• s-a intrat în linie dreaptă cu mega-proiectul de infrastructură “Pod suspendat peste fluviul Dunărea Brăila - Tulcea”: ieri la Ministerul Transporturilor s-a semnat contractul pentru realizarea acestei investiţii de aproape 2 miliarde lei, fără TVA, adică echivalentul a 433 milioane euro • din acest moment, cel puţin teoretic, mai sunt maxim 4 ani până când ar trebui să fie dat la gata acest obiectiv • prezent la parafarea actelor, premierul Mihai Tudose a evitat orice declaraţie politică, dar a subliniat cu substrat că „atât timp cât mai suntem în picioare, vom da tot sprijinul ca proiecte de infrastructură mari să se desfăşoare cu prioritate”
Pas important în implementarea celui mai important şi de impact proiect de infrastructură rutieră, al ultimilor 30 de ani, din judeţul nostru, dar şi din România postdecembristă: ieri, la sediul Ministerului Transporturilor, s-a semnat contractul pentru Podul suspendat peste Dunăre, Brăila - Tulcea. Mai precis, în prezenţa premierului Mihai Tudose şi a ministrului transporturilor, Felix Stroe, reprezentanţii câştigătorului licitaţiei, asocierea italo-japoneză “Astaldi” - “IHI Infrastructure Systems”, şi, de cealaltă parte, ca beneficiar, Ştefan Ioniţă, preşedintele Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, au semnat “certificatului de naştere” pentru Pod. Practic, astfel s-a ajuns în cel mai avansat punct din saga poveştii podului de la Brăila. După cum oficialii guvernamentali au subliniat în alocuţiunile susţinute, investiţia reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din ultimii 27 de ani, lansat în România, cu puternic impact economic pozitiv, atât pe timpul implementării cât şi după darea lui în folosinţă. Ba chiar preşedintele CNAIR, Ştefan Ioniţă, a previzionat o dublare a PIB-ului zonal ca urmare a derulării investiţiei. Pe scurt, înţelegerea între părţi este ca în maxim 4 ani de la acest moment antreprenorul general să dea la gata, cum se zice, podul Brăila - Tulcea, cu tot cu partea de proiectare. Nota de plată a investiţiei este de aproape 2 miliarde lei, fără TVA, echivalentul a 433 milioane euro.
CNAIR: “Podul va aduce un plus economic în zonă”
Cu aproximativ două ore înainte de începerea şedinţei Comitetului Executiv al PSD pe tema fierbinte a fricţiunilor Tudose - Dragnea, premierul Mihai Tudose a fost prezent la conferinţa de presă a Ministerului Transporturilor convocată pentru semnarea contractului de proiectare şi execuţie a Podului suspendat peste Dunăre Brăila - Tulcea. Actele s-au perfectat între reprezentanţii antreprenorului general (asocierea italo-japoneză Astaldi - IHI Infrastructure Systems), selectat în urma licitaţiei internaţionale, şi CNAIR, de cealaltă parte, ca beneficiar.
“Este un proiect ce va fi realizat de o asociere de firme din Europa şi Asia ceea ce oferă un plus de simbolistică. După ce va fi realizat, va fi cel de-al treilea proiect de acest gen din Europa”, a declarat ministrul Transporturilor, Felix Stroe.
În completare, preşedintele CNAIR, Ştefan Ioniţă, a punctat că Podul Brăila - Tulcea a reprezentat unul dintre proiectele pe care le-a promovat şi susţinut de la venirea sa la conducerea companiei: “Totul a debutat în aprilie 2017. Este unul dintre cele mai complexe proiecte pe care România le implementează după '89, un obiectiv care va aduce un plus economic în zonă şi estimez dublarea produsului intern brut, aşa cum rezultă din analiza cost - beneficiu realizată de proiectant. Practic, creează premizele unei dezvoltări economice foarte bune pentru regiunea respectivă. S-a avut în vedere racordarea acestui pod şi la drumurile de mare viteză şi mă refer aici la drumul Focşani - Galaţi - Brăila şi, mai departe, Brăila - Tulcea, astfel încât să fie pus în valoare. Ca o particularitate, vom avea două ordine de începere, unul pentru partea de proiectare, iar al doilea pentru partea de execuţie, totul pentru ca antreprenorul să poată obţine o autorizaţie de construcţie într-un termen rezonabil şi să nu mai existe acele blocaje legate de exproprieri, ori de posibile relocări de utilităţi”. De asemenea, şeful de la CNAIR a explicat că durata efectivă de realizare a investiţiei este de 48 de luni, din care 12 luni sunt alocate pentru proiectarea podului, la care se adaugă 10 ani - perioada de garanţie oferită de contractor.
Tudose: “Să fim o ţară normală, în care un fluviu nu se mai traversează cu bacul”
Prezent, după cum aminteam mai devreme la eveniment, premierul Mihai Tudose a evitat orice declaraţie politică, dar a punctat în scurta sa alocuţiune că „atât timp cât mai suntem în picioare, vom da tot sprijinul ca proiecte de infrastructură mari să se desfăşoare cu prioritate”. Oficialul a completat că “Acest obiectiv este propus spre realizare şi discutat încă din anii '80. Deci sunt aproape 40 de ani de când se tot discută despre acest lucru. Este un pas imens, un pas spre normalitate. Acum toţi vom spune că 48 de luni este mult, dar să nu uităm că până acum un an nici nu ne gândeam că ne apucăm să scriem primele cifre sau litere în acest proiect. Din momentul acesta s-a intrat practic în linie dreaptă. Este un obiectiv major şi din punct de vedere al infrastructurii rutiere, dar şi de legătură între provinciile istorice. Este şi un element de siguranţă naţională, dar şi un element de normalitate, în sensul să fim o ţară normală, în care un fluviu nu se mai traversează cu bacul, iar când apare ceaţa anumite zone ale României devin insule izolate. Din aprilie anul trecut până acum este un timp foarte scurt în ce priveşte pregătirea acestui proiect important”, a fost speach-ul rostit de premier.
Mai trebuie adăugat faptul că despre podul peste Dunăre s-a tot vorbit în ultimii aproape 30 de ani, fiind un “cântecel” intens intonat, de regulă, în campaniile electorale locale dar şi naţionale. Primii paşi concreţi s-au făcut totuşi în ultimii ani, când s-a realizat acel Master Plan General de Transport al României, dar chiar şi în acest document, proiectul figura la capitolul “şi altele” cu orizont îndepărtat de implementare. Abia după venirea lui Tudose în fruntea Guvernului, s-a ivit soluţia rapidă de finanţare a acestui proiect: a fost prins în “Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării” în contextul necesităţii reabilitării drumului care leagă Dobrogea de Moldova.
Ulterior, mai precis în vara anului trecut, România a semnat la Luxemburg Contractul cadru de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) în valoare de un miliard euro, bani ce vor acoperi contribuţia bugetului de stat cu titlu de cofinanţare a proiectelor prioritare de transport, din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, printre care, în anexa 2 figurează şi proiectul investiţional - Pod suspendat peste fluviul Dunărea între Brăila şi Tulcea.
Atribuirea s-a făcut la preţul de 433 milioane euro
Reamintim că, în prima parte a lunii octombrie 2017, CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) a anunţat că adjudecatarul licitaţiei pentru proiectul în discuţie este asocierea “Astaldi SpA” (Italia) – “IHI Infrastructure Systems Co. Ltd” (Japonia) pentru suma de 1,995 miliarde lei, fără TVA. Mai detaliat, licitaţia s-a finalizat cu atribuirea contractului pentru suma de 1.995.932.260 lei, fără TVA, adică echivalentul a circa 433 milioane euro, faţă de o valoare estimată de la care s-a pornit licitaţia, de 2,025 miliarde lei, fără TVA, (aproximativ 450 milioane euro).
Câştigătorul licitaţiei va trebui să proiecteze şi să construiască, în linii mari, podul suspendat, care, de altfel, reprezintă principala structură a proiectului, plus două viaducte a câte 110 metri lungime, un drum principal cu o lungime de aproape 19,1 km şi un drum de legătură cu DN22 (Smârdan-Măcin), în lungime de 4,328 km. Podul suspendat va avea o lungime totală de 1.974,3 metri, o deschidere centrală de 1.120 metri şi două deschideri laterale de 489,65, respectiv 364,65 metri. Gabaritul pe verticală al podului va fi de 38 m de la nivelul de inundaţii maxim, îndeplinind astfel criteriile de navigaţie pe fluviu. Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. Lăţimea totală a podului va fi de 31,7 metri, din care calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,5 m lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 m. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,8 m fiecare.
De subliniat că cel de-al doilea ofertant înscris la licitaţie, Asocierea chinezo-româno-spaniolă formată din China Communication Construction Company Ltd (China) - China Road and Bridge Corporation (China) - Eptisa Servicios de Ingenieria SL (Spania) - Euro Construct Trading '98 SRL (Romania) - CCCC Second Harbour Engineering Co Ltd (China) - CCCC Highway Consults Co Ltd (China) a contestat de două ori la CNSC rezultatul licitaţiei dar, de fiecare dată, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) i-a respins acţiunile. Partea chineză avea posibilitatea tranşării la Curtea de Apel Bucureşti a litigiului însă nu a mai făcut acest pas, context care a permis CNAIR să treacă la semnarea contractului cu asocierea italo-japoneză.
Cine sunt companiile din asocierea italo-japoneză
Cei doi asociaţi desemnaţi câştigători ai licitaţiei pentru Podul suspendat peste Dunăre au la activ mai multe proiecte, similare celui de la Brăila, în întreaga lume. Italienii de la “Astaldi”, de exemplu, au realizat al treilea pod peste strâmtoarea Bosfor, dar şi podul din zona Basarab din Bucureşti, în timp ce japonezii de la “IHI Infrastructure Systems” au proiectat poduri suspendate în SUA, Kazhstan, Turcia şi Japonia.
Portofoliul italienilor de la “Astaldi” cuprinde, printre altele, autostrada totalizând 150 km între Moscova şi St. Petersburg, linia electrică de teren şi metrou din Bologna - Italia, precum şi din alte oraşe italiene, centrala hidroelectrică de la Muskrat (Canada), al treilea pod suspendat peste strâmtoarea Bosfor (Turcia), Autostrada Gebze-Orhangazi-Izmir (Turcia), podul Halic din Istambul, linia de cale ferată Caracas-Tuy (Venezuela), pasajul suprateran de la Basarab, modernizarea aeroportului Otopeni (ambele din România), linia 2 de metrou din Varşovia (Polonia), 4 spitale în Massa, Lucca, Pistoia şi Prato (zona Toscana Italia), apeductul Hamma şi barajul Kerrada (Algeria), sau reţeaua de metrou “MetroRail” din Copenhaga (Danemarca).
Japonezii de la “IHI Infrastructure Systems” au în lucru un mega proiect cu podul suspendat între Capo Peloro din Sicily şi Torre Cavallo din Calabria (Italia), şi au finalizat deja proiecte precum podul Akashikaikyo (Japonia), podul Carquinez (California SUA), podul peste fluviul Irtysh în zona Semipalatinsk (Kazahstan), podul Fatih Sultan Mehmet (al doilea pod peste strâmtoarea Borsfor - Turcia), podul Matadi (Republica Democrată Congo), precum şi podurile Hakuchobashi şi Ohnaruto ambele din Japonia.
CNAIR pregăteşte în paralel şi exproprierile pentru Pod
Statul român, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pregăteşte exproprierile de terenuri pentru a face loc investiţiei de la Dunăre: a publicat în decembrie 2017 în SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice) anunţul de licitaţie pentru atribuirea unui contract generos, cu o valoare maximă evaluată undeva la 622.000 euro, fără TVA, privind asigurarea serviciilor juridice, cadastrale şi de asistenţă aferente procedurii de expropriere. Estimarea în ce priveşte numărul total de imobile ce ar urma să fie expropriate sau să constituie obiectul unui transfer este de 464 de unităţi pe raza ambelor judeţe vizate încadrul mega-investiţiei (Brăila şi Tulcea).
