• aparatul de la secţia de radioterapie de la corpul B al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila s-a stricat în luna mai a anului curent • peste 40 de pacienţi, printre care şi bolnavi de cancer, s-au văzut nevoiţi să întrerupă tratamentul ori să-l substituie cu medicamente şi băi la Lacu Sărat • tubul aparatului s-a fisurat, din cauza “bătrâneţii”, pentru că aparatul a fost fabricat în 1968 şi dat spitalului în folosinţă în 1973 • piese de schimb nu mai există, pentru că până şi fabrica s-a desfiinţat, însă atât managerul spitalului, cât şi preşedintele CJ au declarat că încearcă să repare aparatul • singurul doctor care lucrează la secţia de radioterapie ne-a declarat că cea mai bună şi rapidă variantă de reluare a activităţii este aducerea unui aparat de la spitalul din Slobozia, unde secţia s-a închis din cauza lipsei de medici • în ceea ce priveşte achiziţionarea unui aparat nou, Francisk Chiriac spune că anul acesta va demara procedura de achiziţie, iar managerul SJU susţine că e practic imposibil acest lucru în cursul anului 2017
Secţia de Radioterapie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, situată în incinta corpului B (fostul Spital 3-n.r.), a fost trasă pe linie moartă, din cauză că singurul aparat care mai funcţiona în secţie a cedat. Nu de suprasolicitare, nu dintr-o eroare umană, ci de bătrâneţe. Aparatul cu ortovoltaj, fabricat în anul 1968, a fost dat în folosinţă Spitalului Judeţean din anul 1973, iar de atunci până anul acesta a tratat zeci de mii de pacienţi. În luna mai, aparatul a cedat, lăsând zeci de oameni, brăileni şi locuitori din alte judeţe, fără tratament pentru dureri provocate de diverse afecţiuni. Grav este că printre aceşti pacienţi se numără şi bolnavi de cancer care, pentru a-şi ameliora durerile, făceau şedinţe de radioterapie. Secţia funcţionează cu 3 oameni acum: un doctor şi doi asistenţi. Cum medicul Elena Luciana Bârlan urmează să iasă la pensie în următorii 3 ani, situaţia este critică, deoarece nu mai există alte cadre medicale care să-i ia locul. De fapt, ar exista doi medici, plătiţi din banii Spitalului Judeţean pe perioda rezidenţiatului, care acum se află în concediu fără plată, însă îşi desfăşoară activitatea în mediul privat, aşa cum ne-au precizat surse medicale. Mai mult, cei doi medici ar fi refuzat să lucreze în secţia brăileană, din cauza aparaturii învechite. Dr. Luciana Bârlan şi asistentul coordonator Sandu Stăvărache au încercat să găsească piesă de schimb pentru aparatul de radioterapie, însă în căutarea lor, au identificat un aparat, ce-i drept la fel de vechi, în judeţul Ialomiţa, însă funcţional. Au înaintat propunerea lor către conducerea SJU Brăila şi Consiliului Judeţean, însă aşteaptă încă un răspuns. Numai că şefii celor două instituţii au făcut declaraţii în contradictoriu pentru reporterii “Obiectiv – Vocea Brăilei”.
Aparatul funcţiona din 1973 la Spitalul Judeţean
O sesizare ajunsă la redacţie a scos la iveală o problemă foarte gravă din sistemul sanitar brăilean. Un pacient s-a plâns că nu-şi poate ameliora durerile, din cauză că singurul aparat de radioterapie s-a defectat. Dr. Luciana Bârlan ne-a confirmat sesizarea. “Da, sunt adevărate cele sesizate la dumneavoastră. Anul acesta, pe 15 mai, a intervenit o defecţiune. Defecţiunea se manifesta cu scurgere de ulei pe pacientul care era pus pe masă în timpul tratamentului. A venit firma de service, a constatat o anumită defecţiune şi s-a înlocuit piesa. Când s-au făcut probe, s-a constatat că mai e ceva: s-a fisurat tubul, o defecţiune foarte gravă. Nu din eroare umană, nu din cauza suprasolicitării, ci pentru că a funcţionat timp de 49 de ani. Era bătrân.Anul de fabricaţie era 1968, iar în 1973 a fost dat spre folosinţă Spitalului Judeţean. În alte ţări, aceste aparate de la Radiologie-Radioterapie se înnoiesc o dată la 5 ani, indiferent dacă a fost sau nu folosit. La noi s-a tot tras de el, piese de schimb nu mai există. Până şi fabrica mamă s-a desfiinţat”, ne-a declarat aceasta.
