogenului gazos prin conductele onshore pe care Transgaz le are pentru Europa Centrală și de Est. Ca primă fază a acestei colaborări, Kawasaki intenționează să înceapă testele demonstrative în România pentru transportul onshore al hidrogenului pur folosind compresorul său de hidrogen centrifugal (KM Comp-H 22).

Această demonstrație va fi prima inițiativă din lume care vizează realizarea transportului pe scară largă de gaze cu hidrogen prin conducte.  Demostrația se va desfășura în cadrul proiectului intitulat “România / Proiect demonstrativ de studiu de fezabilitate privind lanțul de aprovizionare cu hidrogen: Compresor centrifugal pentru transportul terestru al hidrogenului gazos”. Proiectul a fost selectat pentru a face parte din programul “Co-creare orientată spre viitor cu Sudul Global” (inclus în bugetul suplimentar pentru anul fiscal 2024 al Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia – METI), care vizează sprijinirea reconstrucției Ucrainei și consolidarea colaborării cu țările din Europa Centrală și de Est.

Prin intermediul acestui proiect demonstrativ, Kawasaki își va valorifica expertiza acumulată de-a lungul anilor în domeniul compresoarelor centrifuge pentru hidrogen, contribuind astfel la realizarea unui transport terestru eficient al hidrogenului gazos, precizează compania.

„Reducerea costurilor de furnizare a hidrogenului este esențială pentru adoptarea pe scară largă a energiei pe bază de hidrogen la nivel mondial. Ca un mijloc de a realiza acest lucru, așteptările cresc pentru conductele onshore capabile să transporte eficient volume mari de hidrogen. Una dintre provocările cheie pentru realizarea unor astfel de conducte este nevoia de tehnologie care poate comprima în mod eficient volume mari de gaz hidrogen pur la presiuni ridicate într-un spațiu limitat.

Prin acest proiect demonstrativ, Kawasaki își va folosi expertiza în compresoarele de hidrogen centrifuge dezvoltate de-a lungul anilor pentru a ajuta la realizarea unui transport eficient pe gaz pe bază de hidrogen onshore”, transmite grupul japonez. Kawasaki își propune să stabilească transportul pe gaz pe bază de hidrogen la scară largă prin conducte și, prin legarea acestei tehnologii cu gama sa diversă de produse pe bază de hidrogen (turbine, motoare, nave de transport, rezervoare etc.), să construiască un lanț de aprovizionare cu hidrogen, contribuind astfel la realizarea unei lumi neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.  

Potrivit directorului general al Transgaz, colaborarea dintre cele două companii, susținută de guvernele României și Japoniei, este estimată la 21 de milioane de euro, valoare care include echipamentele, tehnologiile și activitățile de cercetare și testare.

„Prin semnarea acestui MoU, atât Transgaz, cât și Kawasaki Heavy Industries își propun să materializeze conceptul Transgaz privind transportul de hidrogen gazos la scară largă prin conducte terestre utilizând compresorul centrifugal de hidrogen al KHI, într-un sistem sigur, în buclă închisă”, a explicat Ion Sterian.