• un studiu realizat de Prosport atrage atenţia asupra paradoxului din fotbalul românesc: judeţe sărace, printre care şi Brăila, susţin echipe în primele două eşaloane fotbalistice naţionale, în timp ce judeţe bogate, cum este Prahova, nu îşi permit acelaşi lux
Brăila, menţionată pe lista judeţelor sărace, fără infrastructură şi economie, dar cu echipe în Liga 1 şi Liga 2. Sub titlul „Harta prosperităţii şi fotbalul românesc”, cei de la Prosport au prezentat o analiză care pune în oglindă, pe de o parte, starea economiei fiecărui judeţ, iar pe de altă parte, prezenţa şi poziţionarea judeţelor în eşalonul fotbalistic naţional. În mod surprinzător, două din cele mai sărace 10 judeţe au echipă în Liga 1. Din Top 10 cele mai bogate judeţe, trei nu există în prima ligă, iar un judeţ cu afaceri de peste 40 de miliarde de lei n-are echipă nici în Liga 2.
Potrivit sursei citate, din cele opt judeţe care depăşesc o cifră de afaceri de 40 de miliarde de lei în 2015 (conform datelor de la Registrul Comerţului centralizate de Ziarul Financiar), trei nu au reprezentantă în Liga 1 şi este vorba aici despre Argeş, Braşov, Prahova, cu precizarea că acesta din urmă nu are echipă nici în Liga 2.
În schimb, al doilea cel mai sărac judeţ din România, Giurgiu, are formaţie chiar în Liga 1. De altfel, din cele 16 judeţe care au cifră totală de afaceri mai mică de 10 miliarde de lei pe an, nu mai puţin de 7 au echipe fie în Liga 1, fie în Liga 2. Concluzia evidentă este aceea că în fotbalul românesc există o serie de anomalii în care judeţe sărace îşi permit luxul de a deţine şi susţine financiar o echipă în eşalonul fostbalistic superior, toate acestea punându-şi amprenta asupra calităţii actului sportiv.
Nu trebuie însă exclus din ecuaţie faptul că sportul este un important generator de capital electoral. „Aceste anomalii par să indice cel mai bine disfuncţionalitatea fotbalului românesc, care nu respectă regulile economiei de piaţă. Un judeţ cu oameni săraci, fără infrastructură, fără firme puternice şi afaceri prospere, fără potenţă economică, n-ar trebui, în mod logic, să poată susţine un club profesionist. Cel puţin la nivel teoretic, fotbalul de performanţă presupune stadion modern, patron (sau patroni) cu suficienţi bani, locuitori îndeajuns de înstăriţi încât să-şi poată permite o distracţie contracost cum e prezenţa la meci, drumuri bune, hoteluri, aeroport etc”, atrag atenţia realizatorii studiului.
În ce priveşte judeţul nostru (locul 30 naţional ca valoare a cifrei de afaceri raportată, per întreg judeţul, în 2015), statistica amintită mai sus ne poziţionează alături de Covasna (locul 40), Caraş Severin (locul 38) şi Călăraşi (locul 29), toate având formaţii care evoluează în Liga 2 de fotbal. Galaţiul şi Buzăul, în schimb, deşi poziţionate net superior judeţului nostru, nu au echipă de fotbal în niciuna dintre primele două eşaloane naţionale. Sunt prezente, în schimb, în Liga a 3, iar Galaţiul a avut până nu demult echipă în Liga 1 şi chiar campioană naţională.
Revenind la situaţia judeţului nostru, de menţionat sunt recentele probleme privind finanţarea sportului din banii publici, cunoscute fiind concluziile Curţii de Conturi în urma verificărilor la Primăria Brăila, la capitolul alocări bugetare către activităţi sportive. Mai precis, Curtea a stabilit că banii alocaţi până acum de către autoritatea locală sunt consideraţi a fi finanţări nelegale şi trebuie recuperaţi.
În ce priveşte handbalul, municipalitatea şi Consiliul Judeţean asigură direct cu sume importante bugetul echipei. La fotbal, în schimb, alocărie publice sunt intermediate printr-un ONG numit „Iubitorii Sportului Brăilean” care, mai departe, dirijează sumele către cluburile sportive, inclusiv către echipa de fotbal.