Aparatul cu ortovoltaj care s-a defectat trata două categorii de pacienţi: cei oncologici cu anumite localizări şi cei cu suferinţe reumatismale. “La bolnavii de cancer, dar cu anumite localizări, spre exemplu cu cancer de piele, se iradiază tumora. Deci suntem limitaţi la anumite boli. Nu pot să iradiez ce nu am voie. Iar a doua linie sunt cei cu afecţiuni inflamatorii. Se face tratament antiinflamator- antialgic. Mulţi spun că «Aaa, nu se mai face nicăieri în Europa sau în lume. Nu este adevărat! Forma de tratament nu este depăşită moral! Se foloseşte, dar la noi nu mai sunt aparate care să facă asemenea tratament. Cele noi nu mai fac aşa ceva. Cea de-a doua categorie, unde solicitările sunt mai multe, este reprezentantă de pacienţii cu suferinţe reumatismale, ortopedice, traumatisme vechi, care s-au rezolvat, iniţial, cu punerea în gips, dar omul rămâne cu o durere pentru că nu doare osul care s-a sudat, dor ţesuturile din jur. Această modalitate de tratament, fiind aplicată local, cu efect local, evită sau diminuează efectele secundare ale altor medicamente”, ne-a lămurit dr. Bârlan.
Asistentul coordonator, Sandu Stăvărache, ne-a povestit că pacienţii sună zi de zi la secţie şi întreabă dacă aparatul a fost reparat, durerile fiind foarte greu de suportat de bolnavi.
Cel puţin 40 de pacienţi cu dureri puşi în aşteptare din luna mai
În momentul în care s-a defectat aparatul de radioterapie, în tratament se aflau 40 de pacienţi, dintre care nouă erau bolnavi de cancer. Pe lângă aceştia, mai există o listă cu alţi bolnavi care intenţionau să urmeze mai multe şedinţe de radioterapie, suportate din banii proprii. O şedinţă costă 29 lei. “Avem pacienţi care ne-au povestit că au pensia de câteva sute de lei, dar fac aceste şedinţe pentru că durerile le sunt ameliorate. Pot să stea în picioare, să facă piaţa, să-şi ducă nepotul la grădiniţă, nu se mai urcă pe pereţi de durere. Este o realitate ce vă spun eu acum. Au fost oameni care au venit în baston, iar în timp, li s-a ameliorat durerea, a crescut calitatea vieţii. Avem oameni în vârstă de 88 de ani de la Galaţi care au venit şi mi-au zis «Ştiţi, am venit acum 15 ani la dumneavoastră. Acum mă doare un călcâi, vreau să mă tratez». În domeniul ăsta, anumite boli nu răspund la Shockwave, adică terapia cu unde de şoc. Şi eu ştiu metode supramoderne, dar dacă nu sunt folositoare, degeaba le folosesc. Spre exemplu, există acea Zonă Zoster. Zona Zoster este vărsatul de vânt la omul în vârstă care nu a avut această boală în copilărie. Este extraordinar de dureroasă. Întrebaţi un bolnav cu ce se tratează aceste dureri, pentru că ele nu răspund la niciun fel de medicaţie, nici măcar intravenos. Unde îi trimiteau medicii dermatologi? La secţia de Radioterapie. Cu ce îşi mai tratează acum durerile, ei ştiu. La noi veneau trimişi. Ne sună zilnic şi ne întreabă dacă s-a reparat aparatul. În afară de cei 40 de pacienţi, mai avem pacienţi pe o listă în aşteptare. Au venit pacienţi din Craiova, din Tulcea, Galaţi etc. Aparatul nu este renumit,dar rezultatele sunt bune, sunt reale.”, ne-a precizat dr. Bârlan.
Pacienţii oncologici au fost îndrumaţi înapoi la medicul oncolog pentru substituirea tratamentului prin şedinţe de radioterapie. Iar ceilalţi bolnavi au fost trimişi către medicii de la care aveau bilet de trimitere pentru reţete medicale. “Ceilalţi care au venit din alte domenii, i-am întors spre medicii de familie, să-şi ia o reţetă, să facă fizioterapie, să încerce să facă băi la Lacu Sărat. Nu e acelaşi lucru, nu se suprapun rezultatele, e adevărat”, ne-a mai spus medicul.
