Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Revolta in Penitenciar

Incidentul de saptamina trecuta, cind sapte detinuti au reclamat ca au fost batuti de gardieni, a incins spiritele dincolo de portile Penitenciarului Braila. Pe de o parte, cadrele sint nemultumite de masurile pripite luate de Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP), in conditiile in care ancheta e departe de a fi definitivata, iar gardienii si-au riscat pielea numai ca sa-si faca datoria. De cealalta parte, persoanele private de libertate riposteaza fata de corectia primita, refuzind asistenta medicala si participarea la activitatile gospodaresti.
In opinia Sindicatului Penitenciarului, cadrele nu au beneficiat de o "judecata" egala cu a detinutilor, desi au existat victime de ambele parti, si nu ei incalcasera legea. Trei dintre agentii din grupa de interventie, care i-au imobilizat pe detinutii ce devenisera recalcitranti, si-au scos certificate medico-legale. In ambuscada creata, atunci cind s-a descoperit ca incercau sa introduca in unitate bauturi alcoolice si telefoane mobile, gardienii au incasat si ei citeva lovituri la picioare, miini si fata, pentru vindecarea carora au avut nevoie de 3 pina la 8 zile de ingrijiri medicale. Potrivit medicului legist, angajatii Penitenciarului prezinta leziuni ce s-au putut produce la data de 6 noiembrie, prin lovire cu sau de corpuri dure. In plus, presedintele Sindicatului sustine ca masurile luate impotriva cadrelor si concluziile anchetei interne nu corespund cu realitatea, dar ca au fost "impuse" de presiunea mediatica si tenta politica. "Daca la fiecare mandat cel care vine nu face decit sa puna cite o picatura, in final nu o sa mai avem sistem penitenciar. O sa punem afis la poarta "angajam sezonieri". Cum e posibil ca ANP sa spuna in presa ca s-a constatat aplicarea disproportionata a masurilor? Nimeni nu intervine mai mult, pentru ca sint oameni cu studii, carora li se schimba mentalitatea. Media de virsta acum este de 35 de ani, iar 90% dintre ei au accesat sistemul dupa anii '90. Deci, nu putem face conotatii comuniste cu referire la regimul trecut, in care militianul batea pina la singe, chiar si pe cel nevinovat. Angajatii tineri de unde sa devina violenti? Ca ei vin din viata civila, nici macar nu au fost scolarizati in institutiile noastre", a precizat agent sef principal Marin Raileanu, presedintele Sindicatului si prim vicepresedintele Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor.
Sursa citata se teme ca, daca va aparea un nou incident de acest gen, este posibil sa nu mai intervina nimeni. Si asta pentru ca detinutii considera ca au cistigat deja o batalie, in conditiile in care conducerea ANP a decis, imediat dupa eveniment, destituirea directorului adjunct de la siguranta detinerii, Paul Purcaroiu si a ofiterului de la Serviciul de Paza, Horia Huluba. Ei sint cei care au coordonat interventia de saptamina trecuta si au fost schimbati din functie, desi nici Comisia de Disciplina si nici Parchetul nu au inceput sa-i cerceteze.

