SĂNĂTATE
Ambulanţele, salvare sau pericol pentru brăileni?
• două treimi din parcul auto al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila ar trebui schimbat • ambulanţele sunt vechi, iar defecţiunile sunt din ce în ce mai dese şi mai costisitoare • numai în 2016 s-au înlocuit 6 motoare • banii acordaţi de Ministerul Sănătăţii pentru anul 2017 la capitolul reparaţii, combustibil, asigurări RCA, CASCO şi verificări reprezintă o treime din suma acordată în anii anteriori pentru aceleaşi întrebuinţări
Parcul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Brăila este format preponderent din maşini vechi şi foarte vechi. În timp ce la Bucureşti s-a iscat o ceartă între secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, şi ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, chiar pe tema achiziţionării de noi ambulanţe, situaţia la Brăila se înrăutăţeşte pe zi ce trece. Mai precis, din totalul de 42 de ambulanţe de la SAJ, doar 15 au o vechime până în 7 ani. Restul sunt din 2007, respectiv 2002, ceea ce ridică un mare semn de întrebare: mai sunt sigure aceste ambulanţe după sutele de mii de kilometri parcurşi în atâţia ani şi zecile de reparaţii suferite? Şi aceasta nu este singura problemă. În acest an, Ministerul Sănătăţii a alocat SAJ Brăila puţin peste 250.000 lei pentru reparaţii maşini, asigurări RCA, CASCO, verificări, reparaţii echipamente medicale şi combustibil, în condiţiile în care în anii anteriori suma sărea de 1.000.000 lei.
Precizăm că Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila are în total 42 de ambulanţe. Dintre acestea, 2 sunt de tip C (medic, asistentă şi ambulanţier), 30 de tip B (asistent şi ambulanţier), 5 ambulanţe de tip A (numai ambulanţier, folosite la transferuri şi transporturi neasistate), 3 maşini de tip A-C-D (ambulanţe pentru consultul la domiciliu) şi 2 maşini Dacia Logan neclasificate, pentru transporturi de dializă, de sânge. Trebuie menţionat că din cele 3 ambulanţe de tip A-C-D, doar una este funcţională şi, oricum, foarte rar folosită din cauza lipsei de medici care să asigure consultul la domiciliu. Medicii lucrează doar pe cele de tip C.
Cât de vechi sunt salvările brăilene
Problema care macină atât conducerea SAJ, cât şi maşinile, la propriu, este reprezentată însă de vechimea parcului auto. “Din totalul de 42 de ambulanţe, 13 au o vechime între 0 şi 5 ani, iar 2 ambulanţe au o vechime între 5 şi 7 ani. Practic, 35% sunt maşini cât de cât noi. Asta nu înseamnă că ele sunt în stare perfectă. Lucrând zi şi noapte, şapte zile pe săptămână, s-au stricat, le-am reparat. Alte 24 de ambulanţe, adică aproximativ 57%, sunt între 7 şi 10 ani vechime. Este vorba despre lotul care a sosit în anii 2007-2008, de la Ministerul Sănătăţii, achiziţionate cu bani de la Banca Mondială. Mai avem şi 3 ambulanţe «veterane» ale SAJ Brăila, vechi din 2002-2003, deci peste 10 ani vechime. Şi totuşi, nu avem cu ele probleme mari. Probleme mari sunt la cele noi, chiar probleme la motor. Nu sunt o specialistă într-ale mecanicii, dar îmi dau seama că schimbatul unui motor înseamnă o defecţiune mare. În anul 2016, am schimbat 6 motoare. Bineînţeles că după ce am schimbat motorul, s-a stricat, spre exemplu ambreiajul. Degeaba avem echipaj medical complet şi competent dacă nu funcţionează maşina!”, ne-a declarat dr. Viorica Iuga, manager SAJ Brăila.
Nu numai problemele la motor dau bătăi de cap echipajelor medicale, ci şi aerul condiţionat. Cum maşinile nu au fost proiectate pentru a fi ambulanţe, ci modificate pe parcurs în funcţie de destinaţia lor, nici sistemul de climatizare nu a fost prevăzut pentru a face faţă atât în cabina şoferului, cât şi în spate, la pacient, după cum ne-a relatat dr. Iuga. “Aerul condiţionat nu este un moft, ci o necesitate. Este o instalaţie făcută nu chiar din fabrică şi care nu face faţă volumului dubei medicale. În faţă, la cabina şoferului, aerul este respirabil, dar în spate, la pacient, se strică foarte repede sau nu are capacitatea de a răci. La cabina şoferului sunt geamuri, pe care le poţi deschide, dar în spate nu există. Aceste maşini nu au fost proiectate ca ambulanţe. Nu înseamnă că 30 de maşini nu au aer condiţionat. Ele au, dar dacă se defectează aerul condiţionat la 5 dintre ele, costurile reparaţiilor sunt mari. Costă peste suta de milioane lei vechi să repari un singur sistem de climatizare”, ne-a mai spus şefa SAJ Brăila.
