• ambulanţele de la SAJ Brăila, 42 în total, dar active 30, “suferă” în tăcere din cauza anilor de vechime şi a sutelor de mii de kilometri parcurşi în tot acest răstimp • ar trebui înlocuite peste 20 de ambulanţe, care sunt din anii 2007-2008 şi, practic, “şi-au trăit traiul”, însă sunt mici şansele ca acest lucru să se întâmple prea curând • parcul auto de la SAJ Brăila s-a înnoit, ultima oară, în 2015, cu doar două maşini, adică “o picătură într-un ocean”, după cum o recunoaşte chiar managerul instituţiei • este ţinut totuşi pe “linia de plutire”, cu eforturi, dar chiar şi aşa, în unele cazuri nu se mai poate face nimic • cinci ambulanţe, de exemplu, zac în curtea unui service auto pentru că sunt făcute praf, iar costurile reparaţiilor necesare depăşesc cu mult bugetul şi nici la casare nu pot fi trimise • promisiuni privind o viitoare înnoire a parcului auto există, însă orizontul de aşteptare este undeva cam la finalul anului viitor
Aleargă pe şosele, indiferent dacă este vară sau iarnă, nu contează că drumurile sunt pline de gropi, dâmburi, mormane de zăpadă. Adună sute de mii de kilometri într-un an, însă nu degeaba, pentru că Salvează vieţi! Este vorba despre “medicii” pe patru roţi, adică ambulanţele, cele care nu au timp să stea şi, mai mult, trebuie să fie permanent “în formă”. Din păcate, câteodată, unele mai şi “mor” şi ajung să zacă prin service, întrucât nu sunt bani pentru remedierea defecţiunilor grave. Situaţia la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Brăila, ca şi la celelalte unităţi din ţară este critică. De la Ministerul Sănătăţii banii pentru reparaţii vin cu ţârâita, iar pentru ambulanţe noi, care să le înlocuiască pe cele vechi, depăşite, extrem de rar… la Brăila, de exemplu, ultima dată au fost repartizate două, în 2015. În schimb, cinci ambulanţe intrate deja “în moarte clinică” sunt mutate de luni bune de la un service la altul, fiind scoase din uz, întrucât motoarele sunt praf şi trebuie schimbate. Deşi în realitate astfel de hârburi ar trebui casate, întrucât costurile pentru repunerea lor în funcţiune sunt enorme - nu au motor, uşi, geamuri, ori scaune - ele sunt artificial ţinute în viaţă doar în contabilitatea Serviciului de Ambulanţă, procedura de scoatere definitivă din uz fiind una complexă. Plus că degeaba sunt casate dacă nu sunt şi înlocuite cu maşini noi, absolut necesare în activitatea de zi cu zi a echipajelor care salvează vieţi.
Vechimea medie a parcului auto de la SAJ Brăila este de circa 10 ani
Dar să facem o scurtă prezentare a parcului de maşini de la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila. După cum ne-a informat dr. Viorica Iuga, managerul SAJ, la Brăila sunt 42 de ambulanţe în parcul auto, dar active sunt doar 30. Nu înseamnă că cele 30 sunt fără cusur, întrucât inevitabil apar defecţiuni, mai mici sau mai mari, pentru remedierea cărora se fac eforturi financiare destul de consistente. Când au fost aduse ultimele maşini noi la SAJ Brăila, poate vă întrebaţi? Sursa citată a precizat cu dezamăgire că evenimentul s-a produs în 2015, când parcul auto s-a înnoit cu doar două maşini. Asta în timp ce restul autosanitarelor au ani de fabricaţie 2007, 2008 ba chiar 2002, astfel că, de când tot “aleargă” pe străzile Brăilei, au adunat sute de mii de kilometri. Media la SAJ Brăila este de 400-500 mii de kilometri. Nu s-a ajuns încă la un milion, dar nici mult nu mai este: recordul este undeva la peste 700.000 km.
“Aceste defecţiuni (n.r. - la maşinile aflate în acţiune) sunt de gravitate mai mică şi ambulanţele pot fi menţinute în circulaţie, cu ajutorul service-ului, cu ajutorul serviciului nostru tehnic care le ordonează, le ţine o evidenţă. Maşinile sunt din 2002 până în 2015, ultimele două maşini au venit în 2015. Cele mai multe însă, vreo 22 de ambulanţe, sunt din anii 2007-2008, atunci a fost cea mai mare investiţie, primire de maşini de ambulanţă prin Banca Mondială. Deci marea majoritate a parcului este de 10 ani şi peste”, a declarat managerul SAJ.
La ce perioadă ar trebui schimbate ambulanţele? Răspuns şoc!
Potrivit conducerii SAJ, după cum spun specialiştii, o maşină de salvare ar trebui schimbată cam la 5 ani. Totuşi, maşinile aflate în acţiune la Brăila au peste 10 ani vechime... şi nimeni nu se grăbeşte să le schimbe. “La noi o maşină relativ nouă face repede 100.000 km, iar maşini care au 100-200 de mii de km sunt maşini la care avem pretenţia că sunt «noi». Defecţiunile apar din mai multe cauze, fie din exploatare, fie din cauză de suprasolicitare, fie din cauza drumurilor proaste, condiţii meteo. Şi pe vară sunt probleme, pentru că drumurile sunt pline de gropi. Pe iarnă este şi mai rău”, a explicat dr. Iuga.
