Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Un brăilean la Harvard

• medaliat la olimpiadele internaţionale de fizică, astronomie şi astrofizică, Radu a fost acceptat la trei dintre cele mai prestigioase universităţi din lume: Harvard, Stanford şi Princeton • şi nu doar că a fost admis, dar a primit şi bursă completă la toate cele trei instituţii academice de renume • a ales să meargă la Harvard, cotată drept cea mai bună universitate din lume în clasamentele mondiale • “E un avantaj enorm să fii printre cei mai buni, pentru că e un mediu mult mai elevat, mult mai competitiv, care te ridică şi pe tine, iar în acelaşi timp şi tu ridici mediul respectiv”, ne-a spus Radu

 

Cele mai prestigioase universităţi din lume au dorit să îl aibă student. Este vorba, cum altfel, despre “elevul de aur” Radu Andrei, care a fost acceptat recent la Harvard, Stanford şi Princeton, după ce la începutul acestui an a primit ofertă de la Cambridge, un alt nume sonor în mediul academic. Şi nu doar că a fost acceptat la universităţi la care mulţi doar visează dar a primit şi burse aproape complete pentru a studia în Statele Unite. Din toamnă, tânărul brăilean medaliat la internaţionale de fizică, astronomie şi astrofizică va merge la Harvard, cea mai bună universitate din lume, conform clasamentelor mondiale. Ca de fiecare dată, Radu a avut amabilitatea să stea de vorbă cu redactorii “Obiectiv” şi le-a povestit acestora despre procesul de admitere, despre alegerea universităţii şi planurile de viitor. Fără alte introduceri, de Ziua Tineretului, vă invităm să citiţi un material despre un tânăr de succes.

 

Admis la trei universităţi de renume din Statele Unite: Harvard, Stanford şi Princeton

Radu Andrei, elev în clasa a XII-a la Colegiul “Bălcescu”, ne-a mărturisit că îşi dorea de ceva timp să urmeze o facultate în afară, iar visul părea să devină realitate cu fiecare rezultat obţinut la olimpiadele internaţionale de fizică, astronomie şi astrofizică.

“Ideea există de mult timp. De când eram mai mic îmi dădeau părinţii drept exemplu alţi elevi cu rezultate foarte bune care s-au dus să studieze în străinătate, cum ar fi Denis Turcu. Deci ideea era prezentă de ceva timp în mintea mea. Însă eram conştient că trebuie să am rezultate foarte bune dacă vreau să am o şansă reală la admitere şi atunci perspectiva asta de a studia în străinătate a părut din ce în ce mai reală pe măsură ce apăreau rezultatele care să îmi susţină şansele de admitere. Pot spune că ideea a început să prindă contur de când am luat prima dată premiu la internaţională”, ne-a spus olimpicul.

El a aplicat la şase dintre cele mai bune universităţi din SUA, fiind acceptat la Harvard, Stanford şi Princeton. Acesta ne-a povestit şi cum a decurs procesul de admitere, etapă ce trebuie pregătită din timp şi documentată până în cel mai mic detaliu. Primul pas pe care trebuie să îl faci înainte de a aplica pentru o facultate din Statele Unite este să susţii şi să obţii punctaje foarte mari la testele SAT (Scholastic Assessment Test, echivalentul american al examenului de bacalaureatul), teste la care Radu a obţinut un scor aproape perfect. De asemenea, înainte de aplicaţia propriu-zisă, candidaţii trebuie să deţină şi un certificat în limba engleză. Apoi, undeva pe la începutul clasei a XII-a, poţi să aplici pentru universităţi. Dosarul de admitere trebuie să conţină o serie elemente, printre care informaţii complexe despre candidat, informaţii despre activităţile extraşcolare, premiile obţinute, foaia matricolă, scrisori de recomandare şi eseuri.  

Radu ne-a spus că nu i-a fost uşor să facă o alegere între cele trei instituţii academice de renume, la care se adaugă şi oferta primită de la Cambridge. Şi nu doar că a fost acceptat la universităţile din SUA dar a primit de la fiecare în parte o bursă aproape integrală, acestea oferindu-se să îi plătească inclusiv biletul de avion.

“Am obţinut nişte burse foarte bune, excelente chiar. Burse aproape integrale şi când spun aproape spun foarte aproape, ceea ce am eu de plătit este simbolic şi neglijabil. Bursa se acordă pe un an şi în fiecare an redepui dosarul”, ne-a declarat tânărul.

