Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Se creionează, oficial, imaginea dezastrului provocat de secetă în agricultura brăileană

* comisiile care verifică oficial gradul de afectare a culturilor au adunat datele din 15 comune brăilene * la nivelul acestora, sunt calamitate în total 11.200 hectare de grâu, rapiță sau orz, în proporție de 70-90% * solele cu un asemenea grad de calamitare se află în zone unde sistemele de irigații au fost distruse complet în ultimii 30 de ani * verificările oficiale continuă și în celelalte Unități Administrativ Teritoriale din județ * Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila a trimis câteva propuneri către Ministerul Agriculturii, pentru sprijinul concret pe care ar trebui să îl primească fermierii

 

 

 

Chiar dacă ploile prognozate în aceste zile vor aduce cantități importante de apă pe metrul pătrat – meteorologii anunță că în zona noastră s-ar putea înregistra, punctual, chiar și 30 – 40 l/mp – pagubele provocate de seceta prelungită din ultimele luni vor rămâne în continuare, fiindcă plantele deja uscate nu se vor mai putea regenera. După cum se știe, la nivelul județului nostru s-au înființat mai multe comisii, cu personal din partea Direcției Agricole și Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care verifică în teren gradul de afectare a culturilor de grâu, orz sau orzoaică semănate în toamna anului trecut. Datele se centralizează la nivelul Prefecturii, care le va trimite mai departe către Ministerul Agriculturii, în vederea acordării unor despăgubiri către fermieri. Deocamdată nu se cunoaște valoarea acestor despăgubiri și nici când anume se vor da efectiv.

Potrivit directorului Direcției Agricole Brăila, Traian Cișmaș, în momentul de față sunt înființate șapte comisii, a căror misiune este să verifice în teren datele raportate de Primăriile din județ. În principiu, fermierii trimit solicitări de despăgubiri către Primării, fiecare precizând care este suprafața culturilor afectate. Primăriile centralizează datele, iar comisia merge în teren să verifice dacă informațiile trimise de fermier sunt reale. În baza evaluărilor, se întocmește o situație oficială pe fiecare Unitate Administrativ Teritorială (UAT), iar dosarele se trimit către Prefectură, care va centraliza datele la nivel de județ și le va direcționa către Ministerul Agriculturii.

Până la mijlocul acestei săptămâni, comisiile au întocmit rapoarte oficiale pentru 15 UAT din județul Brăila, printre care se numără Vădeni, Ciocile, Mircea Vodă, Viziru, Însurăței sau Unirea. Concret, în zonele verificate până acum, s-a constatat că 11.200 hectare de grâu, rapiță sau orz, situate în zone unde nu funcționează sistemele de irigații, sunt calamitate în proporție de 70 până la 90%. Unde se poate iriga, situația nu este atât de gravă.

 

Situația irigațiilor din județ

 

Practic, în județul Brăila – care se numără printre județele cu un grad mare de acoperire a sistemelor de irigații – se pot uda în momentul de față 270.000 hectare arabile. În 1989, înainte de schimbarea de regim, în județul Brăila erau amenajate pentru irigații 368.000 hectare arabile. Așadar, în ultimii 30 de ani, au fost distruse sistemele de irigații de pe 98.000 ha din județul Brăila. Dintre acestea, 15.000 ha erau irigate cu ajutorul jgheaburilor de beton care puteau fi văzute pe la marginea unor șosele. Aceste jgheaburi s-au distrus aproape în totalitate! Pe alte câteva zeci de mii de hectare, nu se mai poate iriga deoarece stațiile de pompare au fost efectiv jefuite de agregate, iar canalele de aducțiune a apei s-au colmatat aproape complet. Acestea se află, în general, pe terenuri administrate în timpul regimului comunist de Cooperativele Agricole de Productie (fostele CAP), care ulterior s-au desființat, iar amenajările au rămas ale nimănui, nemaifiind păzite de nimeni. Pe terenurile fostelor Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), care au mai funcționat și în anii ’90, amenajările pentru irigații s-au păstrat mai bine.

La ora actuală, sucursala brăileană a Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF), are contracte cu fermierii brăileni pentru a livra apă pe 230.000 ha. Contractele sunt încheiate pe tot anul și cuprind și culturile însămânțate în primăvară – porumb, floarea soarelui – care încă nu se irigă. Deocamdată, au intrat la irigații culturile de toamnă – grâu, rapiță -, astfel că apă s-a livrat, efectiv, pe circa  73.000 ha până la această dată, potrivit datelor oferite de Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila.

 

Solicitările CCIA Brăila către Ministerul Agriculturii

 

În contextul problemelor provocate de seceta prelungită din ultimele luni, conducerea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila a trimis către Ministerul Agriculturii câteva măsuri care, în opinia președintelui CCIA, Ștefan Fusea, i-ar ajuta concret pe fermieri să depășească mai ușor această criză. ”Sunt de părere că ajutoarele pentru fermierii din zonele calamitate pot veni în primul rând prin scutirea acestora de la taxe, impozite pe care aceștia le datorează statului (inclusiv contribuțiile pentru angajați), urmând a se face compensare între ce sume ar trebui aceștia să primească de la stat pentru secetă și ce sume au ei de plată către bugetul de stat. De asemenea, cred că trebuie reabilitat tot ce înseamnă sistem principal de irigații din județul Brăila (canale principale), infrastructura secundară (antenele de irigații subterane și stațiile) făcând obiectul investițiilor din fonduri UE.

Stabilirea unui preț minim garantat la cereale, prin negociere directă între Ministerul Agriculturii și marii achizitori de cereale ar ajuta, de asemenea, fermierii pentru a-și putea face o imagine a costurilor de producție/tonă, astfel încât să nu iasă în pierdere. Poate nu ar fi rău dacă imm-urile din domeniul agricol ar avea prioritate la accesarea creditelor subvenționate de stat”, a scris Ștefan Fusea în memoriul adresat Ministrului Agriculturii.




Categorie articol: 

Comentarii