Un celebru scriitor si om politic francez a lansat faimoasa idee despre secolul 21, cum ca va fi unul religios sau nu va fi deloc. Asta se intimpla cu foarte multi ani in urma, iar francezul acela (Andre Malraux) a murit acum 30 de ani, fara sa mai apuce sa vada ca s-a inselat putin. Secolul 21 - din care am parcurs deja 5,5%, statistic vorbind - exista pina una-alta si e tare departe de a fi religios. Mai degraba este un secol al ipocriziei. Este vremea fatarnicilor, a atitudinii duplicitare si a jocului la doua capete. In Romania ultimelor luni, Basescu si Voiculescu au fost cei care si-au aruncat cu voiosie invectivul unul altuia. Si asta in ciuda faptului ca fiecare dintre ei se da cit mai vertical. Unul - ca nici usturoi de la Secu’ n-a mincat si nici gura nu-i miroase -, celalalt - ca face echilibristica (spre binele romanilor) pe o axa politica transoceanica (spre uimirea americanilor, ca sa nu mai pomenim de europeni). De aceea ne tinem atit de bine infipti in Irak, ca nici PNL-ul nu ne poate scoate de acolo. Pacat ca mai moare cite unul.
Mai avem, insa, o liota intreaga de merituosi. Unul dintre acestia este ministrul Sanatatii, care tot promite medicamente compensate si gratuite la tot poporul, cu toate ca stie ca nu le poate da. Nu mai bine ar tacea din gura? Ar avea sansa sa ramina cunoscut ca filozof in istoria secolului ipocritilor. Nu mai e cazul sa cotrobaim si in Parlament in cautare de alte exemple, ca ne stricam tot weekend-ul.
Ipocrizia este un fenomen cosmopolit, nu ne apartine doar noua. E suficient sa ne uitam la masacrele din Liban si Israel. E ca o arena romana in care gladiatorii se macelaresc unii pe altii cu tot ce au la indemina, iar restul lumii sta in tribune si numai nu face pariuri. Ba, de ochii aceleiasi lumi, mai ingaima cite unul: “Mai, baieti, mai, nu va mai bateti, ca nu-i frumos! Daca spargeti vreun geam?!“ Si asta fara ca nimeni sa miste, totusi, un deget. Ehe, unde e unanimitatea aceea absoluta care a pus Serbia la pamint din cauza albanezilor? De fapt, Serbia a patit-o in 1999, iar asta era in secolul trecut, cind existau si oameni cu scaun la cap.
Acum trimitem carne de tun in Irak. Se pare ca nu mai avem ce altceva sa exportam. Iar ipocrizie are toata lumea, ce importanta sa mai aiba astazi eticheta “Made in…“?
Mai avem, insa, o liota intreaga de merituosi. Unul dintre acestia este ministrul Sanatatii, care tot promite medicamente compensate si gratuite la tot poporul, cu toate ca stie ca nu le poate da. Nu mai bine ar tacea din gura? Ar avea sansa sa ramina cunoscut ca filozof in istoria secolului ipocritilor. Nu mai e cazul sa cotrobaim si in Parlament in cautare de alte exemple, ca ne stricam tot weekend-ul.
Ipocrizia este un fenomen cosmopolit, nu ne apartine doar noua. E suficient sa ne uitam la masacrele din Liban si Israel. E ca o arena romana in care gladiatorii se macelaresc unii pe altii cu tot ce au la indemina, iar restul lumii sta in tribune si numai nu face pariuri. Ba, de ochii aceleiasi lumi, mai ingaima cite unul: “Mai, baieti, mai, nu va mai bateti, ca nu-i frumos! Daca spargeti vreun geam?!“ Si asta fara ca nimeni sa miste, totusi, un deget. Ehe, unde e unanimitatea aceea absoluta care a pus Serbia la pamint din cauza albanezilor? De fapt, Serbia a patit-o in 1999, iar asta era in secolul trecut, cind existau si oameni cu scaun la cap.
Acum trimitem carne de tun in Irak. Se pare ca nu mai avem ce altceva sa exportam. Iar ipocrizie are toata lumea, ce importanta sa mai aiba astazi eticheta “Made in…“?