De ce nu mai sunt decontate tratamentele la Radioterapie pentru toată lumea
Pe vremea când secţia funcţiona în curtea Spitalului de Psihiatrie din municipiu, toate tratamentele erau decontate prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila. După ce municipalitatea a atras fonduri europene pentru reabilitarea Ambulatoriului Spitalului de Psihiatrie, pe care acum trebuie să le returneze pentru că nu a reuşit să reabiliteze ce a promis în proiect, Spitalul Judeţean s-a trezit cu secţia de Radioterapie “pusă în braţe”, pentru că lucrurile s-au derulat pe repede înainte, iar identificarea şi amenajarea spaţiului pentru amplasarea aparatului au durat ceva timp. În această perioadă, oamenii au fost bulversaţi, pentru că nu mai ştiau unde este secţia de radioterapie, mai ales că cei de la firma de pază a Spitalului de Psihiatrie le spuneau că aceasta s-a desfiinţat, nu că urmează să se mute în casă nouă, aşa cum ne-a relatat Sandu Stăvărache, asistent coordonator al secţiei. Mai mult, CJAS a reziliat contractul pentru serviciile oferite de Radioterapie în acest timp. Acum, singurii care beneficiază de tratamentul decontat sunt bolnavii oncologici, pentru că în cadrul Programului Naţional de Oncologie există un subprogram de radioterapie. Restul pacienţilor plătesc şedinţele de tratament în valoare de 29 de lei.
“S-au mai pierdut din pacienţi, mai ales că cei de la firma de pază spuneau că s-a desfiinţat secţia de radioterapie, fără a da explicaţii că, de fapt, s-a mutat la Spitalul 3. Ne-au venit acte de la finanţişti că nu suntem rentabili, că am avut cheltuieli de o sută de milioane pe lună, dau un exemplu. Cheltuieli privind salarii, materiale de construcţii, materiale de curăţenie. Păi, de unde să fii rentabil, dacă lumea nu ştie de tine? La urmă scria că «Propuneţi soluţii pentru eficientizare». S-a propus ca soluţie să se revină la tratamentul gratuit. Dacă noi continuam activitatea la Spitalul 1, se mergea pe decontare. Casa de Asigurări nu rezilia acel contract. Ni s-a spus că trebuie să avem ambulator ca să revenim la tratament gratuit. Managerul de atunci a propus un spaţiu ca să facă ambulator, s-a început amenajarea, apoi cineva a spus că «Nuuu, doar dacă aveţi 2 aparate». Aşa de luminaţi au fost încât acele 2 aparate care se aflau în deţinere, într-un spaţiu, le-au casat. Pentru că noi am avut 3 aparate pe vremea când funcţionam la Spitalul de Psihiatrie. Poate dacă aveam unul în folosinţă şi unul în deţinere, Casa de Asigurări de Sănătate aproba acest tratament gratuit. Şi mai avem şi noi vreo 2 medici prinşi în statul de plată, dar sunt în concediu fără plată. Niciunul n-a vrut să stea în condiţiile şi cu salariul de aici. Este cel mai mic salariu din sănătate şi pentru medic, şi pentru asistent. Ei au plecat în privat”, ne-a spus Sandu Stăvărache.
“Mulţi din domeniul finanţiştilor spun că noi nu mai suntem rentabili. Dar eu nu pot să ies în stradă să-mi adun pacienţii ca la coafor «Hai să vă fac părul roşu şi unghii cu sclipici»?. La noi vine omul când îl doare. Se duce la medic, primeşte trimitere şi vine la noi. Noi nu putem fi rentabili în domeniul sănătăţii, noi suntem utili. Nu toată lumea înţelege asta”, a completat dr. Bârlan.
Alternativa cea mai rapidă: aducerea unui aparat de la Slobozia
Tot personalul medical de la Radioterapie s-a implicat în găsirea unei soluţii rapide pentru repararea aparatului cu ortovoltaj. Numai că piese de schimb nu mai există, din cauza anului fabricaţiei, însă s-a găsit un alt aparat, la fel de vechi, dar încă funcţional la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia, din judeţul Ialomiţa. Secţia de Radioterapie de la Slobozia s-a închis din cauza lipsei de medici, iar aparatul a fost scos din uz. Acum are valoare “zero” pentru că urmează să fie dat spre casare. Singurele costuri pe care le-ar suporta Brăila pentru aducerea aparatului la Spitalul 3 sunt cele pentru transport şi pentru eliberarea unei autorizaţii de funcţionare de la Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN).