 

Harvard, alegerea finală

Atunci când s-a apucat să “cântărească” ofertele, Radu a avut în vedere mai multe criterii, şi anume: cursurile pe care le va urma, oportunităţile de cercetare şi cele de intership. A vorbit inclusiv cu absolvenţi ai respectivelor universităţi pentru a afla direct de la sursă cât mai multe detalii depre viaţa de student în Statele Unite. Iar în final a decis că Harvard este locul unde vrea să meargă, locul în care aleg să studieze cei mai buni studenţi din lume.

“Atât la Harvard, cât şi la celelalte universităţi, vin cei mai buni studenţi din toată lumea şi e un avantaj enorm să fii printre cei mai buni pentru că e un mediu mult mai elevat, mult mai competitiv, care te ridică şi pe tine iar în acelaşi timp şi tu ridici mediul respectiv. Deci e un mediul excelent care se găseşte la cele mai prestigioase universităţi. Da, pot spune că e o onoare să fii student acolo!”, susţine acesta.

Tânărul mărturiseşte că nu o să-i fie greu să se “rupă” de România pentru că “s-a săturat!”

“Plec pentru că nivelul la care se lucrează acolo este cel mai înalt din lume şi eu asta vreau. În al doilea rând, pentru că am şi posibilitatea de a face cercetare şi de a lucra mai departe acolo, oportunităţi pe care nu le găsesc aici. În al treilea rând, finanţarea. Mă costă mai puţin să stau acolo decât aici. Aici, atenţie, chiar şi cu loc la buget! Acolo e şi o investiţie enormă pe care o fac în studenţii lor şi bani care chiar sunt investiţi în student nu ca în alte părţi. Ca aspect secundar, e o experienţă pe care nu am mai avut-o până acum şi îmi place să călătoresc, să văd ţări noi, să văd alte moduri de gândire, alte culturi. E şi o provocare pe care nu am mai avut-o până acum”, îşi argumentează acesta decizia.

Cum a petrecut mult documentându-se despre sistemul universitar din SUA, nu am putut să nu îl întrebăm pe Radu care sunt diferenţele dintre noi şi ei. Răspunsul: incomparabil!

“Am studiat inclusiv un pic din interior sistemul universitar din România. Mi se pare că sistemul universitar din România este chiar mai dezastruos decât cel preuniversitar, dacă se poate imagina aşa ceva. Acolo, în primul rând, cred că e mult mai mare calitatea personalului. În al doilea rând, metoda e diferită, adică studentul are o libertate mult mai mare să îşi aleagă ceea ce vrea să studieze. Aici e extrem de rigid şi pur şi simplu mi se pare că este ineficient modul în care se lucrează la noi. Se îndeasă multă teorie şi când trebuie să punem în aplicare...”, susţine sursa citată.

Dacă pentru a putea studia în Anglia, la Cambridge, lui Radu i se cerea să obţină nota 9.8 la bacalaureat la matematică şi 9.5 media totală, în Statele Unite nu există astfel de condiţii. “Condiţiile sunt să termini clasa a XII-a şi să nu ai medii excesiv de mici. Ei practic nu pun nicio condiţie, doar îţi spun că îşi rezervă dreptul de a retrage oferta dacă a fost o problemă la dosar, dacă nu corespund cele scrise acolo sau se constată o scădere a performanţei. Nu au o condiţie specifică privind media la bacalaureat pentru că testele SAT de la ei cântăresc mai mult”, spune olimpicul.

Iar pentru că am adus în discuţie examenul de bacalaureat, am dorit să aflăm părerea unui elev multiplu medaliat la olimpiadele internaţionale despre acest examen al maturităţii.

“Mi se pare un examen care nu corespunde cerinţelor pe care le are, în primul rând, piaţa muncii de astăzi. A rămas foarte mult în urmă. Durerea mea personală cu bacul este limba română. Proba nu este diferenţiată pe profiluri. De exemplu, la uman, elevii nu sunt obligaţi să susţină proba de matematică şi sunt de acord cu chestia asta. Dacă vrei să faci o carieră pe uman nu îţi trebuie mai multă matematică decât se cere la Evaluarea Naţională. Iar dacă vrei să ai o carieră în domeniul real nu îţi trebuie atâta literatură cât se dă la română la bac. Dacă îţi trebuie matematică, din punctul meu de vedere, realul trebuie scutit de literatură. Să fie gramatică, că e un domeniu în care mulţi au lacune. Sunt de acord cu eseul argumentativ, mi se pare că aţi argumenta opiniile e un lucru foarte bun. N-am nimic împotriva literaturii, am mai spus-o, îmi place foarte mult să citesc, dar nu cred că ar trebui să ni se impună anumite opere rămase din programa veche de zeci de ani”, declară tânărul.

Radu a făcut şi o comparaţie între bacalaureatul american (testele SAT) şi cel românesc şi spune că deşi e mai uşor la ei sunt mult mai multe probleme şi trebuie să te mişti repede ca să iei un scor mare, deci trebuie să ai cunoştinţele foarte bine fixate. 