Detinutii isi fac de cap din cauza legislatiei permisive

In urma confruntarii cu grupa de interventie a Penitenciarului, doi dintre cei sapte detinuti implicati si-au scos certificate medico-legale. Acestea atesta existenta unor echimoze la nivelul sezutului, produse prin lovire cu corpuri dure. Desi, initial, celelalte persoane private de libertate au refuzat examinarea de catre medicul legist, ulterior s-au razgindit si au solicitat acest lucru, pentru a dovedi ca au fost batuti. Din punctul de vedere al liderului de Sindicat din Penitenciar, incidentul de saptamina trecuta are ca punct de plecare legislatia permisiva, care le acorda detinutilor prea multe drepturi. De exemplu, in alte tari, daca un detinut injura sau scuipa un gardian, regulamentul intern prevede aplicarea a 70 de lovituri de baston. De asemenea, pe holuri exista banda de circulatie, cei care duc spre camera merg pe partea dreapta, iar cei care se intorc vin pe stinga si nu au voie sa se duca la o alta camera in timp ce se deplaseaza. In Penitenciarele de la noi, detinutul viziteaza cite camere vrea pina ajunge la a lui. "Sintem vinovati, intr-adevar. In primul rind pentru ca le-am permis sa isi execute pedeapsa in regim semideschis, ceea ce inseamna o libertate de 90%. I-am selectionat sa mearga la munca neinsotiti, deci deja aveam o mare doza de incredere in ei de ii lasam liberi. Iar ei, atunci, pot comite infractiuni, asa cum s-a mai intimplat. Au plecat in invoire ca sa se duca acasa, iar ei au spart un magazin sau au violat pe cineva si in 48 de ore au venit inapoi. Si toate acestea pentru ca legislatia este foarte permisiva", a spus agent sef principal Marin Raileanu.
Reprezentantul Sindicatului este indignat ca detinutii nu apreciaza faptul ca prin scoaterea la munca li se intinde o mina de ajutor, pentru a se reintegra din nou in societate. Mai mult, unii dintre ei sint lasati neinsotiti, ceea ce-i determina sa-si faca de cap. Cu toate acestea, drepturile detinutilor sint litera de lege pentru unele organizatii, cum ar fi Societatea Independenta Romana pentru Drepturile Omului (SIRDO). A doua zi de la scandalul din Penitenciar, un reprezentant al acesteia a venit la Braila pentru a efectua o ancheta, insa a ascultat numai punctul de vedere al detinutilor. "Nu m-am gindit ca o organizatie de protectie a Drepturilor Omului vine pe o singura directie, unilateral. Eu nu spun ca acest domn a complotat cu detinutii impotriva cadrelor, ci ca a dat dovada de superficialitate. Cind vii sa efectuezi o ancheta, chemi toate partile implicate ori domnul de la SIRDO s-a inchis intr-o camera doar cu ei. Nu a discutat si cu agentii. Apoi a zis ca revine peste o saptamina, dar nu l-a mai vazut nimeni la fata", a adaugat Raileanu.

Detinutii isi bat joc de banii publici

Ca o metoda de protest impotriva "tratamentului" aplicat de gardieni, detinutii au inceput sa refuze participarea la activitatile gospodaresti si chiar asistenta medicala. Intrucit se apropie iarna, la unitate au inceput sa vina tir-uri cu legume, ce reprezinta provizii pentru hrana. Fara sa dea vreo explicatie, cei aflati dupa gratii nu au vrut sa descarce cartofii sau sa puna varza la murat. In plus, acestia nu mai pun nici mina pe matura, pentru a face curat in curte.
Sindicatul considera ca deja este vorba despre bataie de joc fata de banul public, in conditiile in care detinutii continua sa faca rau, desi sistemul le asigura asistenta medicala, hrana si incearca sa-i reintegreze in societate. "As vrea sa comunic societatii civile ca aceste penitenciare sint intretinute din banii publici, adica din banii tuturor. Cetateanul trebuie sa stie ca intr-un cazan intra un muschi de porc, pe care probabil o familie muncitoare nu il va vedea in decursul vietii decit la aniversarea zilelor de nastere. Asistenta medicala refuzata este o bataie de joc la adresa banilor publici, iar daca noi ajungem la spital sintem nevoiti sa ne cumparam singuri medicamentele. Aici, noi le oferim si ei refuza. Discutam deja de rea-vointa", a mai spus presedintele Sindicatului din Penitenciar.
O alta dovada a atitudinii nerecunoscatoare a detinutilor este, din punctul de vedere al lui Raileanu, faptul ca acestia arunca pe geam alimentele pe care nu le consuma. Este vorba in special de piine, la care norma zilnica este de una si jumatate de persoana, ceea ce s-a dovedit a fi prea mult. La Penitenciar se aduc in jur de 3.000 de piini pe zi si o buna parte din acestea ajunge la gunoi. Deoarece norma nu poate fi redusa, iar detinutii nu sint de acord nici cu varianta ca piinea ramasa sa fie donata la spitale sau unui azil de batrini, banii de la buget sint tocati degeaba.

