SĂNĂTATE
«Medici» bolnavi pe patru roţi
• ambulanţele de la SAJ Brăila, 42 în total, dar active 30, “suferă” în tăcere din cauza anilor de vechime şi a sutelor de mii de kilometri parcurşi în tot acest răstimp • ar trebui înlocuite peste 20 de ambulanţe, care sunt din anii 2007-2008 şi, practic, “şi-au trăit traiul”, însă sunt mici şansele ca acest lucru să se întâmple prea curând • parcul auto de la SAJ Brăila s-a înnoit, ultima oară, în 2015, cu doar două maşini, adică “o picătură într-un ocean”, după cum o recunoaşte chiar managerul instituţiei • este ţinut totuşi pe “linia de plutire”, cu eforturi, dar chiar şi aşa, în unele cazuri nu se mai poate face nimic • cinci ambulanţe, de exemplu, zac în curtea unui service auto pentru că sunt făcute praf, iar costurile reparaţiilor necesare depăşesc cu mult bugetul şi nici la casare nu pot fi trimise • promisiuni privind o viitoare înnoire a parcului auto există, însă orizontul de aşteptare este undeva cam la finalul anului viitor
Aleargă pe şosele, indiferent dacă este vară sau iarnă, nu contează că drumurile sunt pline de gropi, dâmburi, mormane de zăpadă. Adună sute de mii de kilometri într-un an, însă nu degeaba, pentru că Salvează vieţi! Este vorba despre “medicii” pe patru roţi, adică ambulanţele, cele care nu au timp să stea şi, mai mult, trebuie să fie permanent “în formă”. Din păcate, câteodată, unele mai şi “mor” şi ajung să zacă prin service, întrucât nu sunt bani pentru remedierea defecţiunilor grave. Situaţia la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Brăila, ca şi la celelalte unităţi din ţară este critică. De la Ministerul Sănătăţii banii pentru reparaţii vin cu ţârâita, iar pentru ambulanţe noi, care să le înlocuiască pe cele vechi, depăşite, extrem de rar… la Brăila, de exemplu, ultima dată au fost repartizate două, în 2015. În schimb, cinci ambulanţe intrate deja “în moarte clinică” sunt mutate de luni bune de la un service la altul, fiind scoase din uz, întrucât motoarele sunt praf şi trebuie schimbate. Deşi în realitate astfel de hârburi ar trebui casate, întrucât costurile pentru repunerea lor în funcţiune sunt enorme – nu au motor, uşi, geamuri, ori scaune – ele sunt artificial ţinute în viaţă doar în contabilitatea Serviciului de Ambulanţă, procedura de scoatere definitivă din uz fiind una complexă. Plus că degeaba sunt casate dacă nu sunt şi înlocuite cu maşini noi, absolut necesare în activitatea de zi cu zi a echipajelor care salvează vieţi.
Vechimea medie a parcului auto de la SAJ Brăila este de circa 10 ani
Dar să facem o scurtă prezentare a parcului de maşini de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila. După cum ne-a informat dr. Viorica Iuga, managerul SAJ, la Brăila sunt 42 de ambulanţe în parcul auto, dar active sunt doar 30. Nu înseamnă că cele 30 sunt fără cusur, întrucât inevitabil apar defecţiuni, mai mici sau mai mari, pentru remedierea cărora se fac eforturi financiare destul de consistente. Când au fost aduse ultimele maşini noi la SAJ Brăila, poate vă întrebaţi? Sursa citată a precizat cu dezamăgire că evenimentul s-a produs în 2015, când parcul auto s-a înnoit cu doar două maşini. Asta în timp ce restul autosanitarelor au ani de fabricaţie 2007, 2008 ba chiar 2002, astfel că, de când tot “aleargă” pe străzile Brăilei, au adunat sute de mii de kilometri. Media la SAJ Brăila este de 400-500 mii de kilometri. Nu s-a ajuns încă la un milion, dar nici mult nu mai este: recordul este undeva la peste 700.000 km.
“Aceste defecţiuni (n.r. – la maşinile aflate în acţiune) sunt de gravitate mai mică şi ambulanţele pot fi menţinute în circulaţie, cu ajutorul service-ului, cu ajutorul serviciului nostru tehnic care le ordonează, le ţine o evidenţă. Maşinile sunt din 2002 până în 2015, ultimele două maşini au venit în 2015. Cele mai multe însă, vreo 22 de ambulanţe, sunt din anii 2007-2008, atunci a fost cea mai mare investiţie, primire de maşini de ambulanţă prin Banca Mondială. Deci marea majoritate a parcului este de 10 ani şi peste”, a declarat managerul SAJ.
