Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Stancu, invirteala de 7 miliarde lei

Pasaportul de partid, de culoare potrivita, poate asigura unei firme private desfasurarea activitatii pe un teren al statului la sume modice. Conditia de baza este insa aceea ca in afacere sa fie implicati demnitari locali sau persoane care sa aiba acces la cercuri politice inalte. Este si cazul societatii "Hercules" SA, cel mai mare operator portuar din Braila, firma condusa de PNL-istul Sorin Costin, dar in care este implicat, asa cum se stie, si presedintele Consiliului Judetean, PSD-istul Gheorghe Bunea Stancu. Firma, care ocupa strategic inca de la infiintare, in 1991, o suprafata importanta de teren din Portul Braila, si care ani de zile nu a platit nici un leu ca drept de folosinta, de curind si-a rezolvat in sfirsit problema, achitind insa doar o suma modica. Practic, comparativ cu pretentiile de aproape 10 miliarde de lei vechi pentru care administratorul portului a luptat chiar si in justitie, operatorul a scapat doar cu plata a circa 3 miliarde de lei vechi. Pentru asta a fost nevoie insa de desfiintarea institutiei care administra bunul statului si infiintarea alteia noi, toate acestea sub privirea ingaduitoare a municipalitatii. Ba, mai mult, in momentele critice, o mina de ajutor a venit chiar din partea primarului Constantin Cibu.

Marul discordiei: cuantumul chiriei datorata de catre "Hercules"

In anul 2000, Portul Braila a fost dat spre administrare autoritatii locale care, pentru gestionarea acestuia, a infiintat o directie in subordinea primarului: Directia de Administrare a Portului (DAP) Braila. Institutia a functionat timp de 5 ani si a fost desfiintata de CLM Braila la finele anului 2005, in contextul in care Guvernul a emis HG nr. 758/2005 prin care a luat din administrarea locala portul si l-a concesionat, prin atribuire directa, Companiei Nationale Administratia Porturilor Dunarii Maritime (APDM) Galati. Pentru administrarea patrimoniului portuar nepreluat de Galati, CLM Braila a infiintat Serviciul Public de Administrare Portuara si Transport Naval Braila, care a preluat de la desfiintata DAP inclusiv litigiile, printre care si cel legat de "Hercules", cel mai mare debitor. Important de mentionat este ca, in conformitate cu datele prezentate pe pagina de web a Oficiului National Registrul Comertului, la SC "Hercules" SA Braila, actionar majoritar, cu 85%, este SC "Bursagrirom" SA Braila, unde, tot in conformitate cu evidentele Registrului Comertului, actionar majoritar, cu 51%, este nimeni altul decit Gheorghe Bunea Stancu, presedintele Consiliului Judetean Braila.
Istoria litigiului privind datoria "Hercules" incepe in noiembrie 2002, cind societatea a refuzat la plata facturile emise de fosta DAP Braila. Motivul l-a constituit cuantumul chiriei, care doar ce fusese majorat de catre DAP Braila, de la 0,02 USD/mp la 0,03 USD/mp, dar si decizia unilaterala a DAP de reziliere a contractului de inchiriere. In aceste conditii, operatorul portuar a refuzat sa mai plateasca vreun ban si, in scurt timp, s-a acumulat o suma impresionanta la acea vreme de circa 3,6 miliarde de lei vechi. De altfel, asa cum sustin surse autorizate din cadrul fostei DAP Braila, nici inainte de acest incident "Hercules" nu a dat de buna voie banii pe chirie, directia obtinind de mai multe ori sumele cuvenite doar in urma unor procese indelungi, prin punerea in executare a unor hotariri judecatoresti.

Litigiul cu "Hercules" a ajuns pina la Inalta Curte de Justitie

In prima faza, pentru recuperarea restantei de 3,6 miliarde de lei, DAP Braila s-a adresat Tribunalului Arbitral de pe linga Camera de Comert a Romaniei. In urma deliberarii, Tribunalul Arbitral a emis o hotarire prin care a dat dreptate DAP si a obligat SC "Hercules", la plata sumei de 3,5 miliarde de lei vechi reprezentind chirie restanta calculata pina la momentul initierii actiunii, plus 150 milioane de lei vechi penalitati. In plus, a constatat nulitatea contractului de inchiriere. Imediat, "Hercules" a contestat decizia la Curtea de Apel Galati care, in vara anului 2004, a aprobat actiunea in anulare pe motiv ca Tribunalul Arbitral se pronuntase cind deja contractul de inchiriere era reziliat unilateral de catre DAP Braila. In consecinta, DAP s-a adresat sectiei comerciale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie careia i-a cerut casarea deciziei Curtii de Apel Galati. DAP a primit un raspuns favorabil in iulie 2005, si dosarul s-a reintors pentru rejudecare la Galati. Astfel, in acest litigiu nici o instanta nu a analizat si nu s-a pronuntat pe fondul problemei.
Inainte de desfiintarea DAP Braila, in decembrie 2005, conducerea acesteia a notificat la plata "Hercules" pentru inca 6,5 miliarde de lei vechi, plus cele 3,7 miliarde de lei, adunate intre timp din chiriile restante calculate pentru perioada scursa de la initierea procedurii la Curtea Arbitrala a CCA si pina la finele anului 2005. De mentionat este ca, la momentul desfiintarii DAP Braila si preluarii activitatii de catre Serviciul de Administrare Portuara si Transporturi Navale (SAPTN), cuantumul total al pretentiilor formulate la adresa "Hercules" se ridica la circa 10 miliarde de lei vechi, numai datorie de baza.

"Nu mai exista contract intre parti, iar continuarea facturarii nu era legala"

Conducerea SAPTN Braila a explicat ca la preluarea litigiului cu "Hercules" a analizat cu atentie situatia juridica si a ajuns la concluzia ca pretentiile fostei DAP nu erau justificate si ca, daca s-ar fi continuat pe aceeasi linie, nu ar fi cistigat niciodata procesul cu "Hercules". Prin recalculare, SAPTN a ajuns la concluzia ca suma corecta era de circa 3 miliarde de lei vechi, cam o treime din datoria de baza calculata initial de DAP Braila. Bineinteles ca "Hercules" a acceptat imediat recalcularea si a achitat intreaga suma. Intrebat cum s-a ajuns la reducerea drastica a sumei de incasat de la "Hercules", seful Serviciului de Administrare Portuara, Nicolae Balaban, a explicat ca de vina au fost erorile fostei conduceri a DAP. "Facturarea chiriei pentru perioada de valabilitate a contractului de chirie s-a facut la un pret mai mare decit cel mentionat in contract. In perioada embargoului impus Serbiei, operatorii portuari au facut presiuni la nivel central in sensul reducerii contravalorii chiriei, ei fiind afectati direct. Astfel conducerea fostei DAP Braila si "Hercules" au incheiat act aditional la contract prin care s-a stabilit ca se reduce contravaloarea chiriei de la 0,03 USD/mp la 0,02 USD/mp, dar nu s-a mentionat nimic despre perioada in care este valabila aceasta reducere. Ulterior ridicarii embargoului, DAP a notificat chiriasul ca se revine la tariful de 0,03 USD/mp, lucru cu care "Hercules" nu a fost de acord si a refuzat plata chiriei", ne-a declarat Balaban. Legat de perioada de dupa rezilierea contractului, conducerea SAPTN Braila a considerat ca facturarea chiriei a fost nelegala. "Practic nu mai exista contract intre parti iar continuarea facturarii nu era legala. Singura modalitate prin care am putut cere totusi bani operatorului portuar a fost aceea de a solicita plata unei taxe pentru lipsa de folosinta, taxa stabilita anual de autoritatea locala. De aici a rezultat suma de circa 2 miliarde de lei vechi, suma pe care "Hercules" a achitat-o pina la finele anului trecut", a mai spus Balaban. Mai mult, sursa citata a subliniat ca analiza si calculele privitoare la datoria "Hercules" au fost prezentate Curtii de Apel Galati care avea pe rol litigiul fostei DAP cu aceasta societate, iar instanta le-a validat. O validare indirecta a acestor calcule a venit si din partea Directiei de Finante care a analizat solicitarea serviciului privind returnarea de TVA rezultata in urma tranzactiilor cu "Hercules". De mentionat este ca de la preluarea Portului Braila de catre APDM Galati, "Hercules" a devenit chirias cu acte in regula la compania amintita.

Incercare de concesionare cu dedicatie catre "Hercules"

In ultimii ani, municipalitatea a incercat de doua ori sa concesioneze terenurile din Port. In acest sens, au fost initiate de primarul Constantin Cibu si aprobate de catre consilierii municipali hotariri care au stirnit discutii aprinse pe tema unei favorizari clare a principalului operator portuar SC "Hercules" SA, firma controlata de presedintele CJ Braila, PSD-istul Gheorghe Bunea Stancu. Mai mult, conducerea DAP Braila l-a acuzat direct pe primar ca ar incerca sa serveasca pe tava portul firmei "Hercules", prin crearea unui monopol, in conditiile in care aceasta nu-si mai achitase din noiembrie 2002 chiria pentru terenurile pe care le folosea in port. In consecinta, de fiecare data, conducerea DAP Braila a refuzat sa puna in aplicare HCLM-urile in discutie, considerindu-le ilegale. Motivul invocat: terenul din Port nu apartine Primariei Braila, ci este domeniu public al statului, putind fi concesionat doar de, sau prin intermediul, Ministerului Transportului, Constructiilor si Locuintei.
Prima incercare de concesionare a terenului din port a avut loc in decembrie, 2004, cind, prin HCLM 527/4.12.2004, consilierii locali au decis concesionarea respectivului teren catre un singur operator portuar SC "Hercules". La acea vreme un alt operator din port, firma "Trans Europa" SA Galati, a contestat horarirea, atacind-o in contencios administrativ ca fiind ilegala. Instanta nu a apucat sa se pronunte in acest caz, fiindca Primaria a promovat o noua hotarire a Consiliului Local, prin care a revocat HCLM 527. Aceasta in contextul in care a devenit publica informatia potrivit careia fiica consilierului Vasile Varga era actionar la "Hercules", iar, potrivit Legii 215, consilierul nu avea voie sa voteze atunci cind s-a aprobat HCLM 527. Odata revocata, Consiliul Local a emis o noua hotarire, HCLM 98, din 27 aprilie 2005, prin care imputernicea DAP sa incheie contracte de concesionare cu toti agentii economici care detin active in portul brailean. Conducerea DAP a refuzat, insa, din nou, sa puna in aplicare aceasta hotarire, pe acelasi considerent legat de regimul terenului din port. Toate aceste incercari de concesionare initiate de primarul Constantin Sever Cibu au atras atentia Guvernului. Fata de proasta administrare a Portului Braila de catre CLM, perioada marcata de scandaluri si reclamatii, Guvernul a hotarit ca administrator al acestui obiectiv strategic national sa fie Ministerul Transporturilor. Mai departe a decis concesiunea, prin atribuire directa, a acestui obiectiv catre Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime (APDM) Galati. Cu alte cuvinte, Guvernul a luat "jucaria" care a stirnit disputa la nivel local si a dat-o pe mina vecinilor de la Galati. Demn de mentionat este si faptul ca aceste scandaluri locale l-au ajutat pe fostul ministru secretar de stat, democratul galatean, Mircea Toader, sa sustina aceasta mutare a Guvernului. Toader avea propriile interese legate de firma "Trans Europa", celalalt operator important din portul Braila, pentru a-i sufla administratiei locale de sub nas zona portuara. La vremea aceea Toader promitea marea cu sarea vizavi de soarta viitoare a portului Braila sub administrarea Galatiului. In realitate, insa, nu s-a facut nimic. La fel de important de mentionat este si faptul ca Ludovic Orban, actualul ministru al Transporturilor, a promis ca in scurta vreme porturile vor reveni in administrarea autoritatilor locale. Vom trai si vom vedea, daca se va tine de cuvint.




Categorie articol: 

Comentarii