Social Media

ECONOMIC

Munca nedeclarată, plătită scump de angajatorii din Brăila

• în urma controalelor ITM efectuate în luna septembrie au fost constatate deficiențe la firme ce activează în construcții, fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor de patiserie, restaurante, comerț și agricultură • cele mai mari amenzi au fost aplicate pentru nereguli constatate în domeniul relaţiilor de muncă

Timp de citire: 4 minute
Munca nedeclarată, plătită scump de angajatorii din Brăila

Munca nedeclarată continuă să fie un fenomen nociv pentru economia județului Brăila.

Angajatorii din Brăila au fost vizați de controale ale Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), în luna septembrie 2026, pentru verificarea respectării dispozițiilor legale ce reglementează relațiile de muncă (RM) și securitatea și sănătatea în muncă (SSM).

Obiectivele urmărite

  • Identificarea și combaterea muncii nedeclarate și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori
  • Creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă

Câți angajatori au fost controlați și ce măsuri s-au luat

Potrivit conducerii ITM Brăila, în luna septembrie 2026 au fost efectuate 159 de controale și au fost aplicate 165 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor date de inspectorii de muncă fiind de 292.000 de lei.

Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 345 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila.

„În domeniul relaţiilor de muncă s-au efectuat 78 de controale și s-au aplicat 35 de sancţiuni, dintre care 15 amenzi în valoare totală de 268.500 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost depistate prestând muncă nedeclarată trei persoane, valoarea amenzilor aplicate fiind de 120.000 de lei, iar la un angajator a fost depistată o persoană care presta activitate în perioada în care avea contractul individual de muncă suspendat, valoarea amenzii aplicate în acest caz fiind de 20.000 de lei”, precizează sursa citată.

Alte deficiențe constatate

  • Nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru
  • Nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă (CIM) la locul de muncă
  • Nerespectarea obligației legale privind munca de noapte

Zeci de controale și sute de amenzi pentru securitatea muncii

În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost efectuate 81 de controale și au fost aplicate 130 de sancțiuni, dintre care cinci amenzi în valoare totală de 23.500 lei.

Principalele deficiențe constatate în domeniul SSM

  • Neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului
  • Fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat
  • Semnalizare necorespunzătoare
  • Rrusa de prim ajutor incompletă

Principalele domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe pe parcursul controalelor din luna septembrie 2026 au fost:

  • Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale
  • Fabricarea pâinii
  • Fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie
  • Restaurante
  • Comerț și agricultură

„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă, pentru prevenirea accidentelor de muncă, a riscurilor majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, a mai precizat conducerea ITM Brăila.

ECONOMIC

Trei localități rămân fără apă potabilă timp de șase ore

Publicat

în

Trei localități rămân fără apă potabilă timp de șase ore

Locuitorii din trei localități din județ, Salcia Tudor, Ariciu și Cuza-Vodă, vor rămâne fără apă potabilă timp de șase ore, marți, 20 octombrie. Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila anunță că întreruperea este necesară pentru efectuarea unor lucrări de mentenanță la un rezervor de înmagazinare a apei.

Potrivit anunțului transmis de operatorul de apă, furnizarea va fi întreruptă în intervalul orar 16:00-22:00, pentru lucrări la rezervorul din cadrul Gospodăriei de Apă Gulianca.

Ce localități vor fi afectate de oprirea apei

Întreruperea alimentării cu apă potabilă îi va afecta pe toți utilizatorii casnici, agenții economici și reprezentanții instituțiilor publice din următoarele localități:

  • Salcia Tudor;
  • Ariciu;
  • Cuza-Vodă.

Reprezentanții Companiei de Utilități Publice Dunărea Brăila precizează că intervenția este necesară pentru întreținerea bazinelor de stocare a apei potabile și că vor fi luate măsurile necesare pentru finalizarea lucrărilor și reluarea alimentării în cel mai scurt timp posibil.

Recomandări pentru locuitorii din zonele afectate

Operatorul de apă le recomandă abonaților din cele trei localități să își asigure din timp o rezervă minimă de apă pentru băut, prepararea alimentelor și celelalte nevoi casnice, pe durata întreruperii.

De asemenea, la reluarea furnizării, este posibil ca apa de la robinete să fie temporar tulbure, din cauza antrenării depunerilor din conducte.

În această situație, reprezentanții companiei recomandă folosirea apei numai în scopuri menajere, pentru o perioadă scurtă, până când aceasta se limpezește.

Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila își cere scuze pentru disconfortul creat și precizează că lucrările sunt necesare pentru întreținerea infrastructurii de alimentare cu apă.

