SĂNĂTATE
Spitalul Judeţean. Planuri de viitor
• noua secţie de Anestezie-Terapie din curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila a fost inaugurată, vineri, în prezenţa mai multor oficialităţi locale • mutarea efectivă a pacienţilor şi medicilor mai durează până în octombrie deoarece este vorba despre o secţie specială care necesită măsuri riguroase de protecţie împotriva infecţiilor nosocomiale • dotările ultramoderne plasează secţia ATI printre primele pe ţară de asemenea anvergură • secţia are nevoie de medici anestezişti care sunt la mare căutare în toată ţara, astfel că la ultimul concurs organizat nu s-a prezentat niciun candidat • rând pe rând problemelor rămase nerezolvate de pe vremea lui Stancu li s-au găsit soluţii •la acest moment, estenevoie de un lift exterior pentru transportul pacienţilor din sala de operaţie de la etajul 3 la parter, acolo unde există legătură cu noua secţie de terapie • ca soluţie de avarie, persoanele proaspăt operate vor fi duse cu lifturile comune la terapie
Vineri, în prezenţa a zeci de oficialităţi locale, preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, şi managerul Spitalului Judeţean, Delia Râşnoveanu, au tăiat panglica, moment ce a marcat inaugurarea noii secţii de Anestezie-Terapie Intensivă. Clădirea este o “bijuterie” pentru unitatea sanitară, iar dotările ultraperformante au impresionat publicul. Circuit special pentru vizitatori, un altul pentru medici, paturi care se reglează în funcţiile de nevoile pacientului, monitoare care transmit în timp real informaţii despre semnele vitale ale celor internaţi către un centrul de comandă, aparate care administrează singure tratamentul intravenos, aşa cum au fost programate, un alt aparat complex pentru ventilaţie mecanică, sunt doar câteva dintre echipamentele moderne cu care a fost dotată noua secţie ATI. Dacă vechea terapie avea 25 de paturi, cea nouă, inaugurată vineri, are 30 de paturi. Au fost realizate spărturile necesare pentru comunicarea dintre corpul-mamă al spitalului şi ATI, ba chiar există şi o legătură între Unitatea de Primiri Urgenţe şi noua secţie, printr-un coridor, aşa cum ne-a precizat managerul SJU, Delia Râşnoveanu.
Trebuie precizat că inaugurarea a fost deocamdată pentru presa locală, asta deoarece o astfel de secţie necesită măsuri suplimentare de protecţie împotriva infecţiilor nosocomiale. “Doar personalul medical va avea acces şi este normal deoarece vorbim de o secţie specială, controlată riguros, exact ca sălile de operaţie. Sigur, câteodată, cu acceptul cadrelor medicale şi echipate corespunzător vor avea acces şi rudele pacienţilor. Apoi, mutarea pacienţilor în noua secţie ATI necesită un anumit timp. Vorbim de bolnavi în stare gravă, unii comatoşi…nu este vorba despre o secţie de cronici”, ne-a explicat Francisk Chiriac.
În acest context, conform reprezentanţilor unităţii sanitare, mai trebuie montate câteva filtre Hepa, apoi făcută curăţenie. “Ca termen, ar fi octombrie”, a declarat managerul Delia Râşnoveanu, referindu-se la momentul când toate aceste operaţiuni vor fi gata. Când va fi accesibilă medicilor şi pacienţilor, rămâne problema transportului acestora din urmă din sălile de operaţie situate la etajul trei în Blocul Operator, până la parter, acolo unde este noua secţie ATI, deoarece nu există o legătură directă între cele două secţii, liftul exterior nefiind construit până la acest moment. Autorizaţia de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru întreg spitalul urmează să fie eliberată până la finalul lunii, aşa cum a precizat preşedintele Francisk Chiriac. La fel de important este că există un mare deficit de medici anestezişti, în momentul de faţă fiind doar 4 doctori de această specialitate. Deşi au fost scoase la concurs, recent, trei posturi pentru doctori ATI, niciun candidat nu s-a înscris, potrivit reprezentanţilor SJU Brăila.