La acest moment, 30 de ambulanţe sunt în funcţiune, adică sunt active, în timp ce 9 maşini sunt cu defecţiuni grave. Mai precis, în cazul a 5 vehicule este necesară înlocuirea întregului motor, iar la 4, de înlocuirea unor subansamble importante. Ambulanţele pe care SAJ Brăila se poate “baza” sunt dispersate atât în staţia centrală, adică în municipiu, cât şi în cele 7 substaţii din judeţ: la Făurei, Ianca, Dudeşti, Viziru, Însurăţei - cinci maşini cu program continuu, şi câte o maşină, cu câte un echipaj, şi cu program discontinuu, la Măraşu şi Gradiştea. “Problema fundamentală este bugetul. Am încercat să reducem cheltuielile, suntem cu reparaţiile la strictul necesar posibil, pentru a putea merge pe drum, în siguranţă. Am încercat şi am cerut să ni se acorde suplimentări bugetare. Nu s-au făcut încă, sperăm la rectificarea bugetară. Noi sperăm, dar aceste sume, dacă se acordă, vor «stinge» reparaţiile care aşteaptă să fie plătite. Şi bugetul a fost mai mic anul acesta. Aşa, ca procent, la salarii, banii ne ajungeau parţial în primele 10 luni ale anului, dar acum, cu măririle care s-au făcut în august, bugetul este asigurat doar până în luna septembrie. Sperăm să primim banii necesari la rectificare. Cele mai mari cheltuieli sunt la carburanţi şi reparaţii auto. «Colega» noastră, maşina, trebuie să fie în stare de funcţionare. Degeaba suntem noi prezenţi şi doritori, în privinţa ştiinţei medicale, dacă acestă «colegă» nu ne poate ajuta. Şi cheltuielile au crescut, pentru că maşinile s-au învechit şi cer tot mai multe reparaţii, iar banii au fost tot mai puţini de la an la an”, a completat, cu îngrijorare, dr. Iuga.
«Mortăciuni» în service
O situaţie care ne-a atras atenţia a fost legată de starea a cinci ambulanţe, care se află acum la service “Apogeus”, firma care este în contract cu SAJ Brăila şi se ocupă de repararea şi întreţinerea ambulanţelor. Efectiv, aceste maşini sunt “în moarte clinică” şi sunt slabe şansele să poată fi aduse la viaţă. Asta, dacă luăm în calcul starea lor tehnică, necesarul de lucrări şi, mai ales, bugetul presupus.
Managerul SAJ a recunoscut că aceste ambulanţe sunt trase definitiv pe dreapta. Sunt duse la service pentru constatarea defecţiunilor şi acolo “înţepenesc”, într-o zonă “crepusculară”, de reparaţii nu sunt bani, şi nici nu se justifică o aşa cheltuială, dar nici la casare nu pot fi trimise, procedura fiind una extrem de complicată şi de durată. “Să le ducem la casare înseamnă doar aşa, ca să eliberăm locul, deoarece după aceea nu se întâmplă altceva. Mai explicit, dacă le scoatem din evidenţe nu înseamnă că vin automat altele în locul lor. Dacă le trimit la casare, nu mă ajută cu nimic. Eu rămân cu lipsa, pe lângă faptul că procesul de casare durează aproape un an, cu aprobările, actele care trebuie făcute, dovezile că nu mai pot fi reparate. Totul trebuie justificat. Oricum cele cu probleme, la care trebuie schimbate motoarele, sunt scoase din activitate. Nu se poate să fie reintroduse, decât dacă aş reface motorul şi sigur că un motor pe o maşină costă. Reparaţiile la aceste maşini sunt foarte costisitoare. Motorul este între 200 şi 500 de milioane (lei vechi - n.r.), nu am posibilitatea să fac asta. Şi ce fac, pun aceste motoare şi nu mai pot merge cu celelalte ambulanţe!? Şi sunt nişte investiţii foarte mari, la nişte maşini foarte vechi, şi asta este o situaţie universală în toată ţara. Suntem toţi disperaţi că sunt maşinile vechi. Şi oricine poate spune că aceste cheltuieli depăşesc la un moment dat valoarea maşinilor. Nu mai zic de raţiunea cheltuielilor. Esenţa este că maşini noi nu au mai venit, anii trec, maşinile se învechesc şi cheltuielile cu reparaţiile şi întreţinerea lor cresc. În 2015, a fost o picătură într-un ocean. Şi acum avem tot felul de promisiuni, şedinţe la Minister... Se speră la un contract pentru noi ambulanţe, dar nu anul acesta. Poate undeva la sfârşitul anului viitor. Avem solicitarea de a fi înlocuite măcar cele din anii 2007-2008. Dar nu îmi vine a crede că ni se va repartiza aşa o «infuzie» de 20 de maşini. Primirea a 2-3 maşini nu ştiu cât mă ajută. Este binevenită, dar ce înlocuieşti, ce cârpeşti cu 2-3 maşini, când eu am 20? Dar nici astea 2-3 nu mai vin”, a mai declarat dr. Iuga.