La ce perioadă ar trebui schimbate ambulanţele? Răspuns şoc!
Potrivit conducerii SAJ, după cum spun specialiştii, o maşină de salvare ar trebui schimbată cam la 5 ani. Totuşi, maşinile aflate în acţiune la Brăila au peste 10 ani vechime… şi nimeni nu se grăbeşte să le schimbe. “La noi o maşină relativ nouă face repede 100.000 km, iar maşini care au 100-200 de mii de km sunt maşini la care avem pretenţia că sunt «noi». Defecţiunile apar din mai multe cauze, fie din exploatare, fie din cauză de suprasolicitare, fie din cauza drumurilor proaste, condiţii meteo. Şi pe vară sunt probleme, pentru că drumurile sunt pline de gropi. Pe iarnă este şi mai rău”, a explicat dr. Iuga.
La acest moment, 30 de ambulanţe sunt în funcţiune, adică sunt active, în timp ce 9 maşini sunt cu defecţiuni grave. Mai precis, în cazul a 5 vehicule este necesară înlocuirea întregului motor, iar la 4, de înlocuirea unor subansamble importante. Ambulanţele pe care SAJ Brăila se poate “baza” sunt dispersate atât în staţia centrală, adică în municipiu, cât şi în cele 7 substaţii din judeţ: la Făurei, Ianca, Dudeşti, Viziru, Însurăţei – cinci maşini cu program continuu, şi câte o maşină, cu câte un echipaj, şi cu program discontinuu, la Măraşu şi Gradiştea. “Problema fundamentală este bugetul. Am încercat să reducem cheltuielile, suntem cu reparaţiile la strictul necesar posibil, pentru a putea merge pe drum, în siguranţă. Am încercat şi am cerut să ni se acorde suplimentări bugetare. Nu s-au făcut încă, sperăm la rectificarea bugetară. Noi sperăm, dar aceste sume, dacă se acordă, vor «stinge» reparaţiile care aşteaptă să fie plătite. Şi bugetul a fost mai mic anul acesta. Aşa, ca procent, la salarii, banii ne ajungeau parţial în primele 10 luni ale anului, dar acum, cu măririle care s-au făcut în august, bugetul este asigurat doar până în luna septembrie. Sperăm să primim banii necesari la rectificare. Cele mai mari cheltuieli sunt la carburanţi şi reparaţii auto. «Colega» noastră, maşina, trebuie să fie în stare de funcţionare. Degeaba suntem noi prezenţi şi doritori, în privinţa ştiinţei medicale, dacă acestă «colegă» nu ne poate ajuta. Şi cheltuielile au crescut, pentru că maşinile s-au învechit şi cer tot mai multe reparaţii, iar banii au fost tot mai puţini de la an la an”, a completat, cu îngrijorare, dr. Iuga.
«Mortăciuni» în service
O situaţie care ne-a atras atenţia a fost legată de starea a cinci ambulanţe, care se află acum la service “Apogeus”, firma care este în contract cu SAJ Brăila şi se ocupă de repararea şi întreţinerea ambulanţelor. Efectiv, aceste maşini sunt “în moarte clinică” şi sunt slabe şansele să poată fi aduse la viaţă. Asta, dacă luăm în calcul starea lor tehnică, necesarul de lucrări şi, mai ales, bugetul presupus.
Managerul SAJ a recunoscut că aceste ambulanţe sunt trase definitiv pe dreapta. Sunt duse la service pentru constatarea defecţiunilor şi acolo “înţepenesc”, într-o zonă “crepusculară”, de reparaţii nu sunt bani, şi nici nu se justifică o aşa cheltuială, dar nici la casare nu pot fi trimise, procedura fiind una extrem de complicată şi de durată. “Să le ducem la casare înseamnă doar aşa, ca să eliberăm locul, deoarece după aceea nu se întâmplă altceva. Mai explicit, dacă le scoatem din evidenţe nu înseamnă că vin automat altele în locul lor. Dacă le trimit la casare, nu mă ajută cu nimic. Eu rămân cu lipsa, pe lângă faptul că procesul de casare durează aproape un an, cu aprobările, actele care trebuie făcute, dovezile că nu mai pot fi reparate. Totul trebuie justificat. Oricum cele cu probleme, la care trebuie schimbate motoarele, sunt scoase din activitate. Nu se poate să fie reintroduse, decât dacă aş reface motorul şi sigur că un motor pe o maşină costă. Reparaţiile la aceste maşini sunt foarte costisitoare. Motorul este între 200 şi 500 de milioane (lei vechi – n.r.), nu am posibilitatea să fac asta. Şi ce fac, pun aceste motoare şi nu mai pot merge cu celelalte ambulanţe!? Şi sunt nişte investiţii foarte mari, la nişte maşini foarte vechi, şi asta este o situaţie universală în toată ţara. Suntem toţi disperaţi că sunt maşinile vechi. Şi oricine poate spune că aceste cheltuieli depăşesc la un moment dat valoarea maşinilor. Nu mai zic de raţiunea cheltuielilor. Esenţa este că maşini noi nu au mai venit, anii trec, maşinile se învechesc şi cheltuielile cu reparaţiile şi întreţinerea lor cresc. În 2015, a fost o picătură într-un ocean. Şi acum avem tot felul de promisiuni, şedinţe la Minister… Se speră la un contract pentru noi ambulanţe, dar nu anul acesta. Poate undeva la sfârşitul anului viitor. Avem solicitarea de a fi înlocuite măcar cele din anii 2007-2008. Dar nu îmi vine a crede că ni se va repartiza aşa o «infuzie» de 20 de maşini. Primirea a 2-3 maşini nu ştiu cât mă ajută. Este binevenită, dar ce înlocuieşti, ce cârpeşti cu 2-3 maşini, când eu am 20? Dar nici astea 2-3 nu mai vin”, a mai declarat dr. Iuga.