Dotările ultramoderne plasează secţia ATI printre primele pe ţară de asemenea anvergură
Printre cei prezenţi la inaugurare s-au numărat preşedintele CJ, Francisk Chiriac, vicepreşedintele CJ Ionel Epureanu, consilierul judeţean Viorel Mortu (fost şef al CJ), alţi consilieri judeţeni ai diferitelor formaţiuni politice, primarul Marian Dragomir, viceprimarul Alexandru Jantea Crican, consilierul personal al lui Dragomir, Aurel Simionescu (fost primar al municipiului), senatorul PSD Ion Rotaru, deputatul PSD Nicu Niţă, managerii celorlalte spitale din municipiu Ştefan Sînpetru (Spitalul de Pneumoftiziologie) şi Bogdan Criţă (Spitalul de Psihiatrie), medici şi asistenţi. Cei care au tăiat panglica au fost şeful CJ Francisk Chiriac şi managerul Delia Râşnoveanu. După momentul ce a marcat inaugurarea clădirii, jurnaliştii au făcut un tur al secţiei. Pe post de “ghid” a fost medicul specialist ATI, Mihai Soare. Acesta a explicat că există o cameră unde intră vizitatorii, se schimbă, apoi pot merge în saloane, după cum un alt filtru este destinat medicilor. Ajunşi într-o rezervă, doctorul a povestit câteva dintre funcţiile unui pat şi a monitorului aflat în rezervă. “Avem aici monitor multifuncţional. Se poate măsura tensiune noninvazivă şi invazivă, puls oximetrie,EKG toate derivaţiile. Patul este unul de înaltă performanţă, se poate mişca pe toate planurile, are inclusiv un mod pentru resuscitare. Există şi o funcţie a patului pentru radiografie. Pacienţii sunt, de obicei comatoşi, imobilizaţi la pat, nu se pot mişca. Pentru a nu mai fi întorşi, se bagă aici o plăcuţă pentru filmul de poză, se introduce la loc şi se execută radiografia, un lucru foarte important. Pacienţii sunt în stare critică, trebuie să stea numai la pat. Mai avem aceste injectomate. Cu ajutorul lor, se ataşează diverse seringi, diverse medicamente şi se administrează intravenos. Se poate seta rata, alarmele, absolut tot. Este ca un perfuzor foarte avansat”, a explicat medicul Soare.
Despre monitoarele inteligente a vorbit şi directorul medical dr. Alina Neacşu. “Permanent, aici (în salon -n.r.) stă un asistent. Pacientul va putea sta chiar şi singur, pentru că avem staţie de monitorizare centrală, unde toţi pacienţii sunt monitorizaţi pentru toate funcţiile vitale. În orice secundă se întâmplă ceva pentru pacient, imediat află cei de la centrul de monitorizare şi se dă alarma. Este un lucru extrem de modern, de civilizat, fiecare pat din fiecare încăpere se monitorizează aici. Inclusiv monitoarele cele mici din saloane pot fi acţionate de aici. Vrem să luăm repede o tensiune la trei bolnavi, îţi dă exact ordinea priorităţilor. Un om va fi în permanenţă şi va monitoriza pacienţii”, a spus dr. Neacşu.
La toate acestea, se adaugă un aparat foarte complex pentru ventilaţie mecanică.
“Susţinerea spitalului este o prioritate pentru Consiliul Judeţean. Vrem să avem un spital decent. Aşa trebuie să arate un spital decent în care toată lumea să beneficieze de servicii medicale de calitate şi condiţii bune de spitalizare”, a spus preşedintele CJ, Francisk Chiriac, în conferinţa de presă ce a urmat turului secţiei ATI.
Problemele de pe vremea lui Stancu, rezolvate de Chiriac
Lucrările la noua secţie ATI au început în anul 2011 şi au fost finalizate în 2013. Firma care a câştigat licitaţia pentru construcţia secţiei a fost “Confort 2000”. În luna martie a acestui an, fostul manager Mihail Iugulescu a declarat pentru ziarul “Obiectiv – Vocea Brăilei” că a fost efectuată o expertiză care a arătat deficienţele existente. “Am licitat în SEAP şi a câştigat o firmă specializată în a repara şi depana instalaţiile de ventilaţie şi climă şi am început reparaţiile. Dar, pe măsură ce am reparat, am descoperit lucruri noi, am descoperit că erau probleme la automatizări, la cutiile filtrante din saloanele ATI, filtrele Hepa nu erau puse cum trebuie, iar acum lucrăm să reparăm ce s-a făcut prost”, ne-a declarat fostul manager în primăvara acestui an. Mai mult, tot atunci, s-au scos la licitaţie două elemente care trebuia să completeze clădirea ca să fie funcţională: inelul de incendiu şi realizarea unor străpungeri, pentru conectarea ATI cu spitalul în trei puncte. Dacă două erau aproape finalizate, problema era cu cea de la subsol. Iată că în prezent, există şi această a treia străpungere. “Aici e o spărtură pe care nimeni nu şi-o asuma, pentru că nu ştiu ce se întâmpla la rezistenţa spitalului… Sub nicio formă acel perete, care a fost dat jos, nu era un perete de rezistenţă, ci era de trecere, avea 15 cm grosime, am efectuat spărtura, am pus uşă şi gata, avem clădirea funcţională, cu circuitele funcţionale pentru spital”, a explicat, vineri, Francisk Chiriac, şeful CJ.