“Există mai multe persoane care sunt extreme de fericite că la noi se face mai multă materie decât în afară. Noi învăţăm mult mai mult! Şi eu, bineînţeles, vin cu chestia asta: învăţăm mult mai mult, dar cu cât rămânem? Ce ştim să folosim? Ce ştim să facem după ce am terminat cu şcoala? Se face carte dar se îndeasă mult la noi iar dacă elevul sau studentul uită atunci e timp pierdut. «Einstein parcă a zis: «Educaţia este ceea ce rămâne după ce uiţi tot ceea ce ai învăţat în şcoală». Mi se pare extrem de relevant citatul”, afirmă elevul de aur al Brăilei.

 

“Scopul meu nu este să fiu cel mai bun. Scopul meu este să fiu mai bun decât eram înainte!”

Radu este incontestabil, cel mai medaliat elev al Brăilei din generaţia sa. Ba chiar recunoaşte că de când merge la internaţionale i se întâmplă ca elevii cu care se întâlneşte la competiţiile din ţară să îl recunoască. Însă, la fel cum nu îi place să i se spună că e genial, nici faptul că a adunat atâtea medalii nu îl face să se simtă mai special decât alţii.

“Nu mi se pare o chestie fabuloasă. Am învăţat chestia asta de la un profesor. Superlativul relativ, adică «cel mai», e cam irelevant pentru că poţi oricând să te duci să te înconjori de oameni care au mai puţine rezultate şi să spui eu sunt cel mai tare din parcare, dar nu mi se pare asta o măsură a cât de bun eşti tu. Superlativul absolut, respectiv că eşti foarte bun, nu «cel mai bun», e mult mai valoros. Vorba aceea dacă eşti cel mai deştept din cameră eşti în camera greşită. Scopul meu nu este să fiu cel mai bun. Scopul meu este să fiu, în primul rând, mai bun decât eram înainte şi, în al doilea rând, să fiu foarte bun”, susţine tânărul.

Radu spune că în viitor ar vrea să lucreze în cercetare, însă este deschis şi către alte oportunităţi. Cât despre întoarcerea în ţară...

“Nu mă întorc. Am mai zis-o, «Nu!» este răspunsul probabil, dar nu este răspunsul sigur. Repet, dacă aş simţi că pot să fac ceva, să vin să predau aici sau să ocup o funcţie care chiar să aibă putere de decizie şi aş simţi că pot să fac ceva cu adevărat, atunci m-aş gândi să mă întorc. Dacă îmi fac un calcul unde va ajunge ţara asta peste 5 ani sau 10 ani nu cred că ar îndeplini condiţiile ca eu să mă întorc. Nu este un răspuns categoric şi definitiv dar, din păcate, este răspunsul cel mai probabil”, ne-a declarat acesta.

 

“Nu mai faceţi comparaţii între copii”

Aşa cum a afirmat anterior, Radu a ajuns la performanţe prin muncă şi pasiune. A căutat mereu să îşi îmbunătăţească rezultatele şi de aceea îi îndemnă pe elevi şi pe părinţii acestora să nu mai facă comparaţii între copii.

“La categoria «Sfaturile Moşului», dacă tot sunt bătrân şi plec, îi îndemn pe părinţi să nu mai facă comparaţii între copiii lor şi alţi copii şi să se concentreze mai mult pe a-i încuraja pe copiii lor să îşi urmeze propriile pasiuni, propriile interese, să îi ajute să se dezvolte, pentru că o comparaţie cu cineva care a avut extrem de multe rezultate e descurajantă. Dar nici comparaţii cu colegii de clasă nu sunt deloc ok. Că unul a luat 9 la test şi altul 7. Un sfat pentru colegii mai mici: să nu facă nici ei comparaţii cu ceilalţi, ci mai mult cu ei înşişi. Să caute întotdeauna să fie foarte buni. Să afle mai mult, cel puţin pentru mine a fost o chestie foarte bună, şi să citească foarte mult, insist pe chestia asta, şi de toate, nu numai ce se dă la şcoală, din toate domeniile, să gândească pentru ei chiar dacă este mai comod să preia problema deja gândită din altă parte, să gândească ei şi cu riscul de a repeta, să nu caute neapărat să fie cei mai buni ci să fie foarte buni”.

Îi felicităm pe Radu pentru admiterea la universităţile de Statele Unite, îi dorim mult succes în competiţiile ce urmează şi îl aştepăm ca în viitor să ne împărtăşească din experienţa lui de student la Harvard într-un material, aşa cum chiar el l-a intitulat, “Impresii din altă lume”.

 




Categorie articol: 

Comentarii