Citește articolul complet

ECONOMIC

Câți bani aduce OnlyFans la bugetul național

Publicat

în

Câți bani aduce OnlyFans la bugetul național

Românii care obțin venituri din OnlyFans și videochat contribuie cu sume de ordinul miliardelor de lei la bugetul de stat, potrivit unei estimări prezentate de șeful ANAF, Adrian Nica. Acesta spune însă că încasările au crescut mai puțin decât se aștepta instituția după intensificarea controalelor fiscale.

Industria conținutului pentru adulți continuă să atragă atenția autorităților fiscale, în condițiile în care unele persoane obțin venituri importante prin intermediul platformelor online.

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Adrian Nica, a vorbit despre dimensiunea financiară a acestui domeniu într-un podcast realizat de Vlad Mercori.

Întrebat câți bani ajung la bugetul de stat de la persoanele care câștigă din OnlyFans și videochat, șeful ANAF a estimat că este vorba despre „câteva miliarde de lei”, echivalentul a câteva sute de milioane de euro.

Oficialul nu a prezentat însă o cifră exactă și nici o situație detaliată a sumelor colectate exclusiv din aceste activități.

ANAF se aștepta la încasări mai mari după controale

Adrian Nica a explicat că, în urma acțiunilor desfășurate de instituție, încasările la buget au crescut, însă rezultatul a fost sub nivelul anticipat de autorități.

Potrivit șefului ANAF, inspectorii au analizat din nou situația din industrie pentru a înțelege de ce rezultatele nu au fost atât de mari pe cât se estimase inițial.

Acesta a susținut că, în ultimele luni, au apărut persoane care îi îndrumă pe cei care activează în domeniu să folosească anumite carduri bancare, prezentate drept metode prin care veniturile ar putea fi ferite de verificările fiscului.

Adrian Nica a afirmat că ar fi vorba despre aproximativ trei carduri noi, fără să precizeze public numele acestora. El a comparat situația cu miturile potrivit cărora utilizarea unor servicii financiare precum Revolut ar împiedica autoritățile fiscale să identifice veniturile.

Șeful ANAF a avertizat că astfel de presupuneri pot crea o falsă impresie de siguranță. În opinia sa, veniturile obținute prin intermediul platformelor online pot fi urmărite prin informațiile disponibile autorităților, iar persoanele care realizează venituri au obligația să își îndeplinească responsabilitățile fiscale.

Peste 64 de milioane de lei, venituri nedeclarate de 103 persoane

Dimensiunea problemei este ilustrată și de controalele anunțate anterior de Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

În noiembrie 2025, ANAF a comunicat că a început verificări extinse asupra a 103 persoane fizice care au obținut venituri de pe platformele OnlyFans și LiveJasmine.

Potrivit instituției, persoanele vizate încasaseră, în perioada 2023–2024, venituri totale de 64,25 milioane de lei, care nu fuseseră declarate autorităților fiscale.

În urma evaluărilor de risc, inspectorii au estimat obligații fiscale suplimentare de aproximativ 7,9 milioane de lei, reprezentând impozit pe venit și contribuții sociale.

Veniturile individuale identificate au variat considerabil, de la 200.000 de lei până la 3,15 milioane de lei pentru perioada analizată.

În același comunicat, ANAF a anunțat că alte 384 de persoane care obținuseră venituri din crearea de conținut video, în valoare totală de 280 de milioane de lei, se aflau în analiza de risc a instituției.

Aceste cifre se referă la veniturile identificate în cadrul verificărilor și nu trebuie confundate cu valoarea taxelor efectiv încasate de stat.

Câți bani pot câștiga persoanele care activează în această industrie

Veniturile obținute din platformele online diferă foarte mult în funcție de numărul de abonați, popularitatea creatorului și tipul de conținut oferit. În unele cazuri, sumele încasate pot ajunge la sute de mii sau chiar milioane de lei într-un interval de doi ani.

În același timp, autoritățile au atras atenția asupra obligației de declarare a veniturilor și a achitării impozitelor și contribuțiilor aplicabile.

Identificarea exactă a dimensiunii acestei piețe rămâne dificilă. Într-un răspuns transmis Digi24 în octombrie 2026, ANAF a explicat că domeniul videochatului nu este evidențiat distinct în clasificările ocupațiilor și activităților economice, iar veniturile persoanelor fizice din această activitate nu au o încadrare separată în Declarația unică.

Această situație îngreunează stabilirea numărului exact de persoane care activează în domeniu și calcularea veniturilor totale pe baza unei categorii fiscale distincte.

Declarațiile recente ale șefului ANAF arată că instituția urmărește în continuare veniturile obținute prin platformele online și încearcă să reducă sumele care nu sunt declarate.

Cu toate acestea, valoarea exactă a taxelor colectate de la persoanele care fac OnlyFans și videochat nu a fost precizată public în declarația citată.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