Singurul ajutor, ce-i drept doar în cazurile grave, este dat de elicopterul SMURD, care preia pacienţii şi îi duce mult mai repede, la spitalele din ţară.
Singura ambulanţă propusă la casare este cea care a luat foc
O singură ambulanţă este totuşi propusă pentru casare, fiind vorba însă de cea care a luat foc în curtea SAJ, în noiembrie 2015, din cauza unei aeroterme. Maşina a fost atunci distrusă complet, astfel că nu erau şanse să mai fie recuperat ceva. “Singura maşină pe care am propus-o la casare este cea care a ars, la care s-a întâmplat nenorocirea şi care nu era atât de veche, dar nu am avut ce face, a fost distrusă efectiv. Şi acum suntem în derularea procedurii de casare. (…) Principiul de bază este că nu poţi să întrerupi activitatea: nu te lasă inima, meseria, conştiinţa, sensul de a fi al ambulanţei. Cum pot să zic că nu mă duc la o solicitare, indiferent de gravitate? Cum pot să spun că nu mă duc la o chemare? Trebuie să găsesc resurse”, este categorică Viorica Iuga.
Dr. Iuga a explicat că, deşi sunt foarte multe solicitări la Ambulanţă, asta pentru că lumea are impresia că numărul acesta este pentru orice problemă, în toate cazurile este necesară deplasarea cu maşina. Verdictul nu se poate pune prin telefon, oricât ar fi de clare explicaţiile şi detaliile obţinute de la solicitant. “Diagnosticul se pune numai deplasându-te acolo. Deplasarea costă, timp şi bani. Clasificarea nu se poate face decât văzând cazul, este valabil şi pentru ambulanţă şi pentru UPU. La noi implică timp şi deplasare, şi ocuparea echipajului, dar are repercusiuni asupra celui care aşteaptă. Atunci când aştepţi timpul se dilată. Noi nu putem decât să prioritizăm chemările, nu putem să triem foarte mult. Dacă este un căzut în stradă, trimitem imediat echipajul. Dar nu se renunţă şi nu se taie de pe lista de aşteptare nicio solicitare, fie că este ceva banal, în primă fază, sau un transport, orice. În plus, avem şi multe evenimente sportive, religioase, sau alte activităţi, cu populaţie multă, şi aici trebuie trimis echipaj calificat, de multe ori cu medic, care iarăşi blochează un echipaj. Noi trebuie să fim prezenţi acolo, dacă se întâmplă ceva, asta este raţiunea”, a spus conducerea de la SAJ.
Există înţelegere din partea firmei de service, dar are şi ea o limită
La service “Apogeus” am mers şi am stat de vorbă cu directorul Ionel Popa, care a fost de acord să ne arate ambulanţele cu probleme grave, “depozitate” în curte. “Ambulanţele vechi stau aici, la service, pentru SAJ nu are bani. Defectele sunt mari, cele 4-5 ambulanţe, cele mai vechi, nu au motoare. Le-au adus din februarie, am făcut constatarea şi le ţinem aici. Fiind foarte vechi, ar fi mai bine să fie casate, pentru că nu se merită investiţia. Îi înţeleg şi pe ei, valoarea de casare este foarte mare, dar costă două miliarde (lei vechi – n.r.) ca să repari una, pentru că, practic, trebuie schimbat tot. Ei ştiu că maşinile sunt vechi, dar nu au ce face…cine o casează? Şi salvarea transportă persoane totuşi, ar trebui ca la 7-8 ani să le schimbe. Ambulanţele adună kilometri foarte mulţi: fac 4.000 – 5.000 de kilometri doar într-o săptămână. De aia şi «pică» aşa, mai ales că drumurile sunt proaste. Zilnic vin ambulanţe, câte 2-3 pe zi, pentru diverse reparaţii, însă nu stau foarte mult aici, la service, a doua zi pleacă, după remedierea problemelor. Pe cele vechi le mută de la un service la altul, acum noi am câştigat licitaţia pentru efectuarea de reparaţii, astfel că le-au mutat aici”, a precizat directorul Ionel Popa.