Valoarea totală a investiţiei este de 13.998.000 lei, din care 7.413.000 lei reprezintă dotările, iar 6.585.000 lei construcţia în sine. Firma care s-a ocupat de străpungere a fost Barge Spedition, cea care a câştigat licitaţia. Pentru această lucrare, la care se adaugă şi alte probleme remediate, spitalul a dat din bugetul propriu 150.000 lei, adică un miliard şi jumătate lei vechi. “Din câte ştiu eu, în momentul în care s-a finalizat clădirea, nu a fost luată în calcul acea spărtură şi nu era inclusă în bugetul proiectului pentru circuite. Iar pentru acea spărtură şi celelalte lucruri care nu au fost incluse în planul iniţial, din bugetul propriu al spitalului s-a mai plătit suma de 150.000 lei, nu e o sumă fabuloasă”, a adăugat Chiriac.
O altă problemă este că nu există încă o legătură directă între Blocul Operator şi secţia Anestezie-Terapie Intensivă, pentru că acel lift exterior care ar urma să asigure directa comunicare nu este construit. Astfel, pacienţii proaspăt operaţi ar putea fi transportaţi de la etajul trei, acolo unde se află sălile de operaţie din noul Bloc Operator, la parter, unde există acea nouă străpungere care face legătura între UPU şi ATI, cu lifturile comune. “Cum se transportă şi acum, cu lifturile mari. Sau dacă este nevoie din UPU, este acces direct de la UPU direct în Terapie. Sunt separate lifturile, pentru pacienţi şi pentru aparţinători”, a explicat Râşnoveanu, întrebată despre acest traseu al pacienţilor operaţi. Pare logic răspunsul acesteia, numai că realitatea pare a o contrazice. Acele lifturi sunt folosite atât de pacienţi, cât şi de către aparţinători, fără a ţine cont care şi cum este destinat. Poate pe viitor trierea pacienţi- aparţinători va fi mult mai riguroasă sau poate că echipa managerială va găsi o altă soluţie de transport al acestor pacienţi până la momentul realizării liftului exterior.
“Este un flux bine stabilit. Şi acum pacienţii sunt transportaţi tot cu liftul la etaje, în funcţie de situaţie. În general, când se duce targa, nu mai intră altcineva în lift, asta e regulă stabilită”, a comentat şi Chiriac pe această temă.
Deficit mare de medici la ATI
Recent, Spitalul Judeţean Brăila a scos la concurs trei posturi pentru medici anestezişti: un medic primar la ATI I, un medic specialist la ATI II şi un medic primar la ATI III. Înscrierile au avut loc până la 1 septembrie, iar perioada de susţinere a concursului era între 19 septembrie şi 14 noiembrie 2017. Numai că nu a existat niciun candidat. “În momentul acesta cred că avem 4 medici, al cincilea sperăm să vină aici. Din păcate, nu s-a înscris nimeni nici la ATI, nici la UPU. Dar le vom scoate mereu la concurs. Deficitul este mare, mai ales pe ATI, unde sunt foarte puţini în toată ţara. Dacă ne-ar veni mâine 5 medici, pe toţi i-am angaja. Nu refuzăm niciun medic”, a declarat Delia Râşnoveanu, şefa unităţii sanitare.
Celelalte investiţii din curtea spitalului, în vizorul CJ
Preşedintele CJ a vorbit şi despre celelalte noi secţii construite în ograda Spitalului Judeţean: Cardiologie, Radioterapie, Amfiteatrul şi celelalte 5 săli ale Blocului Operator. În plus, Unitatea de Primiri Urgenţe ar uma să sufere un proces de modernizare şi să fie dotată cu echipamente medicale noi. Despre clădirea în care urmează să funcţioneze Cardiologia şi Pediatria, şeful judeţului a spus că speră să o dea cât mai repede în folosinţă, după ce va fi rezolvată problema legăturii dintre noua clădire şi corpul-mamă. “Avem în perspectivă noua secţie Cardiologie- Pediatrie. În momentul de faţă ne-am asumat preluarea clădirii, astfel încât după ce intră în patrimoniul CJ sau al spitalului, demarăm o procedură de achiziţie pentru soluţia tehnică pentru ca această clădire să fie funcţională. Apoi, când vom avea această soluţie, demarăm partea de DALI, proiect tehnic şi execuţie. Sper ca specialistul să ajungă la concluzia noastră şi să fie o construcţie uşoară, să se finalizeze în termen foarte scurt şi să se facă legătura între noul corp şi spitalul mare pentru circuitele funcţionale, pentru că aici s-a blocat. Urmează să primim avizele de la ISU şi DSP, cele mai importante pentru circuite”, a spus sursa menţionată.