Bugetul de la Minister, «ciuntit» crunt
Bugetul alocat în acest an de Ministerul Sănătăţii către serviciile de ambulanţă judeţene din ţară pentru reparaţii, asigurări RCA, revizii, reparaţii echipamente medicale şi combustibil a fost o surpriză totală, prufund neplăcută, pentru şefii din teritoriu. Acesta a fost mult mai mic decât în anii anteriori. Spre exemplu, la Brăila, în 2015 şi 2016, suma depăşea 1.000.000 lei. În 2017, cei de la Bucureşti au considerat că SAJ Brăila se poate descurca şi cu puţin peste 260.000 lei, pentru aceleaşi reparaţii, asigurări, revizii şi combustibil pentru întreg parcul auto. Au urmat solicitări şi insistenţe din partea şefei SAJ Brăila, iar suma a ajuns undeva la 500.000 lei, adică jumătate din banii acordaţi în anii anteriori. “Procentual, nouă ni s-a redus bugetul cu 65% la acest articol. Anul acesta, avem o treime din bugetul anului trecut. Poate că aparatura medicală se strică mai rar, dar maşinile sunt din ce în ce mai în vârstă, iar reparaţiile devin din ce în ce mai dese şi mai costisitoare. Şi asta este povestea tuturor judeţelor, nu doar la Brăila. S-a spart buba acum şi s-a spus că nu s-au mai făcut achiziţii de ambulanţe. Noi suntem pregătiţi să intervenim la orice solicitare, dar «colega» noastră, maşina, este bolnavă. Şi pe ea trebuie să o îngrijim”, a adăugat dr. Viorica Iuga.
După cum a precizat şi şefa SAJ, pe zi ce trece, vechimea ambulanţelor creşte, defecţiunile devin dese, iar costurile se ridică. Iar siguranţa pacienţilor depinde de doar câteva sute de mii de lei acordate de Ministerul Sănătăţii pentru un întreg arsenal de cheltuieli.
SĂNĂTATE
Caravana Screening TB la Brăila – Investigații gratuite de depistare precoce a tuberculozei și a altor afecțiuni pulmonare și cardiace
• tuberculoza poate fi depistată înainte ca boala să devină o amenințare serioasă • din 20 octombrie, o caravană medicală va străbate județul Brăila și va oferi gratuit screening pentru tuberculoză, dar și investigații care pot identifica alte boli pulmonare și cardiace
Începând cu 20 octombrie 2026, Caravana Screening TB dotată cu aparatură de ultimă generație va ajunge în 20 de localități din județul Brăila, în cadrul unei campanii gratuite de depistare precoce a tuberculozei și a altor afecțiuni pulmonare și cardiace.
Caravana Screening TB pornește la drum în județul Brăila cu scopul de a aduce serviciile medicale mai aproape de persoanele care, din motive sociale sau economice, ajung mai greu la investigații de specialitate.
Campania se desfășoară în cadrul proiectului ”SCREENING TB – Organizarea programului de depistare precoce a tuberculozei la populația vulnerabilă” (COD MYSMIS: 324871), cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Sănătate. Proiectul este coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, în parteneriat cu Institutul Național de Sănătate Publică, Fundația Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate (CPSS) și Fundația Romanian Angel Appeal. La nivelul județului Brăila, acțiunea beneficiază de sprijinul Direcției Județene de Sănătate Publică.
Investigații cu ajutorul inteligenței artificiale
Caravana este, practic, un cabinet medical mobil echipat cu aparatură radiologică performantă. Tehnologia utilizată permite identificarea nu doar a tuberculozei, ci și a unor alte probleme de sănătate care pot apărea la nivel pulmonar sau cardiac.Printre afecțiunile care pot fi depistate se numără pneumoniile, cardiomegalia, edemul pulmonar, pneumotoraxul, precum și diferite leziuni și opacități pulmonare.
Un element important al investigațiilor îl reprezintă utilizarea unor sisteme bazate pe inteligență artificială, care sprijină analiza imaginilor medicale. Radiografiile sunt realizate de o echipă de tehnicieni, iar imaginile obținute sunt evaluate ulterior de specialiști medicali.