Managerul SAJ Brăila a ţinut să ne precizeze faptul că beneficiază de înţelegerea celor de la service, care repară ceea ce este necesar şi aşteaptă cu banii pentru decontare ulterioară. Ce s-ar întâmpla însă dacă oamenii nu ar fi înţelegători? “Nici nu putem să ne gândim, asta pentru că este clar că dacă ambulanţele nu ar fi reparate la timp şi nu ar putea pleca la drum, brăilenii nu ar putea fi salvaţi în caz de nevoie. Ne aşteaptă cu banii, dar nu pot face reparaţii şi să primească banii o dată în an. Eu mă aştept să primesc lună de lună, aşa cum este prevăzut, dar s-a mai blocat activitatea. Avem toată recunoştinţa că ne aşteaptă cu banii”, a încheiat dr. Iuga.
SĂNĂTATE
Provocări pentru conducerea Spitalului Județean Brăila. Cardiologia și timpii de așteptare din UPU
• după apariția informațiilor despre cele mai recente achiziții ale Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, cititorii au readus în discuție situația Secției de Cardiologie și timpul petrecut la Urgențe • managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, vorbește despre deficitul de specialiști, demersurile pentru atragerea medicilor și provocările unei unități medicale care deservește zilnic sute de pacienți
După articolul publicat de cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, în care au fost prezentate cele mai recente achiziții realizate de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, reacțiile și întrebările venite din partea cititorilor au readus în atenție câteva dintre problemele care îi preocupă direct pe pacienți.
Printre subiectele semnalate se numără situația Secției de Cardiologie, necesitatea atragerii unor noi medici specialiști și timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe (UPU).
Sunt preocupări firești pentru oamenii care ajung la spital și care își doresc să primească îngrijirea medicală de care au nevoie, într-un timp cât mai scurt și în condiții cât mai bune.
Investițiile în aparatură reprezintă un pas important pentru dezvoltarea unui spital, însă, pentru pacienți, rezultatele se măsoară și prin accesul la medicul specialist, timpul necesar pentru efectuarea investigațiilor și modul în care sunt gestionate cazurile medicale.
Tocmai de aceea, modernizarea infrastructurii trebuie să fie însoțită de măsuri care să răspundă problemelor de personal și presiunii tot mai mari asupra serviciilor medicale.
Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dr. Dorel Bratu, recunoaște că atragerea medicilor reprezintă una dintre provocările importante ale mandatului său și susține că demersurile pentru identificarea unor soluții continuă.
Cardiologia, o specialitate în care atragerea medicilor rămâne o provocare
Afecțiunile cardiovasculare necesită, de multe ori, evaluare medicală atentă, investigații de specialitate și o monitorizare corespunzătoare.
Pentru pacienții care au nevoie de consultații cardiologice, accesul la un medic poate face diferența între o problemă gestionată la timp și o situație care ajunge să necesite intervenții mai complexe.
De aceea, situația Secției de Cardiologie a revenit în atenția publicului, în contextul discuțiilor despre investițiile realizate în spital și despre dezvoltarea serviciilor medicale oferite brăilenilor. Managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, afirmă că problema deficitului de medici este una cunoscută și că găsirea specialiștilor care să se alăture echipei medicale reprezintă o preocupare constantă a conducerii.
”Este o problemă care mă preocupă încă de la preluarea funcției. Avem dificultăți în asigurarea personalului medical necesar, iar cardiologia este una dintre specialitățile în care deficitul de medici se resimte la nivel național. Nu este o situație cu care ne confruntăm doar noi, însă trebuie să găsim soluții pentru ca pacienții să beneficieze de serviciile medicale de care au nevoie”, a explicat managerul spitalului.
Până la ocuparea posturilor necesare, una dintre soluțiile adoptate a fost colaborarea cu medici specialiști din afara echipei angajate permanent. În prezent, spitalul are un contract de prestări servicii cu medicul specialist cardiolog dr. Ionel Bratu, care asigură consultații interspitalicești, ecografii cardiace și consultații preoperatorii.
Aceste servicii contribuie la gestionarea unor solicitări medicale, în special în situațiile în care pacienții internați în alte secții au nevoie de evaluare cardiologică. Totuși, colaborările de acest tip nu înlocuiesc necesitatea unei echipe medicale suficiente, care să poată răspunde constant volumului de solicitări.
”Căutăm soluții și vom continua să facem demersuri pentru atragerea specialiștilor. Avem nevoie de medici, iar pacienții trebuie să poată beneficia de servicii medicale în condiții cât mai bune. Investițiile în aparatură sunt importante, dar la fel de important este să avem oamenii care să o folosească și care să asigure îngrijirea pacienților”, a mai precizat managerul spitalului, dr. Dorel Bratu. Problema nu se rezumă, așadar, la existența unor echipamente performante, ci și la capacitatea spitalului de a avea personalul necesar pentru ca acestea să fie folosite în beneficiul pacienților.
Timpii de așteptare din UPU, o altă preocupare a pacienților
O altă problemă semnalată de cititori este timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe. Pentru persoanele care ajung la spital în momente dificile, uneori însoțite de durere, teamă sau îngrijorare pentru un membru al familiei, așteptarea poate deveni o experiență apăsătoare.
ste o realitate care trebuie privită atât din perspectiva pacienților, cât și prin prisma modului în care funcționează serviciile de urgență. Într-o unitate de primiri urgențe, pacienții nu sunt preluați exclusiv în ordinea sosirii.
Prioritatea este stabilită în funcție de gravitatea stării medicale, prin procedura de triaj. Persoanele aflate în stare critică trebuie evaluate și tratate cu prioritate, chiar dacă alți pacienți au ajuns mai devreme la spital.
Acest lucru înseamnă că timpul de așteptare poate varia considerabil, în funcție de gravitatea cazurilor, de numărul persoanelor care se prezintă simultan și de resursele medicale disponibile la momentul respectiv.
Explicația nu anulează însă nemulțumirile pacienților. Dimpotrivă, volumul mare de activitate arată cât de importantă este organizarea eficientă a fluxului de pacienți și asigurarea personalului necesar pentru gestionarea solicitărilor.
Potrivit bilanțului prezentat pentru primele nouă luni ale anului 2026, Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila a înregistrat 35.036 de prezentări, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 128 de pacienți pe zi. Dintre aceștia, 1.496 au fost copii.
În aceeași perioadă, în 66 de cazuri critice a fost solicitat elicopterul SMURD pentru transport aerian, iar echipele medicale au intervenit în 156 de situații de stop cardiorespirator survenite pe secțiile spitalului.
Totodată, medicii au efectuat proceduri de tromboliză pentru 59 de pacienți cu infarct miocardic acut și pentru 51 de pacienți cu accident vascular cerebral. Cifrele ilustrează complexitatea activității desfășurate în cadrul spitalului și presiunea la care sunt supuse echipele medicale.
În spatele fiecărei prezentări se află un pacient care are nevoie de evaluare, iar unele cazuri necesită intervenții imediate și mobilizarea mai multor specialități medicale. În aceste condiții, gestionarea timpilor de așteptare reprezintă o provocare care nu poate fi separată de numărul de prezentări, de gravitatea cazurilor și de disponibilitatea personalului.
Pentru pacienți, este important ca timpul de așteptare să fie însoțit de informații clare despre modul în care se face triajul și despre faptul că ordinea acordării îngrijirilor este stabilită în funcție de urgența medicală.
Comunicarea cu persoanele aflate în sala de așteptare poate contribui la o mai bună înțelegere a situației, mai ales în perioadele aglomerate. În același timp, reducerea timpilor de așteptare acolo unde organizarea și resursele permit acest lucru rămâne un obiectiv important pentru orice serviciu de urgență.
Investițiile ajută, dar nu pot înlocui personalul medical
Discuțiile despre Cardiologie și UPU readuc în prim-plan o realitate a sistemului sanitar: modernizarea unui spital nu înseamnă doar achiziționarea de echipamente, ci și asigurarea resurselor umane necesare pentru funcționarea serviciilor medicale.
Un aparat performant poate permite investigații mai rapide, un diagnostic mai precis sau o intervenție realizată în condiții mai bune. Beneficiile sale depind însă de existența personalului calificat, de organizarea activității și de posibilitatea integrării echipamentului în circuitul medical.
În cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, achizițiile recente urmăresc tocmai dezvoltarea capacității de diagnostic și tratament pentru mai multe categorii de pacienți. RMN-ul cerebral portabil poate reduce necesitatea transportării anumitor pacienți către laboratorul de imagistică, în situațiile în care utilizarea sa este indicată medical.