Despre proiectul megaloman al amfiteatrului de pe vremea lui Stancu, cu o capacitate de 120 locuri, care ar fi trebuit să fie dotat cu aparatură modernă ce permitea transmiterea de imagini în direct din sălile de operaţie către facultăţile de medicină şi care ar fi trebuit să găzduiască congrese medicale, Chiriac a spus că va rămâne o simplă sală de şedinţe, fără a intra în detalii. Cât despre celelalte construcţii, şeful CJ a declarat că “în continuare, vom marja pe celelalte 5 săli de operaţie şi pe partea de sterilizare. Suntem în grafic şi cu secţia de Radioterapie şi suntem la final de expertiză. Inelul de incendiu se va finaliza la sfârşitul lunii, deci vom avea şi autorizaţie ISU pentru tot ce înseamnă spital. (…) Nu lăsăm nimic în derizoriu şi suntem foarte aplicaţi pe acest subiect, partea de reabilitare a întregului corp A şi corp B. Suntem în stadiul de evaluare la tot ce înseamnă parte electrică şi centrală termică, iar la corpul A sperăm ca în viitorul cel mai apropiat să dăm drumul la partea DALI a întregului proiect. Avem depus şi DALI-ul pe Unitatea Primiri Urgenţe, pe care vrem să o modernizăm şi să aducem echipamente noi, pentru că UPU este o secţie cu foarte multă presiune pentru că oamenii vin acolo în ultima secundă şi trebuie să acţionăm corespunzător”.
SĂNĂTATE
Provocări pentru conducerea Spitalului Județean Brăila. Cardiologia și timpii de așteptare din UPU
• după apariția informațiilor despre cele mai recente achiziții ale Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, cititorii au readus în discuție situația Secției de Cardiologie și timpul petrecut la Urgențe • managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, vorbește despre deficitul de specialiști, demersurile pentru atragerea medicilor și provocările unei unități medicale care deservește zilnic sute de pacienți
După articolul publicat de cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, în care au fost prezentate cele mai recente achiziții realizate de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, reacțiile și întrebările venite din partea cititorilor au readus în atenție câteva dintre problemele care îi preocupă direct pe pacienți.
Printre subiectele semnalate se numără situația Secției de Cardiologie, necesitatea atragerii unor noi medici specialiști și timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe (UPU).
Sunt preocupări firești pentru oamenii care ajung la spital și care își doresc să primească îngrijirea medicală de care au nevoie, într-un timp cât mai scurt și în condiții cât mai bune.
Investițiile în aparatură reprezintă un pas important pentru dezvoltarea unui spital, însă, pentru pacienți, rezultatele se măsoară și prin accesul la medicul specialist, timpul necesar pentru efectuarea investigațiilor și modul în care sunt gestionate cazurile medicale.
Tocmai de aceea, modernizarea infrastructurii trebuie să fie însoțită de măsuri care să răspundă problemelor de personal și presiunii tot mai mari asupra serviciilor medicale.
Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dr. Dorel Bratu, recunoaște că atragerea medicilor reprezintă una dintre provocările importante ale mandatului său și susține că demersurile pentru identificarea unor soluții continuă.
Cardiologia, o specialitate în care atragerea medicilor rămâne o provocare
Afecțiunile cardiovasculare necesită, de multe ori, evaluare medicală atentă, investigații de specialitate și o monitorizare corespunzătoare.
Pentru pacienții care au nevoie de consultații cardiologice, accesul la un medic poate face diferența între o problemă gestionată la timp și o situație care ajunge să necesite intervenții mai complexe.
De aceea, situația Secției de Cardiologie a revenit în atenția publicului, în contextul discuțiilor despre investițiile realizate în spital și despre dezvoltarea serviciilor medicale oferite brăilenilor. Managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, afirmă că problema deficitului de medici este una cunoscută și că găsirea specialiștilor care să se alăture echipei medicale reprezintă o preocupare constantă a conducerii.
”Este o problemă care mă preocupă încă de la preluarea funcției. Avem dificultăți în asigurarea personalului medical necesar, iar cardiologia este una dintre specialitățile în care deficitul de medici se resimte la nivel național. Nu este o situație cu care ne confruntăm doar noi, însă trebuie să găsim soluții pentru ca pacienții să beneficieze de serviciile medicale de care au nevoie”, a explicat managerul spitalului.