Cine poate beneficia de testare gratuită
Programul se adresează în special persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate sau care se confruntă cu dificultăți socio-economice. În categoria persoanelor eligibile se regăsesc, printre altele, persoanele cu dizabilități, cele cu probleme de sănătate mintală, persoane din comunități etnice defavorizate, mame minore, migranți și refugiați, persoane dependente de droguri, persoane infectate cu HIV/SIDA sau persoane care suferă de etilism cronic.
De asemenea, sunt vizate persoanele aflate în detenție sau în arest preventiv, cele internate pe termen lung în unități de psihiatrie, precum și persoanele care locuiesc în cămine de bătrâni sau cămine-spital.
Campania se adresează și persoanelor neasigurate medical, beneficiarilor de venit minim de incluziune, persoanelor fără adăpost, celor care locuiesc în gospodării supraaglomerate sau în locuințe fără facilități sanitare.În atenția echipelor medicale vor fi și comunitățile considerate cu grad ridicat de vulnerabilitate socio-economică.
Unde ajunge Caravana Screening TB
Caravana va avea un traseu bine stabilit în județul Brăila, urmând să rămână în fiecare localitate una sau mai multe zile, în funcție de numărul estimat al persoanelor eligibile.
Calendarul anunțat este următorul:
- Frecăței – 20 octombrie 2026
- Mărașu – 21 octombrie
- Bertești (Berteștii de Jos) – 22 și 23 octombrie
- Victoria – 26 și 27 octombrie
- Bărăganu – 28 octombrie
- Roșiori – 29 octombrie
- Ciocile – 3 noiembrie
- Însurăței – 4, 5 și 6 noiembrie
- Zăvoaia – 9 și 10 noiembrie
- Ulmu – 11 și 12 noiembrie
- Ianca – 17 și 18 noiembrie
- Surdila-Găiseanca – 19 noiembrie
- Vișani – 20 noiembrie
- Jirlău – 23 noiembrie
- Galbenu – 24 și 25 noiembrie
- Grădiștea – 26 noiembrie
- Suțești – 8 și 9 decembrie
- Movila Miresei – 10 și 11 decembrie
- acovița – 14 și 15 decembrie
- Măxineni – 16 și 17 decembrie
Instituția Prefectului Brăila face apel către administrațiile locale din comunitățile incluse în program să sprijine organizarea campaniei.
Primăriile sunt încurajate să contribuie atât la stabilirea condițiilor necesare pentru amplasarea caravanei, cât și la informarea și mobilizarea persoanelor eligibile.
Prin această campanie, investigațiile medicale ajung direct în comunitățile în care accesul la servicii de sănătate poate fi mai dificil, oferind persoanelor vulnerabile șansa de a descoperi din timp eventuale probleme de sănătate și de a primi îndrumarea medicală necesară.
SĂNĂTATE
Tratamente medicale în străinătate decontate de stat
• 22 de pacienți au obținut aprobarea Casei de Asigurări de Sănătate Brăila pentru tratamente medicale planificate în spitale din șase state ale Uniunii Europene, în perioada 2021–august 2026 • costurile decontate au ajuns la peste 2,73 milioane de lei, iar procedura poate fi accesată și de alți asigurați, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege
Pacienții români pot beneficia de tratamente medicale în străinătate decontate de stat. Procedura presupune însă respectarea unor condiții stricte, iar în anumite situații este obligatorie obținerea unei aprobări înainte de plecarea din țară.
În județul Brăila, 22 de cereri pentru tratament medical planificat în străinătate au fost aprobate în perioada 2021– 25 august 2026, iar suma decontată a depășit 2,73 milioane de lei. Accesul la servicii medicale în străinătate reprezintă o soluție pentru pacienții care au nevoie de tratamente ce nu pot fi acordate în România într-un interval de timp justificat din punct de vedere medical.
Legislația europeană permite, în anumite condiții, decontarea acestor servicii prin sistemul public de asigurări de sănătate, însă procedurile diferă în funcție de tipul de asistență medicală solicitat. Potrivit informațiilor transmise de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Brăila, pacienții asigurați pot beneficia de tratamente planificate în alte state europene prin intermediul formularului portabil S2, cunoscut anterior sub denumirea E112. Documentul permite accesul la tratament în străinătate în condițiile prevăzute de legislația europeană și națională.
Formularul S2, necesar pentru tratamentele planificate în străinătate
Una dintre principalele condiții pentru obținerea decontării prin formularul S2 este ca tratamentul solicitat să facă parte din pachetul de servicii medicale de bază decontate de sistemul public de sănătate din România. În același timp, pacientul trebuie să demonstreze că tratamentul nu poate fi acordat în România într-un interval de timp rezonabil, raportat la starea sa de sănătate și la evoluția probabilă a bolii.
