Ieri, presa centrala a dat publicitatii un material care a avut ecouri puternice la Braila si care, macar pentru o zi, ne-a facut sa fim mindri ca sintem braileni. Concret, la numai 24 de ani, cercetatoarea braileanca, specialista in astrofizica, Aurora Simionescu, a descoperit, impreuna cu un colectiv de cercetare de la Institutul Max Planck din Germania "o bucatica din universul pe care nu-l vedem". Braileanca in cauza este fiica senatorului PSD Aurel Simionescu si a directorului Grupului Scolar "Anghel Saligny", prof. Petruta Simionescu.
Despre descoperirea uluitoare la care a participat, Aurora Simionescu a explicat pentru "Cotidianul" ca universul este compus, in proportie de 95%, din substante cu compozitie inca necunoscuta: materie intunecata - 21% si energie intunecata - 75%. Restul, circa 4 - 5%, este format din asa-numita "materie obisnuita", barionica, adica protoni, neutroni, din care sintem facuti si noi. Daca numaram toate obiectele, de exemplu stele, galaxii si adunam toate masele acestor obiecte, nu se ajunge la aceste procente, ci la jumatate din ceea ce s-ar astepta. Ca urmare, cercetatoarea isi pune problema unde este restul. Descoperirea a fost facuta de Aurora Simionescu cu ajutorul telescopului XMM-Newton, cu raze X, al Agentiei Spatiale Europene, folosit intiia oara in 1999. "Teoriile de pina acum preziceau ca acest rest se afla in diferite filamente, de densitate foarte redusa si ca densitatea din univers este dispusa intr-un fel de pinza de paianjen, nodurile acestei pinze fiind clustere (n.r. aglomerari) de galaxii, zone foarte populate, foarte dense si conectate intre ele de filamente. Exista foarte multe astfel de filamente care acopera o suprafata mult mai mare decit nodurile, iar teoria era ca barionii care ne lipsesc sint in astfel de gaze", a mai explicat pentru "Cotidianul" Aurora Simionescu.
Cercetarile in aceasta directie continua, dovada fiind faptul ca ieri, Aurora Simionescu era in Olanda, la un institut de cercetare. Contactata telefonic, ea a acceptat sa ofere un scurt interviu ziarului nostru.
"Pentru a sti de ce sintem noi pe lume, trebuie sa stim cum s-a format lumea"
- Ai putea sa ne spui, mai pe inteles, ce anume ati descoperit?
- Am gasit o aglomerare de galaxii pe care le investigam, iar intre acestea am gasit pentru prima data in domeniul razelor X o structura de tip filamentar, o structura care conecteaza aceste aglomerari de galaxii.
- Ce inseamna pentru noi, oamenii, aceasta descoperire?
- Aceasta descoperire este prima confirmare a unor teorii care vin din simularile facute pe calculator ale formarii universului. Aceste teorii prezic existenta acestui gaz difuz in structuri filamentare, intre aceste tipuri de aglomerari de galaxii. Pentru prima data am reusit sa observam acest gaz prezis de aceste teorii. Pentru noi, acest lucru inseamna ca aceste teorii au fost corecte, putem sa confirmam existenta acestui gaz, ceea ce ne da mai mare incredere ca intelegem cum s-a format universul. Exista o teorie a formarii universului, in care pot varia citiva parametri si depinde cum ii variem, incit putem ajunge la diferite caracteristici ale acestui gaz din acest filament. Pentru ca noi, pentru prima data, am reusit sa observam acest gaz, putem restringe anumiti parametri care vor fi folositi mai departe. Pentru ca folosind anumiti parametri nu vom ajunge la proprietatile pe care le-am observat noi. E un pas important pentru intelegerea felului cum am ajuns noi sa existam. Pentru a sti de ce sintem noi pe lume, trebuie sa stim cum s-a format lumea.
- Mai credem sau nu mai credem in Dumnezeu?