Până la ocuparea posturilor necesare, una dintre soluțiile adoptate a fost colaborarea cu medici specialiști din afara echipei angajate permanent. În prezent, spitalul are un contract de prestări servicii cu medicul specialist cardiolog dr. Ionel Bratu, care asigură consultații interspitalicești, ecografii cardiace și consultații preoperatorii.
Aceste servicii contribuie la gestionarea unor solicitări medicale, în special în situațiile în care pacienții internați în alte secții au nevoie de evaluare cardiologică. Totuși, colaborările de acest tip nu înlocuiesc necesitatea unei echipe medicale suficiente, care să poată răspunde constant volumului de solicitări.
”Căutăm soluții și vom continua să facem demersuri pentru atragerea specialiștilor. Avem nevoie de medici, iar pacienții trebuie să poată beneficia de servicii medicale în condiții cât mai bune. Investițiile în aparatură sunt importante, dar la fel de important este să avem oamenii care să o folosească și care să asigure îngrijirea pacienților”, a mai precizat managerul spitalului, dr. Dorel Bratu. Problema nu se rezumă, așadar, la existența unor echipamente performante, ci și la capacitatea spitalului de a avea personalul necesar pentru ca acestea să fie folosite în beneficiul pacienților.
Timpii de așteptare din UPU, o altă preocupare a pacienților
O altă problemă semnalată de cititori este timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe. Pentru persoanele care ajung la spital în momente dificile, uneori însoțite de durere, teamă sau îngrijorare pentru un membru al familiei, așteptarea poate deveni o experiență apăsătoare.
ste o realitate care trebuie privită atât din perspectiva pacienților, cât și prin prisma modului în care funcționează serviciile de urgență. Într-o unitate de primiri urgențe, pacienții nu sunt preluați exclusiv în ordinea sosirii.
Prioritatea este stabilită în funcție de gravitatea stării medicale, prin procedura de triaj. Persoanele aflate în stare critică trebuie evaluate și tratate cu prioritate, chiar dacă alți pacienți au ajuns mai devreme la spital.
Acest lucru înseamnă că timpul de așteptare poate varia considerabil, în funcție de gravitatea cazurilor, de numărul persoanelor care se prezintă simultan și de resursele medicale disponibile la momentul respectiv.
Explicația nu anulează însă nemulțumirile pacienților. Dimpotrivă, volumul mare de activitate arată cât de importantă este organizarea eficientă a fluxului de pacienți și asigurarea personalului necesar pentru gestionarea solicitărilor.
Potrivit bilanțului prezentat pentru primele nouă luni ale anului 2026, Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila a înregistrat 35.036 de prezentări, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 128 de pacienți pe zi. Dintre aceștia, 1.496 au fost copii.
În aceeași perioadă, în 66 de cazuri critice a fost solicitat elicopterul SMURD pentru transport aerian, iar echipele medicale au intervenit în 156 de situații de stop cardiorespirator survenite pe secțiile spitalului.
Totodată, medicii au efectuat proceduri de tromboliză pentru 59 de pacienți cu infarct miocardic acut și pentru 51 de pacienți cu accident vascular cerebral. Cifrele ilustrează complexitatea activității desfășurate în cadrul spitalului și presiunea la care sunt supuse echipele medicale.
În spatele fiecărei prezentări se află un pacient care are nevoie de evaluare, iar unele cazuri necesită intervenții imediate și mobilizarea mai multor specialități medicale. În aceste condiții, gestionarea timpilor de așteptare reprezintă o provocare care nu poate fi separată de numărul de prezentări, de gravitatea cazurilor și de disponibilitatea personalului.
Pentru pacienți, este important ca timpul de așteptare să fie însoțit de informații clare despre modul în care se face triajul și despre faptul că ordinea acordării îngrijirilor este stabilită în funcție de urgența medicală.
Comunicarea cu persoanele aflate în sala de așteptare poate contribui la o mai bună înțelegere a situației, mai ales în perioadele aglomerate. În același timp, reducerea timpilor de așteptare acolo unde organizarea și resursele permit acest lucru rămâne un obiectiv important pentru orice serviciu de urgență.
Investițiile ajută, dar nu pot înlocui personalul medical
Discuțiile despre Cardiologie și UPU readuc în prim-plan o realitate a sistemului sanitar: modernizarea unui spital nu înseamnă doar achiziționarea de echipamente, ci și asigurarea resurselor umane necesare pentru funcționarea serviciilor medicale.
Un aparat performant poate permite investigații mai rapide, un diagnostic mai precis sau o intervenție realizată în condiții mai bune. Beneficiile sale depind însă de existența personalului calificat, de organizarea activității și de posibilitatea integrării echipamentului în circuitul medical.
În cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, achizițiile recente urmăresc tocmai dezvoltarea capacității de diagnostic și tratament pentru mai multe categorii de pacienți. RMN-ul cerebral portabil poate reduce necesitatea transportării anumitor pacienți către laboratorul de imagistică, în situațiile în care utilizarea sa este indicată medical.
Artroscopul permite efectuarea unor intervenții ortopedice minim invazive, iar cele zece ventilatoare noi oferă instrumente suplimentare pentru susținerea pacienților aflați în stare critică.
Fiecare investiție răspunde unei nevoi medicale concrete, însă efectul asupra calității serviciilor depinde și de modul în care aparatura este utilizată în activitatea de zi cu zi. Din această perspectivă, atragerea medicilor și consolidarea echipelor medicale sunt la fel de importante ca modernizarea infrastructurii.
Pentru pacienți, diferența nu este dată doar de existența unui echipament nou, ci și de posibilitatea de a beneficia de investigația sau tratamentul necesar, în condiții de siguranță și fără întârzieri evitabile.
”Nu ne oprim aici. Avem în continuare obiective de îndeplinit și ne dorim să aducem în spital echipamente performante, care să răspundă nevoilor reale ale pacienților. Modernizarea trebuie să continue, dar trebuie să fie făcută cu un scop clar: să îmbunătățim actul medical și să oferim servicii cât mai bune aici, la Brăila”, a declarat dr. Dorel Bratu.
Miza finală: servicii medicale mai bune, aproape de casă
Pentru brăileni, dezvoltarea Spitalului Clinic Județean de Urgență înseamnă mai mult decât o listă de achiziții sau proiecte de modernizare.
Înseamnă posibilitatea de a beneficia de investigații și tratamente în apropierea locuinței, de a evita deplasările în alte orașe atunci când serviciile necesare sunt disponibile local și de a avea acces la îngrijire medicală în momentele în care aceasta este esențială.
Dar înseamnă și așteptări firești: să găsească medici specialiști, să primească explicații atunci când trebuie să aștepte și să aibă încredere că fiecare caz este evaluat în funcție de nevoile sale medicale. Noile echipamente reprezintă un pas concret, dar nu singurul.
Modernizarea spațiilor, dezvoltarea resursei umane, digitalizarea și creșterea siguranței pacienților sunt direcții care trebuie să avanseze împreună. Aceasta este și ideea care a traversat dialogul nostru cu managerul spitalului: investiția în tehnologie are valoare atunci când se regăsește în îngrijirea oferită pacientului.
Iar pentru dr. Dorel Bratu, mesajul este că modernizarea trebuie să continue, dincolo de noille achiziții și de rezultatele care pot fi prezentate. Obiectivul rămâne același: un spital mai bine dotat, mai bine organizat și capabil să ofere brăilenilor servicii medicale moderne, sigure și de calitate, cât mai aproape de casă.
SĂNĂTATE
Tehnologie modernă la Spitalul Județean Brăila
Într-un spital de urgență, tehnologia modernă nu este doar o chestiune de dotare. Uneori, înseamnă minute câștigate, un diagnostic stabilit mai repede, o intervenție chirurgicală mai puțin invazivă sau posibilitatea de a monitoriza mai bine un pacient aflat între viață și moarte. Din această perspectivă, cele mai recente achiziții la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila reprezintă mai mult decât o actualizare a inventarului medical.
Ele fac parte dintr-o direcție de dezvoltare pe care managerul unității, dr. Dorel Bratu, și-a asumat-o încă de la preluarea funcției, în noiembrie 2025. Am stat de vorbă cu medicul specialist în ortopedie și traumatologie despre echipamentele care au intrat recent în dotarea spitalului, despre schimbările pe care acestea le pot aduce în activitatea medicilor și, mai ales, despre planurile care urmează.
Discuția a pornit de la aparatele deja achiziționate și a ajuns firesc la întrebarea care îi interesează, în cele din urmă, pe toți pacienții: ce se schimbă concret pentru omul care ajunge în spital? Răspunsurile managerului au în comun aceeași idee: investițiile trebuie să aibă o finalitate clară, aceea de a îmbunătăți îngrijirea medicală.
Un RMN care ajunge la patul pacientului
Este prezentat de reprezentanții spitalului drept al doilea echipament de acest tip din România. Spre deosebire de un aparat RMN convențional, care presupune deplasarea pacientului către laboratorul de imagistică, noul echipament poate fi transportat direct în salon, la Terapie Intensivă sau în alte spații în care este necesară efectuarea investigației, în condițiile permise de utilizarea sa clinică. Diferența este deosebit de importantă pentru pacienții aflați în stare critică, pentru care orice transfer poate presupune dificultăți și riscuri suplimentare.