Pentru obținerea formularului S2, pacientul trebuie să depună o cerere la casa de asigurări de sănătate la care este înregistrat, împreună cu o copie a actului de identitate sau, după caz, a certificatului de naștere și dosarul medical.
Documentația trebuie să includă un raport medical care să precizeze diagnosticul, tratamentul recomandat și motivele pentru care acesta nu poate fi acordat în România într-un interval justificat medical.
Raportul trebuie întocmit de un medic dintr-un spital clinic universitar sau județean aflat în contract cu o casă de asigurări de sănătate din România.
Medicul trebuie să explice de ce tratamentul nu poate fi realizat în timp util în nicio unitate sanitară din țară și să indice perioada maximă în care acesta ar trebui administrat. Dosarul trebuie să conțină și confirmarea scrisă a spitalului din străinătate care urmează să efectueze tratamentul.
Unitatea medicală trebuie să confirme că poate acorda serviciul solicitat în baza formularului S2 și în perioada indicată de medicul curant. Toate documentele medicale trebuie să fie datate, semnate și ștampilate.
În cât timp se aprobă cererea și ce cheltuieli sunt acoperite
Conform informațiilor furnizate de CAS Brăila, termenul maxim de soluționare a cererii pentru eliberarea formularului S2 este de cinci zile lucrătoare. Decizia finală de aprobare este luată de persoanele desemnate din cadrul Serviciului medical și de directorul general al instituției.
Formularul trebuie eliberat, de regulă, înainte de plecarea pacientului în străinătate.
Există însă o excepție pentru situațiile de forță majoră, când documentul poate fi emis și ulterior, dacă nu a putut fi obținut în prealabil. În astfel de cazuri, casa de asigurări trebuie să întocmească un referat care să justifice circumstanțele extraordinare, imprevizibile și inevitabile care au împiedicat eliberarea documentului la timp.
Pot fi luate în considerare inclusiv împrejurări de natură medicală. Există însă o condiție importantă: formularul S2 nu mai poate produce efectele juridice urmărite dacă pacientul a achitat deja contravaloarea serviciilor medicale pentru care solicită documentul.
De asemenea, aprobarea tratamentului nu înseamnă că toate cheltuielile deplasării vor fi suportate de statul român. Formularul S2 nu acoperă transportul, cazarea sau eventualele coplăți impuse în statul în care se desfășoară tratamentul, potrivit legislației locale.
Peste 2,73 milioane de lei, decontați de CAS Brăila
Datele transmise de Casa de Asigurări de Sănătate Brăila arată că, în perioada 2021–2026, instituția a aprobat 22 de cereri pentru efectuarea unor tratamente medicale planificate în străinătate prin formularul S2.
Pacienții au beneficiat de servicii medicale în unități spitalicești din șase state membre ale Uniunii Europene: Spania, Germania, Italia, Franța, Belgia și Austria. Valoarea totală a tratamentelor decontate până la data de 25 august 2026 a fost de 2.738.081,74 lei.
Decontarea a fost realizată de CAS Brăila prin intermediul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Reprezentanții instituției precizează că aprobarea unei solicitări depinde de îndeplinirea condițiilor legale și de analiza documentelor medicale depuse.
Astfel, dacă în urma verificărilor se constată că solicitantul nu este asigurat în sistemul public de sănătate, cererea pentru eliberarea formularului S2 nu este aprobată, iar solicitantul este informat în scris.
O altă etapă esențială este verificarea dosarului medical, pentru a stabili dacă tratamentul face parte din serviciile decontate în România și dacă există motive medicale care justifică efectuarea lui în străinătate. Pentru pacienții din județul Brăila, primul pas este contactarea unei unități sanitare aflate în contract cu o casă de asigurări de sănătate, în vederea obținerii documentelor medicale necesare.
Tratament în străinătate cu bani proprii. Când pot fi recuperate cheltuielile
Există și situații în care pacienții aleg să achite din fonduri proprii tratamentele efectuate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, urmând să solicite ulterior rambursarea cheltuielilor.
În acest caz, trebuie făcută diferența între asistența medicală transfrontalieră planificată și serviciile medicale devenite necesare în timpul unei șederi temporare în străinătate. Cele două situații sunt reglementate prin mecanisme diferite, iar rambursarea nu este automată.
