Legislativul e plin de parlamentare sexy, de protejate, de foste secretare abia ieşite din minorat, băgate la grămadă pe listele fostului USL (dar nu numai) şi ajunse în Parlament prin vot (cică) uninominal. Mai toate îmbrăcate după ultima fiţă, mai toate emanând o imagine de întreţinute - de soţ, de părinţi, de amanţi, de politicienii cărora le-au fost şefe de cabinet ori consilier.
Da, este evident că din salariul de senator nu-ţi prea poţi permite poşete de mii de euro, ţinute exclusiviste, pantofi de firmă, bijuterii de colecţie, bolizi ori gipane, viloaie şi, în general, un trai de lux. Dar salariul de parlamentar, de vreo 5.000 de lei net, plus multe alte avantaje de alte câteva mii de lei lunar, nu este chiar unul mic pentru România. În niciun caz cât să nu-ţi ajungă pentru a te duce la coafor.
Însă şi Vasilica, ca şi multe alte colege şi mulţi alţi colegi din Senat şi Camera Deputaţilor, uită un lucru: în Parlament nu te duci nici pentru salariul uriaş pe care ar urma să îl primeşti, nici pentru a te căpătui, nici pentru a face parada modei, nici pentru a te plânge că te întreţin alţii. Acolo ar trebui să te duci pentru a le reprezenta interesele proştilor ălora de te-au votat şi te-au trimis acolo. Te duci pentru a da legi mai bune, în folosul comunităţii pe care o reprezinţi şi în folosul întregii populaţii care, în definitiv, îţi plăteşte indemnizaţiile - aşa mari sau mici cum sunt ele. Te duci acolo pentru că ai un crez politic, pentru că ai nişte idei bune pe care vrei să le pui în practică, pentru că vrei să schimbi ceva în bine din marasmul în care ne tot scăldăm de vreo 25 de ani. Nu ies legi mai bune dacă nu te îmbraci de două ori la fel, nu eşti mai inteligentă dacă te coafezi zilnic, nu eşti mai eficientă în privinţa procesului legislativ dacă eşti sexy. Eşti acelaşi om de caracter sau acelaşi neam prost care erai şi înainte de a ajunge acolo.