”Este un echipament de ultimă generație, mai compact, autonom și mult mai ușor de manevrat. Are roți motorizate, astfel că nu trebuie împins, ci doar ghidat. În plus, vine cu îmbunătățiri de software și posibilități de interpretare asistată de inteligența artificială”, ne-a explicat dr. Dorel Bratu.
Managerul a subliniat și diferențele față de generațiile anterioare ale acestui tip de aparat, inclusiv în ceea ce privește întreținerea. ”Un avantaj important este că nu mai depindem de heliu și de problemele de mentenanță specifice unor sisteme convenționale. Este un echipament modern, gândit astfel încât utilizarea și întreținerea să fie mai simple”, a precizat acesta.
Aparatul este destinat investigațiilor cerebrale și poate fi utilizat pentru pacienții care au nevoie de evaluare neurologică sau neurochirurgicală, în funcție de indicația medicală. La momentul discuției noastre, echipamentul urma să intre în etapa de instruire a personalului pentru utilizarea sa clinică. Pentru manager, avantajul nu ține doar de performanțele tehnice ale aparatului, ci și de schimbarea pe care o poate aduce în organizarea îngrijirii medicale.
Atunci când un pacient nu mai trebuie transportat către laboratorul de imagistică pentru o anumită investigație, echipa medicală poate evita o parte dintre dificultățile asociate transferului și își poate concentra mai bine eforturile asupra îngrijirii acestuia. Este un exemplu concret al modului în care tehnologia poate fi pusă în slujba pacientului.
Artroscopul de ultimă generație, pregătit pentru intervenții chirurgicale
Pentru dr. Dorel Bratu, medic de specialitate ortopedie și traumatologie, această investiție are și o semnificație profesională aparte.
Artroscopia permite explorarea și tratarea anumitor afecțiuni articulare prin incizii mici, cu ajutorul unei camere video și al instrumentelor chirurgicale dedicate. Noul sistem este echipat cu tehnologie video 4K, care oferă o imagine de înaltă rezoluție și permite vizualizarea detaliată a structurilor articulare. ”Artroscopul are un sistem de vizualizare 4K, cu o imagine mult îmbunătățită. Pentru chirurg, calitatea imaginii contează foarte mult, pentru că trebuie să vadă cât mai clar structurile asupra cărora intervine”, a explicat managerul.
Echipamentul este destinat intervențiilor la nivelul genunchiului, umărului, gleznei sau cotului, în funcție de indicația medicală și de complexitatea cazului. Printre procedurile care pot fi realizate prin artroscopie se numără anumite intervenții asupra meniscului, reconstrucțiile ligamentare, tratamentul unor leziuni ale tendoanelor și abordarea anumitor afecțiuni articulare.
Pentru pacienți, chirurgia minim invazivă poate însemna incizii mai mici, durere postoperatorie redusă, spitalizare mai scurtă și recuperare mai rapidă, în funcție de intervenția efectuată și de particularitățile fiecărui caz. Achiziția a fost însoțită și de dotări complementare: o masă de operație modernă și două seturi de motoare chirurgicale pentru ortopedie.
Potrivit managerului, echipamentele au fost pregătite pentru utilizare, iar programările pentru primele intervenții erau deja în curs. ”Sunt deja programări la operații. Este important să nu ne oprim la momentul achiziției. Aparatul trebuie pus în funcțiune, personalul trebuie să știe să-l folosească, iar pacientul trebuie să poată beneficia efectiv de această investiție”, a punctat dr. Dorel Bratu.
Pentru un pacient cu o afecțiune articulară, posibilitatea de a fi tratat în Brăila, fără a fi nevoit să caute soluții în alt oraș, poate însemna mai puține drumuri, costuri mai mici și acces mai facil la îngrijire. Desigur, fiecare caz trebuie evaluat individual, iar disponibilitatea unei tehnologii moderne nu înlocuiește experiența echipei medicale. Împreună, însă, aparatura performantă și pregătirea specialiștilor pot extinde posibilitățile de tratament oferite de spital.
Zece ventilatoare noi pentru secțiile ATI
Dacă RMN-ul portabil aduce imagistica mai aproape de pacient, iar artroscopul deschide noi posibilități în chirurgia ortopedică, o altă investiție recentă vizează unul dintre cele mai sensibile sectoare ale spitalului: Anestezia și Terapia Intensivă. Zece ventilatoare de ultimă generație, marca Hamilton, au intrat în dotarea secțiilor ATI.
În Terapie Intensivă, aparatura este utilizată intens, uneori ore întregi, pentru susținerea funcțiilor respiratorii ale pacienților aflați în stare critică. Fiabilitatea echipamentelor și posibilitatea de a urmări cu precizie parametrii pacientului sunt esențiale pentru activitatea personalului medical. Managerul spitalului, Dr. Dorel Bratu ne-a vorbit deschis despre necesitatea acestei achiziții.