În situația asistența medicală transfrontalieră pacienții asigurați în România se pot deplasa într-un alt stat membru al Uniunii Europene pentru a beneficia de servicii medicale și pot solicita ulterior rambursarea cheltuielilor, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Serviciile, medicamentele și dispozitivele medicale trebuie să se regăsească printre prestațiile la care persoana are dreptul potrivit legislației românești și să fie eligibile pentru decontare din fondul asigurărilor sociale de sănătate.
În anumite situații, legislația impune și obținerea unei autorizații prealabile. Potrivit informațiilor CAS Brăila, această cerință se aplică, în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare, pentru investigațiile PET-CT în regim ambulatoriu și pentru anumite servicii spitalicești acordate în regim de spitalizare continuă.
În cazul investigațiilor PET-CT, este necesar un bilet de trimitere, însoțit de decizia de aprobare emisă de comisia de experți de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Pentru anumite intervenții și tratamente spitalicești, printre care implantarea sau înlocuirea unui defibrilator cardiac, unele proceduri de artroplastie, implanturile segmentare de coloană vertebrală, bypassul coronarian și nașterea, documentația include un raport medical întocmit de un medic dintr-un spital clinic sau județean aflat în contract cu o casă de asigurări de sănătate.
Un aspect esențial pentru pacienți este că rambursarea nu acoperă neapărat întreaga sumă achitată spitalului din străinătate. Decontarea se face în limita tarifelor pe care sistemul public de sănătate din România le-ar fi suportat pentru serviciul medical respectiv, fără a depăși costul efectiv al tratamentului achitat și dovedit prin documente.
Cheltuielile de transport și cazare nu sunt rambursate prin acest mecanism. De asemenea, pot rămâne în sarcina pacientului diferențele dintre costul efectiv al tratamentului și suma eligibilă pentru rambursare.
O altă situație este cea a persoanelor care se îmbolnăvesc în timpul unei călătorii într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European și trebuie să primească asistență medicală pe durata șederii.
În anumite cazuri, pacienții ajung să achite serviciile medicale din fonduri proprii deoarece nu au prezentat cardul european de asigurări sociale de sănătate sau certificatul provizoriu de înlocuire a acestuia, ori documentul nu a fost recunoscut de furnizorul de servicii medicale. Pentru aceste situații, CAS Brăila poate iniția procedura de stabilire a tarifelor prin formularul E126, transmis instituției competente din statul în care a fost acordată asistența medicală.
Instituția respectivă comunică suma care ar fi fost rambursată pacientului dacă acesta ar fi solicitat decontarea în timpul șederii. În baza răspunsului primit, casa de asigurări din România poate efectua rambursarea, în condițiile aplicabile. Suma recuperată depinde de informațiile transmise de instituția din statul respectiv, iar rambursarea nu poate depăși cheltuielile suportate de asigurat.
Cardul european nu acoperă tratamentele planificate în străinătate
Una dintre cele mai importante precizări transmise de CAS Brăila vizează utilizarea cardului european de asigurări sociale de sănătate.
Acest document permite accesul la asistența medicală care devine necesară în timpul unei șederi temporare într-un alt stat participant la sistem, în condițiile legislației aplicabile. El nu este destinat acoperirii tratamentelor pentru care pacientul se deplasează în străinătate în mod special.
Prin urmare, persoanele care intenționează să efectueze o intervenție chirurgicală programată sau un alt tratament planificat în afara României trebuie să verifice în prealabil care dintre mecanismele legale li se aplică. În funcție de situație, poate fi necesară obținerea formularului S2 sau parcurgerea procedurii de autorizare și rambursare pentru asistența medicală transfrontalieră.
Ce trebuie să știe pacienții înainte de a pleca la tratament
Informațiile furnizate de CAS Brăila evidențiază importanța documentării și a verificării condițiilor de decontare înainte de efectuarea unui tratament în străinătate. Pacienții trebuie să se asigure că sunt asigurați în sistemul public de sănătate, că serviciul medical solicitat este eligibil pentru decontare și că au obținut toate documentele sau aprobările necesare.
De asemenea, este important să solicite spitalului din străinătate informații clare despre costurile tratamentului și să verifice ce cheltuieli vor rămâne în sarcina lor. În cazul tratamentelor planificate, obținerea acordului prealabil, atunci când acesta este obligatoriu, poate face diferența între un serviciu medical decontat în condițiile legii și unul pentru care pacientul va suporta integral sau parțial costurile.
CAS Brăila dorește să vină în sprijinul pacienților prin clarificarea procedurilor și a condițiilor în care pot beneficia de tratamente medicale în străinătate, astfel încât aceștia să își cunoască drepturile și să poată lua decizii informate cu privire la propria sănătate.
CELE MAI CITITE