“În eforturile comune, am sunat să vedem dacă găsim piese de schimb, iar dacă nu, un alt aparat. Am găsit la spitalul din Slobozia. Acesta este montat, nu demontat, pus în bucăţi să nu-l poţi proba dacă funcţionează sau nu. A fost autorizat să funcţioneze până în martie 2017. Aşa e regula, la aparatura de radiologie poţi să faci acte de deţinere şi poţi să-l deţii încă 5-10 ani, să-l ai acolo, chiar dar nu îl foloseşti. Am discutat, am făcut şi propunerea către spitalul din Slobozia, începând cu doamna manager de acolo, care mi-a zis că e trecut de la mijloace fixe la obiecte de inventar, deci valoarea lui este zero. Nu e vorba de a cumpăra un aparat nou, ci de un transfer. Se fac nişte acte, autorizări, se plătesc nişte bani, într-adevăr, dar nu de ordinul sutelor de milioane, ci câteva zeci de milioane. Am făcut această propunere managerului de la noi şi Consiliului Judeţean. Chiar dacă e posibil ca, vreodată, să se cumpere altul nou, noi putem să lucrăm între timp pe acest aparat, dacă va ajunge la noi. Sperăm să accepte temporar acest aparat. Am ofertă şi pentru un aparat nou, care costă 13 miliarde de lei vechi. Nu este foarte mult pentru sănătatea din Brăila”, ne-a mai spus dr. Luciana Bârlan.
Declaraţii în contradictoriu la CJ şi Spitalul Judeţean pe tema achiziţionării unui nou aparat
În timp ce pacienţii îndură durerile bolilor, iar personalul medical încearcă să rezolve criza de la secţia de Radioterapie, preşedintele Consiliului Judeţean Francisk Chiriac şi managerul SJU Brăila, dr. Delia Râşnoveanu, au variante diferite pentru rezolvarea situaţiei. Chiriac susţine că vrea să repare aparatul vechi, iar dacă lucrul ăsta nu se poate, va încerca să-l aducă pe cel de la Slobozia, dacă este funcţional. Cert este că va achiziţiona şi un aparat nou, iar procedurile vor fi demarate chiar anul acesta. “Da, ştiu că s-a stricat aparatul de la Radioterapie. Încercăm să-l reparăm şi avem în perspectivă să luăm unul nou. Mai avem varianta aducerii unui aparat de la Slobozia, să vorbim cu cei de la Slobozia pentru că ei nu mai au personal. Poate îl luăm pe acela şi până îl cumpărăm pe acela nou, ne folosim de acesta de la Slobozia. Soluţii avem. Vedem dacă şi cel de la Slobozia funcţionează şi rezistă 6-8 luni de zile până aducem unul nou. Dacă nu, demarăm procedura pentru cel nou. Dăm drumul la procedură anul acesta!”, ne-a declarat preşedintele CJ.
Contactată telefonic, Delia Râşnoveanu, managerul SJU, spune, la rândul său, că achiziţionarea unui nou aparat anul aceste este imposibilă, iar în prezent aşteaptă să vadă dacă aparatul de radioterapie de la Slobozia este funcţional pentru a fi adus la Brăila, deşi nici această variantă nu o încântă prea tare, fiind vorba de un aparat vechi. “Deocamdată, vedem dacă se mai poate repara sau înlocui la aparatul stricat şi intenţionăm ca la anul să-l punem pe lista de investiţii, să cumpărăm altceva similar, pentru că este foarte vechi. Să-l cumpărăm anul acesta? Nuuu, este imposibil. Căutăm piese de schimb pentru cel vechi, al nostru. Cel de la Slobozia e la fel de vechi, nu ştiu dacă merită luat. Exact acum suntem în evaluare să vedem dacă este funcţional, vechimea, ce utilizare are. Aştept să-mi spună dacă se poate lua cu totul sau numai o piesă de la acela”, ne-a precizat Râşnoveanu.
Există totuşi zvonuri că CJ are în plan externalizarea secţiei de Radioterapie.