- Acest pas pe care l-am facut noi acum nu este atit de mare ca sa zdruncine cuiva credinta in Dumnezeu. Credinta in Dumnezeu nu are legatura cu felul in care a evoluat universul, cum s-au format structurile din univers. Dupa parerea mea, Dumnezeu are mai mult legatura cu faptul ca universul a inceput din nimic. Noi, in momentul de fata, primele 10 la minus 40 de secunde ale universului nu le intelegem. De ce, din nimic, din niste fluctuatii cuantice absolut nelegate de ceva a aparut Big Bang-ul? De ce din asa ceva s-a nascut un intreg univers si de ce acest univers are proprietatile pe care le are si favorizeaza existenta vietii? In asta consta Dumnezeu cel putin pentru noi, pentru astronomi, nu consta in temperatura sau densitatea unor gaze. Acestea sint doar detalii pentru a intelege mai bine cum s-au format structurile din univers. Dar de ce exista universul? In primul si in primul rind aceasta este intrebarea despre Dumnezeu, la care nu cred ca vom putea raspunde foarte curind.
- Pe viitor vei continua cercetarile la Institutul Max Plank?
- Planurile cele mai apropiate includ terminarea doctoratului, probabil in iunie 2009.
- Care este subiectul cercetarii tale?
- Este vorba despre fizica detaliata a gazului din aceste clustere de galaxii. Practic, eu ma uit in detaliu la aceste obiecte si impreuna cu colaboratorul meu cu care am obtinut acest rezultat, analizam gazul din clustere, dar si gazul dintre clustere.
- Faptul ca tu ai obtinut un asemenea rezultat in cercetare ne face sa fim mindri ca sintem romani. In lumea cercetarilor in astrofizica este importanta nationalitatea?
- Toti sintem legati de patria unde ne-am nascut, indiferent unde sintem intr-un anumit moment si de cit timp sintem acolo. N-as putea sa spun ca doar pentru ca sint acum, aici, nu mai simt emotia a ceea ce inseamna fiu romanca. Descoperirea aceasta este o incurajare pentru generatiile de cercetatori din Romania.
- Ce este mai important pentru un tinar ca sa ajunga sa faca performanta in cercetare?
- Ambitia este importanta, dar cel mai important este sa fie pasionati de acel lucru, sa aiba curajul sa spuna asta imi place mie, asta ma motiveaza in viata, asta vreau sa fac, asta ma intereseaza si voi munci ca sa fac ceea ce-mi place. Daca cineva are curajul sa zica nu-mi plac anumite profesii, care sint vazute ca profitabile, dar asta e ceea ce-mi place, are sanse de reusita. Poate ca nu e ceva usor de inteles de catre altii, dar trebuie sa aiba curajul sa spuna: “asta e pasiunea mea si vreau sa o urmez”.
CASETA
Olimpica inca din anii de liceu
Aurora Simionescu a urmat liceul la Colegiul "Murgoci", specializare matematica-informatica. A obtinut aproape in fiecare an rezultate foarte bune la olimpiadele scolare, premiul I sau II pe tara, la fizica. Clasa a XI-a a urmat-o in Statele Unite, unde a obtinut o bursa de un an la colegiul "Deerfield Academy", din Massachusetts, toate cheltuielile fiind suportate de Fundatiile "Soros" si ASSIST. Acolo a ales sa studieze matematica, fizica, engleza, germana si istoria Statelor Unite ale Americii. Ea a facut parte atunci din cei 500 de elevi romani selectati din 11.000 de inscrisi pentru burse de un an, in Statele Unite. A obtinut rezultate excelente. Din 100 de puncte posibile la engleza, a obtinut 90, la istorie 93 de puncte, la germana 95 de puncte, la matematica 95 de puncte si la fizica 99 de puncte. Pasiunea ei a ramas fizica, asa ca dupa liceu a urmat facultatea la Bremen - Germania, specializarea astrofizica. Rezultatele remarcabile obtinute l-au determinat pe decanul facultatii sa o recomande pentru Institutul de cercetare Max Planck. Acolo a intrat in contact cu mai multi cercetatori, iar impreuna cu cercetatorul principal a descoperit o bucatica din lumea nevazuta a universului.
Despre descoperirea uluitoare la care a participat, Aurora Simionescu a explicat pentru "Cotidianul" ca universul este compus, in proportie de 95%, din substante cu compozitie inca necunoscuta: materie intunecata - 21% si energie intunecata - 75%. Restul, circa 4 - 5%, este format din asa-numita "materie obisnuita", barionica, adica protoni, neutroni, din care sintem facuti si noi. Daca numaram toate obiectele, de exemplu stele, galaxii si adunam toate masele acestor obiecte, nu se ajunge la aceste procente, ci la jumatate din ceea ce s-ar astepta. Ca urmare, cercetatoarea isi pune problema unde este restul. Descoperirea a fost facuta de Aurora Simionescu cu ajutorul telescopului XMM-Newton, cu raze X, al Agentiei Spatiale Europene, folosit intiia oara in 1999. "Teoriile de pina acum preziceau ca acest rest se afla in diferite filamente, de densitate foarte redusa si ca densitatea din univers este dispusa intr-un fel de pinza de paianjen, nodurile acestei pinze fiind clustere (n.r. aglomerari) de galaxii, zone foarte populate, foarte dense si conectate intre ele de filamente. Exista foarte multe astfel de filamente care acopera o suprafata mult mai mare decit nodurile, iar teoria era ca barionii care ne lipsesc sint in astfel de gaze", a mai explicat pentru "Cotidianul" Aurora Simionescu.
Cercetarile in aceasta directie continua, dovada fiind faptul ca ieri, Aurora Simionescu era in Olanda, la un institut de cercetare. Contactata telefonic, ea a acceptat sa ofere un scurt interviu ziarului nostru.
"Pentru a sti de ce sintem noi pe lume, trebuie sa stim cum s-a format lumea"
- Ai putea sa ne spui, mai pe inteles, ce anume ati descoperit?
- Am gasit o aglomerare de galaxii pe care le investigam, iar intre acestea am gasit pentru prima data in domeniul razelor X o structura de tip filamentar, o structura care conecteaza aceste aglomerari de galaxii.
- Ce inseamna pentru noi, oamenii, aceasta descoperire?
- Aceasta descoperire este prima confirmare a unor teorii care vin din simularile facute pe calculator ale formarii universului. Aceste teorii prezic existenta acestui gaz difuz in structuri filamentare, intre aceste tipuri de aglomerari de galaxii. Pentru prima data am reusit sa observam acest gaz prezis de aceste teorii. Pentru noi, acest lucru inseamna ca aceste teorii au fost corecte, putem sa confirmam existenta acestui gaz, ceea ce ne da mai mare incredere ca intelegem cum s-a format universul. Exista o teorie a formarii universului, in care pot varia citiva parametri si depinde cum ii variem, incit putem ajunge la diferite caracteristici ale acestui gaz din acest filament. Pentru ca noi, pentru prima data, am reusit sa observam acest gaz, putem restringe anumiti parametri care vor fi folositi mai departe. Pentru ca folosind anumiti parametri nu vom ajunge la proprietatile pe care le-am observat noi. E un pas important pentru intelegerea felului cum am ajuns noi sa existam. Pentru a sti de ce sintem noi pe lume, trebuie sa stim cum s-a format lumea.
- Mai credem sau nu mai credem in Dumnezeu?