Singurul ajutor, ce-i drept doar în cazurile grave, este dat de elicopterul SMURD, care preia pacienţii şi îi duce mult mai repede, la spitalele din ţară.
Singura ambulanţă propusă la casare este cea care a luat foc
O singură ambulanţă este totuşi propusă pentru casare, fiind vorba însă de cea care a luat foc în curtea SAJ, în noiembrie 2015, din cauza unei aeroterme. Maşina a fost atunci distrusă complet, astfel că nu erau şanse să mai fie recuperat ceva. “Singura maşină pe care am propus-o la casare este cea care a ars, la care s-a întâmplat nenorocirea şi care nu era atât de veche, dar nu am avut ce face, a fost distrusă efectiv. Şi acum suntem în derularea procedurii de casare. (...) Principiul de bază este că nu poţi să întrerupi activitatea: nu te lasă inima, meseria, conştiinţa, sensul de a fi al ambulanţei. Cum pot să zic că nu mă duc la o solicitare, indiferent de gravitate? Cum pot să spun că nu mă duc la o chemare? Trebuie să găsesc resurse”, este categorică Viorica Iuga.
Dr. Iuga a explicat că, deşi sunt foarte multe solicitări la Ambulanţă, asta pentru că lumea are impresia că numărul acesta este pentru orice problemă, în toate cazurile este necesară deplasarea cu maşina. Verdictul nu se poate pune prin telefon, oricât ar fi de clare explicaţiile şi detaliile obţinute de la solicitant. “Diagnosticul se pune numai deplasându-te acolo. Deplasarea costă, timp şi bani. Clasificarea nu se poate face decât văzând cazul, este valabil şi pentru ambulanţă şi pentru UPU. La noi implică timp şi deplasare, şi ocuparea echipajului, dar are repercusiuni asupra celui care aşteaptă. Atunci când aştepţi timpul se dilată. Noi nu putem decât să prioritizăm chemările, nu putem să triem foarte mult. Dacă este un căzut în stradă, trimitem imediat echipajul. Dar nu se renunţă şi nu se taie de pe lista de aşteptare nicio solicitare, fie că este ceva banal, în primă fază, sau un transport, orice. În plus, avem şi multe evenimente sportive, religioase, sau alte activităţi, cu populaţie multă, şi aici trebuie trimis echipaj calificat, de multe ori cu medic, care iarăşi blochează un echipaj. Noi trebuie să fim prezenţi acolo, dacă se întâmplă ceva, asta este raţiunea”, a spus conducerea de la SAJ.
Există înţelegere din partea firmei de service, dar are şi ea o limită
La service “Apogeus” am mers şi am stat de vorbă cu directorul Ionel Popa, care a fost de acord să ne arate ambulanţele cu probleme grave, “depozitate” în curte. “Ambulanţele vechi stau aici, la service, pentru SAJ nu are bani. Defectele sunt mari, cele 4-5 ambulanţe, cele mai vechi, nu au motoare. Le-au adus din februarie, am făcut constatarea şi le ţinem aici. Fiind foarte vechi, ar fi mai bine să fie casate, pentru că nu se merită investiţia. Îi înţeleg şi pe ei, valoarea de casare este foarte mare, dar costă două miliarde (lei vechi - n.r.) ca să repari una, pentru că, practic, trebuie schimbat tot. Ei ştiu că maşinile sunt vechi, dar nu au ce face...cine o casează? Şi salvarea transportă persoane totuşi, ar trebui ca la 7-8 ani să le schimbe. Ambulanţele adună kilometri foarte mulţi: fac 4.000 - 5.000 de kilometri doar într-o săptămână. De aia şi «pică» aşa, mai ales că drumurile sunt proaste. Zilnic vin ambulanţe, câte 2-3 pe zi, pentru diverse reparaţii, însă nu stau foarte mult aici, la service, a doua zi pleacă, după remedierea problemelor. Pe cele vechi le mută de la un service la altul, acum noi am câştigat licitaţia pentru efectuarea de reparaţii, astfel că le-au mutat aici”, a precizat directorul Ionel Popa.
Managerul SAJ Brăila a ţinut să ne precizeze faptul că beneficiază de înţelegerea celor de la service, care repară ceea ce este necesar şi aşteaptă cu banii pentru decontare ulterioară. Ce s-ar întâmpla însă dacă oamenii nu ar fi înţelegători? “Nici nu putem să ne gândim, asta pentru că este clar că dacă ambulanţele nu ar fi reparate la timp şi nu ar putea pleca la drum, brăilenii nu ar putea fi salvaţi în caz de nevoie. Ne aşteaptă cu banii, dar nu pot face reparaţii şi să primească banii o dată în an. Eu mă aştept să primesc lună de lună, aşa cum este prevăzut, dar s-a mai blocat activitatea. Avem toată recunoştinţa că ne aşteaptă cu banii”, a încheiat dr. Iuga.
