Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Referendumul, un test al puterii poporului

A reduce miza referendumului din 19 mai doar la persoana lui Traian Basescu este un mod superficial de a privi groapa de potential politic in care actuala coalitie de guvernamint a aruncat tara. PNL, PSD, PC, PRM si UDMR ar fi procedat identic - indiferent daca pe presedinte l-ar fi chemat Popescu, Ionescu sau ar fi fost un personaj mai rafinat -, daca faptele si actiunile acelui presupus presedinte s-ar fi circumscris celor lui Traian Basescu. Miza suspendarii presedintelui nu au fost limbajul frust al acestuia, starea de conflict politic permanent pe care o creeaza sau fantasmagoricele incalcari ale Constitutiei, ci obtinerea controlului nedemocratic asupra principalelor institutii ale statului: Justitia isi luase nasul la purtare, televiziunea publica nu mai reactiona la telecomanda politicului, multe dosare scapasera de sub maleficul control al serviciilor secrete. La acestea s-a adaugat presiunea constanta a presedintelui pentru reformarea clasei politice si pentru alegeri anticipate. Aceste lucruri devin, acum, in zilele premergatoare referendumului, absolut evidente: presedintele TVR si-a dat demisia, se cere revocarea unui procuror sef de sectie de la DNA etc. Practic, exista un zel fara precedent in aceasta vointa a raului de a darima tot ce s-a facut, din 2005 si pina acum, bine in plan institutional si legislativ.
Plamada aceasta a viciului politic, ce s-a intins ca o pecingine peste tara, a luat nastere in primavara anului 2005, cind Partidul National Liberal s-a opus intentiei Partidului Democrat si a presedintelui de a organiza alegeri anticipate. Contrar oricarui bun-simt politic, contrar vointei propriului electorat, liberalii nu au preferat o majoritate clara a Aliantei in Parlament, o guvernare alaturi de un singur partener, mai simpla si fara de compromisuri majore, mai benefica perioadei de post-aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Intereselor tarii, intereselor doctrinare si de partid, conducerea liberala le-a contrapus interesele unui grup restrins, aflat de mult timp intr-un concubinaj politic cu PSD. Astfel s-a ajuns la acest guvern marioneta Tariceanu II, foarte bine catalogat de Vasile Blaga, secretarul general al Partidului Democrat, drept un Guvern PSD dat in franciza PNL-ului. Te intrebi cit de gros trebuie sa ai obrazul, ca la viitoarele alegeri sa te prezinti in fata propriilor sustinatori cu urmatoarele realizari?: intentia de vot injumatatita, cu tendinta de scadere sub pragul electoral; guvern minoritar, sluga si viitoare victima a PSD; atentat la independenta Justitiei si a televiziunii publice; participare activa la suspendarea presedintelui alaturi de care ai cistigat alegerile in 2004.
Iar acesti agenti ai Apocalipsei, fara nici o rusine, ies in fata poporului si sii justifica faptul ca l-au tradat, punind in spinarea lui Traian Basescu pacatele de care se fac responsabili, cel mai mare dintre ele fiind dorinta de putere absoluta. Iata ca s-a dovedit ca nu-i asa. Traian Basescu s-a supus tuturor deciziilor emise de institutiile fundamentale ale statului, iar Constitutia a dovedit ca are anticorpii necesari pentru a preveni tentativele autoritare ale oricarui presedinte. Din pacate, aceeasi Constitutie nu instituie aproape nici un control asupra Parlamentului, iar atunci cind grupurile de interese isi dau mina in Parlament, cum au facut cei 322 de senatori si deputati, foarte usor isi pot crea, sub masca democratiei, propria dictatura.
Puterea presedintelui vine de la popor si, din pacate, actualul Parlament a demonstrat ca puterea poporului nu se mai sprijina pe doi piloni trainici, ci exista, la ora actuala, doar prin presedintie. Deci, cine va vota NU, cine se va opune demiterii presedintelui, va vota, in esenta, pentru propria putere.




Categorie articol: 

Comentarii