”La noi, aparatura din ATI este folosită la maximum. Vorbim despre echipamente care au acumulat zeci de mii de ore de funcționare. În timp, apar costuri de mentenanță, iar acestea trebuie analizate cu atenție. Uneori, dacă aduni cheltuielile repetate pentru întreținerea aparatelor vechi, constați că ai putea investi în echipamente noi”, a explicat managerul.
Dincolo de aspectul financiar, noile ventilatoare aduc avantaje în ceea ce privește monitorizarea și organizarea activității medicale. ”Parametrii sunt urmăriți mai ușor, iar monitorizarea este mult mai accesibilă. Un avantaj important este posibilitatea de a supraveghea mai multe aparate de la un punct central. Pot vedea dacă apare o anomalie la unul dintre pacienți fără să fiu nevoit să mă aflu chiar lângă ventilatorul respectiv”, a detaliat acesta.
O astfel de organizare îi poate ajuta pe membrii echipei ATI să identifice mai rapid situațiile care necesită atenție și să gestioneze mai eficient supravegherea pacienților. Într-o secție în care starea bolnavului se poate modifica rapid, accesul la informații clare și la sisteme moderne de alarmare poate face diferența în activitatea de zi cu zi. Cele zece ventilatoare reprezintă, astfel, o investiție în capacitatea de monitorizare și susținere a pacienților critici, dar și în condițiile de lucru ale personalului medical.
Investiții de aproximativ 10 milioane de lei
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul discuției, valoarea totală a celor trei achiziții majore — RMN-ul cerebral portabil, artroscopul și cele zece ventilatoare — este de aproximativ 10 milioane de lei. Finanțarea a fost asigurată prin Ministerul Sănătății, cu o contribuție de cofinanțare în procent de 10% din partea Consiliului Județean Brăila.
Investițiile se înscriu într-un efort mai amplu de modernizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, în care dotarea cu echipamente medicale trebuie corelată cu modernizarea infrastructurii, pregătirea personalului și reorganizarea serviciilor.
Pentru managerul spitalului, achizițiile recente nu reprezintă un punct final, ci o etapă dintr-un plan care trebuie continuat.
Un proiect mai amplu decât achiziția de aparatură
Dr. Dorel Bratu a preluat conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila în noiembrie 2025, cu obiectivul declarat de a contribui la transformarea unității într-un centru medical de referință regională. Proiectul său de management are patru direcții principale: modernizarea infrastructurii, optimizarea managementului resurselor umane, creșterea siguranței și satisfacției pacienților și prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale.
În spatele acestor obiective se află provocări pe care un spital județean le resimte zilnic: presiunea asupra Unității de Primire Urgențe și a secțiilor ATI, deficitul de personal în anumite specialități, nevoia de modernizare a clădirilor și necesitatea integrării sistemelor informatice.
L-am întrebat pe manager dacă achizițiile recente reprezintă începutul unei noi etape sau dacă fac parte dintr-o strategie pe care intenționează să o continue. Răspunsul său a fost ferm: planurile sunt mai ample, iar investițiile trebuie să continue.
”Planul nostru este amplu. Trebuie să modernizăm spitalul, să îmbunătățim condițiile în care lucrează personalul și, în același timp, să le oferim pacienților acces la servicii medicale cât mai bune. Nu este suficient să avem un aparat performant. Trebuie să avem oameni pregătiți să-l folosească și să organizăm activitatea astfel încât pacientul să beneficieze de el”, a subliniat dr. Dorel Bratu.
Este o abordare care mută accentul de la simpla achiziție a tehnologiei către ceea ce se întâmplă după instalarea acesteia: instruirea personalului, integrarea echipamentelor în activitatea medicală și utilizarea lor în beneficiul pacienților. În același timp, modernizarea infrastructurii rămâne o componentă importantă a planului managerial.
Lucrările aflate în desfășurare la nivelul unor etaje ale spitalului sunt aproape de finalizare, potrivit informațiilor oferite în cadrul interviului. După încheierea lucrărilor, vor fi necesare pregătirea spațiilor, curățenia și operațiunile specifice înainte ca acestea să poată fi utilizate în condiții corespunzătoare.
Repartizarea finală a spațiilor și destinația acestora trebuie corelate cu nevoile medicale și cu organizarea activității spitalului. Toate aceste etape sunt mai puțin vizibile decât sosirea unui echipament nou, dar sunt esențiale pentru funcționarea unei unități medicale moderne.
CELE MAI CITITE