Alcoolul si telefoanele nu lipsesc din camerele detinutilor

In ciuda masurilor de verificare a bunurilor ce intra in inchisoare, in celule ajung, totusi, telefoane mobile si bauturi alcoolice. Acestea din urma reprezinta o mare problema, intrucit ii imping pe detinuti la scandaluri si fapte cu violenta. Atunci cind nu reusesc sa introduca alcool in Penitenciar, persoanele private de libertate si-l prepara singure, din fructele, cartofii si piinea pe care le primesc la meniu. Practic, se cheltuie bani din buget pentru vitaminizarea lor, iar ei fac alcool.
Daca lucratorii institutiei se descurca la capitolul alcoolului fabricat in camere, pe care il confisca la perchezitii, probleme mari apar in ceea ce priveste marfa sigilata. De-a lungul timpului, Penitenciarul a avut puncte de lucru cu diferiti parteneri, printre care si cu o fabrica de conserve. La vizita, un detinut a primit in pachet conserve de carne, pline cu alcool, ceea ce dovedeste ca inlocuirea s-a facut pe linia de fabricatie, intrucit conservele erau sigilate. Alt detinut a primit sticle cu suc, in care era, de fapt, vodca colorata. De asemenea, la unitate au ajuns cozonaci facuti de o firma specializata, in care erau telefoane mobile, invelite in staniol de protectie termica. Pentru astfel de "aprovizionari", familiile detinutilor ajung sa investeasca sume mari de bani, fiind vorba de un intreg circuit in care sint implicate persoane din interiorul fabricilor respective. La fel s-a intimplat si in data de 6 noiembrie, in cazul celor doi detinuti care incercau sa bage in Penitenciar telefone mobile, ascunse in talpa dubla de la bocanci. "Avem informatii ca acesti detinuti erau vizitati de sotiile lor la locul de munca, unde nu erau supravegheati sub nici o forma. Erau lasati sa munceasca, iar ele veneau si le aduceau de acasa telefoane si vodca. Confectionarea unei talpi duble in bocancul unui detinut, unde sa bage telefonul, ce putea sa insemne? Ca facea trafic. Si atunci ce masuri ai vrea sa se ia impotriva ta? De fapt, marea lor nemultumire este ca au fost depistati cu aceste bunuri", a conchis agent sef principal Marin Raileanu. Sursa citata a tinut sa precizeze ca Sindicatul nu le ia apararea nici cadrelor care comploteaza cu detinutii. Un astfel de angajat a fost dat afara la inceputul acestui an, dupa ce s-a descoperit ca aducea telefoane mobile, pentru 200 - 300 de euro.

CASETA 1

Detinutii se razbuna pe familiile cadrelor

Pentru a se razbuna pe cadrele din penitenciare, unii detinuti sint in stare de orice, incepind de la incendierea masinilor pina la uciderea copiilor acestora.
La Braila, un agent a facut preinfarct dupa ce un detinut l-a amenintat ca-i rapeste copilul si il spinzura. Barbatul, in virsta de 33 de ani, avea probleme cu detinutii pentru ca nu era permisiv si nu ii lasa sa mearga de la o camera la alta. Norocul lui a fost ca in noaptea respectiva, asistentul medical care isi facea serviciul pe sectia de detinere, a vazut ca este ceva in neregula cu el si, vazind ca are tensiunea foarte ridicata si ca este rosu la fata, a chemat salvarea. Tot in urma unui conflict cu detinutii, altuia i-a fost incendiata masina.
La Penitenciarul Tulcea, unui agent i-a fost rapit copilul de 7 ani, caruia i-au dat foc. La scurt timp a murit si tatal, de 39 de ani, de suparare, iar acum colegii din tara string bani pentru a o ajuta pe sotia sa, ramasa cu o fetita de 2 ani. La Galati, unui angajat i-au aruncat un cocktail molotov in masina. La ora actuala, sistemul penitenciar isi ajuta oamenii care s-au sacrificat doar prin ajutoare umanitare. Pentru ca nu exista un sistem pus la punct care sa gestioneze asemenea situatii, angajatilor le ramine doar sa faca o cheta.

CASETA 2

Pleaca oamenii din sistemul penitenciar

Desi au salarii mari, angajatii din penitenciare prefera sa paraseasca sistemul, pentru bani mai putini, numai ca sa-si protejeze familiile. In plus, la Braila au fost situatii in care agentii de pe sectie nu au vrut sa mai intre in serviciu, invocind tot felul de probleme de sanatate.
Cadrele refuza posturile de paza, care sint cel mai bine platite, in favoarea unui loc la birou, unde salariul este la jumatate, pentru a nu mai fi direct expusi amenintarilor detinutilor. "In 2 ani de zile au plecat sute de oameni din sistem. Este posibil ca la 45 de ani sa iti doresti sa parasesti sistemul penitenciar? Si asta in conditiile in care salariile sint destul de mari, ar trebuie sa fie atrasi de munca asta. Si atunci de ce pleaca? Pe tara s-a facut un studiu si raspunsul a fost unul singur: pleaca pentru ca au constatat lipsa de protectie a angajatorului. Din cauza amenintarilor proliferate si puse in practica, au preferat sa se rupa de un loc de munca si sa plece pe bani mai putini, dar sa supravietuiasca", a spus prim-vicepresedintele Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, agent sef principal Marin Raileanu.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii