Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Religia si Biserica

Recenta infiintare a Institutului de Istorie a Religiilor a adus cu sine si o declaratie a presedintelui Academiei. Domnul Ionel Haiduc a tinut sa precizeze ca acest institut nu va fi o anexa a Patriarhiei. Este aproape imposibil sa nu te intrebi care sint rosturile acestei "interventii" pe care n-a cerut-o nimeni. Sau a cerut-o cineva? Demnitatea institutiilor publice din Romania depinde de cit de incruntate privesc spre Biserica Ortodoxa? Institutul de Istorie a Religiilor nu putea sa functioneze decit dupa o delimitare de Patriarhie, decit dupa o stabilire clara a raporturilor cu Biserica Ortodoxa? Si-a exprimat Biserica Ortodoxa intentia de a asedia Institutul, de a pune in lanturi cercetatorii si de a le dicta cuvint cu cuvint texte partizane sub amenintarea cu anatema? Sau, poate, domnul Haiduc n-a fost explicit si, de fapt, ar fi dorit sa explice ca Religia n-are nici o treaba cu Biserica? Cine stie!?
In plus, mai apare o problema. In institut vor activa si citiva cercetatori de o competenta profesionala de netagaduit, dar care, vai!, sint practicanti ortodocsi. Un alt motiv, probabil, de ingrijorare academica si suparare pe Patriarhie. Problema o rezolva domnul Andrei Plesu, directorul interimar al institutului. Intr-un interviu din ultimul numar al revistei "22", domnia sa explica: da, asa este, sint si citiva practicanti ortodocsi printre cercetatori, insa ei fac parte dintr-o categorie speciala, ei sunt practicanti in "regimul superior al ortopraxiei". Ce inseamna "regimul superior al ortopraxiei"? Explica tot domnul Plesu: cercetatorii cu pricina nu sunt nici "sectanti", nici "militanti" in lucrarile lor, sint "echilibrati" si "inteligenti". Asadar, avem de-a face, in viziunea domnului Plesu, cu doua categorii de ortodocsi: una a sectantilor si militantilor, alta a echilibratilor si inteligentilor. Dupa cum afirma in continuare directorul interimar, ca e aproape sigur ca Biserica Ortodoxa va fi deranjata de anumite activitati "ecumeniste" ale institutului, nu ne mai ramine de facut decit sa tragem concluzia ca "inteligentii" si "echilibratii" sint ortodocsii cu lipici la ecumenism, in timp ce "sectantii" si "militantii" sint ortodocsii incuiati la minte, care nu pricep cita splendoare este in a-ti distruge Biserica in numele unei Europe unite.
Una peste alta, bun este institutul cu pricina, buna e si Biserica Ortodoxa. Si bune sint toate, daca-si vad fiecare de rosturile lor, fara a avea pofta de artag. Dar, de ceva timp, prea dese au devenit loviturile cu capul direct in usa Bisericii Ortodoxe si luarea ei in discutie intotdeauna cu conotatii negative, de parca delimitarea si distantarea "critica" fata de ortodoxie este obligatorie pentru a obtine un adevarat certificat de "onorabilitate". Parca prea iute, dupa ce se aplica o corectie usturatoare episcopului sau ieromonahului, "lumea buna" zimbeste cu simpatie. Nu ca n-ar trebui amendate derapajele anumitor prelati ortodocsi, dar prea se vorbeste in soapta, sa nu auda nimeni, de acei preoti ortodocsi care au putrezit in puscarii pentru a nu se stinge o traditie consolidata in sute de ani. Ce ar trebui sa faca Biserica Ortodoxa ? Sa faca abstractie de mucenicii care, de vreo mie sapte sute de ani, au insamintat pamintul ca sa pastreze un adevar intreg?
Si, ca sa fiu taxat drept "fundamentalist", mai adaug un lucru. Sa hotarasca duhovnicul fiecarui practicant ortodox cit de inteligent si de echilibrat este acesta, sau cit de militant sau sectant.




Categorie articol: 

Comentarii