Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Sfintele Muceniţe Tatiana diaconiţa şi Eutasia

Sfânta Muceniţă Tatiana a trăit în timpul domniei împăratului roman Alexandru Sever (223-235 d.H.). La acea vreme, Tatiana a refuzat să se căsătorească, alegând să trăiască pentru Hristos. Datorită vieţii sale fără prihană, la numai 15 ani, a fost aşezată în rândul diaconiţelor, de către Biserica din Roma. Pentru că strălucea între semenii ei, Tatiana a fost luată cu forţa de păgâni şi dusă în templul zeului Apolo, ca să aducă jertfe. În loc să-l cinstească pe Apolo, Tatiana s-a rugat fierbinte Domnului Iisus Hristos. În urma rugăciunilor ei, s-a pornit cutremur, iar o parte a templului şi statuile zeului au fost distruse.

În altă zi, Tatiana a fost dusă la templul zeiţei Artemis. Templul a luat foc când muceniţa s-a apropiat de el, iar la rugăciunile ei s-au coborât fulgere mistuitoare din cer. Pentru toate acestea, Tatiana a fost biciuită, aruncată în foc şi dată fiarelor sălbatice. Totodată, i-au fost scoşi ochii şi i s-au tăiat sânii, iar la urmă i s-a tăiat capul. 

Capul Sfintei Muceniţe Tatiana se găseşte la Catedrala mitropolitană din Craiova, în aceeaşi raclă cu moaştele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului şi ale Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah.

După cucerirea Constantinopolului de către turci (1453), în timpul domniei lui Neagoe Basarab, boierii Craioveşti au adus capul Sfintei Tatiana la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea, împreună cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. După reorganizarea Mitropoliei Olteniei (1950-1955), capul sfintei a fost depus la Episcopia Râmnicului şi apoi la Catedrala mitropolitană “Sf. Dimitrie” din Craiova, prin stăruinţele mitropolitului Olteniei, Firmilian.

 




Categorie articol: 

Comentarii