Artroscopul permite efectuarea unor intervenții ortopedice minim invazive, iar cele zece ventilatoare noi oferă instrumente suplimentare pentru susținerea pacienților aflați în stare critică.
Fiecare investiție răspunde unei nevoi medicale concrete, însă efectul asupra calității serviciilor depinde și de modul în care aparatura este utilizată în activitatea de zi cu zi. Din această perspectivă, atragerea medicilor și consolidarea echipelor medicale sunt la fel de importante ca modernizarea infrastructurii.
Pentru pacienți, diferența nu este dată doar de existența unui echipament nou, ci și de posibilitatea de a beneficia de investigația sau tratamentul necesar, în condiții de siguranță și fără întârzieri evitabile.
”Nu ne oprim aici. Avem în continuare obiective de îndeplinit și ne dorim să aducem în spital echipamente performante, care să răspundă nevoilor reale ale pacienților. Modernizarea trebuie să continue, dar trebuie să fie făcută cu un scop clar: să îmbunătățim actul medical și să oferim servicii cât mai bune aici, la Brăila”, a declarat dr. Dorel Bratu.
Miza finală: servicii medicale mai bune, aproape de casă
Pentru brăileni, dezvoltarea Spitalului Clinic Județean de Urgență înseamnă mai mult decât o listă de achiziții sau proiecte de modernizare.
Înseamnă posibilitatea de a beneficia de investigații și tratamente în apropierea locuinței, de a evita deplasările în alte orașe atunci când serviciile necesare sunt disponibile local și de a avea acces la îngrijire medicală în momentele în care aceasta este esențială.
Dar înseamnă și așteptări firești: să găsească medici specialiști, să primească explicații atunci când trebuie să aștepte și să aibă încredere că fiecare caz este evaluat în funcție de nevoile sale medicale. Noile echipamente reprezintă un pas concret, dar nu singurul.
Modernizarea spațiilor, dezvoltarea resursei umane, digitalizarea și creșterea siguranței pacienților sunt direcții care trebuie să avanseze împreună. Aceasta este și ideea care a traversat dialogul nostru cu managerul spitalului: investiția în tehnologie are valoare atunci când se regăsește în îngrijirea oferită pacientului.
Iar pentru dr. Dorel Bratu, mesajul este că modernizarea trebuie să continue, dincolo de noille achiziții și de rezultatele care pot fi prezentate. Obiectivul rămâne același: un spital mai bine dotat, mai bine organizat și capabil să ofere brăilenilor servicii medicale moderne, sigure și de calitate, cât mai aproape de casă.
SĂNĂTATE
Tehnologie modernă la Spitalul Județean Brăila
Într-un spital de urgență, tehnologia modernă nu este doar o chestiune de dotare. Uneori, înseamnă minute câștigate, un diagnostic stabilit mai repede, o intervenție chirurgicală mai puțin invazivă sau posibilitatea de a monitoriza mai bine un pacient aflat între viață și moarte. Din această perspectivă, cele mai recente achiziții la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila reprezintă mai mult decât o actualizare a inventarului medical.
Ele fac parte dintr-o direcție de dezvoltare pe care managerul unității, dr. Dorel Bratu, și-a asumat-o încă de la preluarea funcției, în noiembrie 2025. Am stat de vorbă cu medicul specialist în ortopedie și traumatologie despre echipamentele care au intrat recent în dotarea spitalului, despre schimbările pe care acestea le pot aduce în activitatea medicilor și, mai ales, despre planurile care urmează.
Discuția a pornit de la aparatele deja achiziționate și a ajuns firesc la întrebarea care îi interesează, în cele din urmă, pe toți pacienții: ce se schimbă concret pentru omul care ajunge în spital? Răspunsurile managerului au în comun aceeași idee: investițiile trebuie să aibă o finalitate clară, aceea de a îmbunătăți îngrijirea medicală.
Un RMN care ajunge la patul pacientului
Este prezentat de reprezentanții spitalului drept al doilea echipament de acest tip din România. Spre deosebire de un aparat RMN convențional, care presupune deplasarea pacientului către laboratorul de imagistică, noul echipament poate fi transportat direct în salon, la Terapie Intensivă sau în alte spații în care este necesară efectuarea investigației, în condițiile permise de utilizarea sa clinică. Diferența este deosebit de importantă pentru pacienții aflați în stare critică, pentru care orice transfer poate presupune dificultăți și riscuri suplimentare.
”Este un echipament de ultimă generație, mai compact, autonom și mult mai ușor de manevrat. Are roți motorizate, astfel că nu trebuie împins, ci doar ghidat. În plus, vine cu îmbunătățiri de software și posibilități de interpretare asistată de inteligența artificială”, ne-a explicat dr. Dorel Bratu.
Managerul a subliniat și diferențele față de generațiile anterioare ale acestui tip de aparat, inclusiv în ceea ce privește întreținerea. ”Un avantaj important este că nu mai depindem de heliu și de problemele de mentenanță specifice unor sisteme convenționale. Este un echipament modern, gândit astfel încât utilizarea și întreținerea să fie mai simple”, a precizat acesta.
Aparatul este destinat investigațiilor cerebrale și poate fi utilizat pentru pacienții care au nevoie de evaluare neurologică sau neurochirurgicală, în funcție de indicația medicală. La momentul discuției noastre, echipamentul urma să intre în etapa de instruire a personalului pentru utilizarea sa clinică. Pentru manager, avantajul nu ține doar de performanțele tehnice ale aparatului, ci și de schimbarea pe care o poate aduce în organizarea îngrijirii medicale.
Atunci când un pacient nu mai trebuie transportat către laboratorul de imagistică pentru o anumită investigație, echipa medicală poate evita o parte dintre dificultățile asociate transferului și își poate concentra mai bine eforturile asupra îngrijirii acestuia. Este un exemplu concret al modului în care tehnologia poate fi pusă în slujba pacientului.
Artroscopul de ultimă generație, pregătit pentru intervenții chirurgicale
Pentru dr. Dorel Bratu, medic de specialitate ortopedie și traumatologie, această investiție are și o semnificație profesională aparte.
Artroscopia permite explorarea și tratarea anumitor afecțiuni articulare prin incizii mici, cu ajutorul unei camere video și al instrumentelor chirurgicale dedicate. Noul sistem este echipat cu tehnologie video 4K, care oferă o imagine de înaltă rezoluție și permite vizualizarea detaliată a structurilor articulare. ”Artroscopul are un sistem de vizualizare 4K, cu o imagine mult îmbunătățită. Pentru chirurg, calitatea imaginii contează foarte mult, pentru că trebuie să vadă cât mai clar structurile asupra cărora intervine”, a explicat managerul.
Echipamentul este destinat intervențiilor la nivelul genunchiului, umărului, gleznei sau cotului, în funcție de indicația medicală și de complexitatea cazului. Printre procedurile care pot fi realizate prin artroscopie se numără anumite intervenții asupra meniscului, reconstrucțiile ligamentare, tratamentul unor leziuni ale tendoanelor și abordarea anumitor afecțiuni articulare.
Pentru pacienți, chirurgia minim invazivă poate însemna incizii mai mici, durere postoperatorie redusă, spitalizare mai scurtă și recuperare mai rapidă, în funcție de intervenția efectuată și de particularitățile fiecărui caz. Achiziția a fost însoțită și de dotări complementare: o masă de operație modernă și două seturi de motoare chirurgicale pentru ortopedie.
Potrivit managerului, echipamentele au fost pregătite pentru utilizare, iar programările pentru primele intervenții erau deja în curs. ”Sunt deja programări la operații. Este important să nu ne oprim la momentul achiziției. Aparatul trebuie pus în funcțiune, personalul trebuie să știe să-l folosească, iar pacientul trebuie să poată beneficia efectiv de această investiție”, a punctat dr. Dorel Bratu.
Pentru un pacient cu o afecțiune articulară, posibilitatea de a fi tratat în Brăila, fără a fi nevoit să caute soluții în alt oraș, poate însemna mai puține drumuri, costuri mai mici și acces mai facil la îngrijire. Desigur, fiecare caz trebuie evaluat individual, iar disponibilitatea unei tehnologii moderne nu înlocuiește experiența echipei medicale. Împreună, însă, aparatura performantă și pregătirea specialiștilor pot extinde posibilitățile de tratament oferite de spital.
Zece ventilatoare noi pentru secțiile ATI
Dacă RMN-ul portabil aduce imagistica mai aproape de pacient, iar artroscopul deschide noi posibilități în chirurgia ortopedică, o altă investiție recentă vizează unul dintre cele mai sensibile sectoare ale spitalului: Anestezia și Terapia Intensivă. Zece ventilatoare de ultimă generație, marca Hamilton, au intrat în dotarea secțiilor ATI.
În Terapie Intensivă, aparatura este utilizată intens, uneori ore întregi, pentru susținerea funcțiilor respiratorii ale pacienților aflați în stare critică. Fiabilitatea echipamentelor și posibilitatea de a urmări cu precizie parametrii pacientului sunt esențiale pentru activitatea personalului medical. Managerul spitalului, Dr. Dorel Bratu ne-a vorbit deschis despre necesitatea acestei achiziții.