- Acest pas pe care l-am facut noi acum nu este atit de mare ca sa zdruncine cuiva credinta in Dumnezeu. Credinta in Dumnezeu nu are legatura cu felul in care a evoluat universul, cum s-au format structurile din univers. Dupa parerea mea, Dumnezeu are mai mult legatura cu faptul ca universul a inceput din nimic. Noi, in momentul de fata, primele 10 la minus 40 de secunde ale universului nu le intelegem. De ce, din nimic, din niste fluctuatii cuantice absolut nelegate de ceva a aparut Big Bang-ul? De ce din asa ceva s-a nascut un intreg univers si de ce acest univers are proprietatile pe care le are si favorizeaza existenta vietii? In asta consta Dumnezeu cel putin pentru noi, pentru astronomi, nu consta in temperatura sau densitatea unor gaze. Acestea sint doar detalii pentru a intelege mai bine cum s-au format structurile din univers. Dar de ce exista universul? In primul si in primul rind aceasta este intrebarea despre Dumnezeu, la care nu cred ca vom putea raspunde foarte curind.
- Pe viitor vei continua cercetarile la Institutul Max Plank?
- Planurile cele mai apropiate includ terminarea doctoratului, probabil in iunie 2009.
- Care este subiectul cercetarii tale?
- Este vorba despre fizica detaliata a gazului din aceste clustere de galaxii. Practic, eu ma uit in detaliu la aceste obiecte si impreuna cu colaboratorul meu cu care am obtinut acest rezultat, analizam gazul din clustere, dar si gazul dintre clustere.
- Faptul ca tu ai obtinut un asemenea rezultat in cercetare ne face sa fim mindri ca sintem romani. In lumea cercetarilor in astrofizica este importanta nationalitatea?
- Toti sintem legati de patria unde ne-am nascut, indiferent unde sintem intr-un anumit moment si de cit timp sintem acolo. N-as putea sa spun ca doar pentru ca sint acum, aici, nu mai simt emotia a ceea ce inseamna fiu romanca. Descoperirea aceasta este o incurajare pentru generatiile de cercetatori din Romania.
- Ce este mai important pentru un tinar ca sa ajunga sa faca performanta in cercetare?
- Ambitia este importanta, dar cel mai important este sa fie pasionati de acel lucru, sa aiba curajul sa spuna asta imi place mie, asta ma motiveaza in viata, asta vreau sa fac, asta ma intereseaza si voi munci ca sa fac ceea ce-mi place. Daca cineva are curajul sa zica nu-mi plac anumite profesii, care sint vazute ca profitabile, dar asta e ceea ce-mi place, are sanse de reusita. Poate ca nu e ceva usor de inteles de catre altii, dar trebuie sa aiba curajul sa spuna: “asta e pasiunea mea si vreau sa o urmez”.
CASETA
Olimpica inca din anii de liceu
Aurora Simionescu a urmat liceul la Colegiul "Murgoci", specializare matematica-informatica. A obtinut aproape in fiecare an rezultate foarte bune la olimpiadele scolare, premiul I sau II pe tara, la fizica. Clasa a XI-a a urmat-o in Statele Unite, unde a obtinut o bursa de un an la colegiul "Deerfield Academy", din Massachusetts, toate cheltuielile fiind suportate de Fundatiile "Soros" si ASSIST. Acolo a ales sa studieze matematica, fizica, engleza, germana si istoria Statelor Unite ale Americii. Ea a facut parte atunci din cei 500 de elevi romani selectati din 11.000 de inscrisi pentru burse de un an, in Statele Unite. A obtinut rezultate excelente. Din 100 de puncte posibile la engleza, a obtinut 90, la istorie 93 de puncte, la germana 95 de puncte, la matematica 95 de puncte si la fizica 99 de puncte. Pasiunea ei a ramas fizica, asa ca dupa liceu a urmat facultatea la Bremen - Germania, specializarea astrofizica. Rezultatele remarcabile obtinute l-au determinat pe decanul facultatii sa o recomande pentru Institutul de cercetare Max Planck. Acolo a intrat in contact cu mai multi cercetatori, iar impreuna cu cercetatorul principal a descoperit o bucatica din lumea nevazuta a universului.