”La noi, aparatura din ATI este folosită la maximum. Vorbim despre echipamente care au acumulat zeci de mii de ore de funcționare. În timp, apar costuri de mentenanță, iar acestea trebuie analizate cu atenție. Uneori, dacă aduni cheltuielile repetate pentru întreținerea aparatelor vechi, constați că ai putea investi în echipamente noi”, a explicat managerul.
Dincolo de aspectul financiar, noile ventilatoare aduc avantaje în ceea ce privește monitorizarea și organizarea activității medicale. ”Parametrii sunt urmăriți mai ușor, iar monitorizarea este mult mai accesibilă. Un avantaj important este posibilitatea de a supraveghea mai multe aparate de la un punct central. Pot vedea dacă apare o anomalie la unul dintre pacienți fără să fiu nevoit să mă aflu chiar lângă ventilatorul respectiv”, a detaliat acesta.
O astfel de organizare îi poate ajuta pe membrii echipei ATI să identifice mai rapid situațiile care necesită atenție și să gestioneze mai eficient supravegherea pacienților. Într-o secție în care starea bolnavului se poate modifica rapid, accesul la informații clare și la sisteme moderne de alarmare poate face diferența în activitatea de zi cu zi. Cele zece ventilatoare reprezintă, astfel, o investiție în capacitatea de monitorizare și susținere a pacienților critici, dar și în condițiile de lucru ale personalului medical.
Investiții de aproximativ 10 milioane de lei
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul discuției, valoarea totală a celor trei achiziții majore — RMN-ul cerebral portabil, artroscopul și cele zece ventilatoare — este de aproximativ 10 milioane de lei. Finanțarea a fost asigurată prin Ministerul Sănătății, cu o contribuție de cofinanțare în procent de 10% din partea Consiliului Județean Brăila.
Investițiile se înscriu într-un efort mai amplu de modernizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, în care dotarea cu echipamente medicale trebuie corelată cu modernizarea infrastructurii, pregătirea personalului și reorganizarea serviciilor.
Pentru managerul spitalului, achizițiile recente nu reprezintă un punct final, ci o etapă dintr-un plan care trebuie continuat.
Un proiect mai amplu decât achiziția de aparatură
Dr. Dorel Bratu a preluat conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila în noiembrie 2025, cu obiectivul declarat de a contribui la transformarea unității într-un centru medical de referință regională. Proiectul său de management are patru direcții principale: modernizarea infrastructurii, optimizarea managementului resurselor umane, creșterea siguranței și satisfacției pacienților și prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale.
În spatele acestor obiective se află provocări pe care un spital județean le resimte zilnic: presiunea asupra Unității de Primire Urgențe și a secțiilor ATI, deficitul de personal în anumite specialități, nevoia de modernizare a clădirilor și necesitatea integrării sistemelor informatice.
L-am întrebat pe manager dacă achizițiile recente reprezintă începutul unei noi etape sau dacă fac parte dintr-o strategie pe care intenționează să o continue. Răspunsul său a fost ferm: planurile sunt mai ample, iar investițiile trebuie să continue.
”Planul nostru este amplu. Trebuie să modernizăm spitalul, să îmbunătățim condițiile în care lucrează personalul și, în același timp, să le oferim pacienților acces la servicii medicale cât mai bune. Nu este suficient să avem un aparat performant. Trebuie să avem oameni pregătiți să-l folosească și să organizăm activitatea astfel încât pacientul să beneficieze de el”, a subliniat dr. Dorel Bratu.
Este o abordare care mută accentul de la simpla achiziție a tehnologiei către ceea ce se întâmplă după instalarea acesteia: instruirea personalului, integrarea echipamentelor în activitatea medicală și utilizarea lor în beneficiul pacienților. În același timp, modernizarea infrastructurii rămâne o componentă importantă a planului managerial.
Lucrările aflate în desfășurare la nivelul unor etaje ale spitalului sunt aproape de finalizare, potrivit informațiilor oferite în cadrul interviului. După încheierea lucrărilor, vor fi necesare pregătirea spațiilor, curățenia și operațiunile specifice înainte ca acestea să poată fi utilizate în condiții corespunzătoare.
Repartizarea finală a spațiilor și destinația acestora trebuie corelate cu nevoile medicale și cu organizarea activității spitalului. Toate aceste etape sunt mai puțin vizibile decât sosirea unui echipament nou, dar sunt esențiale pentru funcționarea unei unități medicale moderne.
CELE MAI CITITE
