Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Războiul Brăilei cu poluarea

• oraşul nostru a fost nominalizat de Ministrul Mediului pe o listă cu zece localităţi care au probleme cu poluarea şi ar putea fi amendate de Comisia Europeană • primarul Marian Dragomir spune că e o exagerare din partea ministrului şi că, de fapt, stăm bine la acest capitol • totuşi, în urma unor studii făcute în urmă cu câţiva ani, s-a constatat că la Brăila s-a atins un prag de atenţie în ceea ce priveşte poluarea cu oxizi de azot proveniţi în principal din ţevile de eşapament ale maşinilor • Primăria a fost somată, în 2018, de Ministerul Mediului să întocmească un plan de măsuri care să prevină din timp o poluare propriu-zisă • planul există deja, iar primarul Dragomir spune că a şi fost implementat în bună măsură

 

Chiar dacă nu are probleme grave precum Bucureştiul, Iaşiul şi Braşovul, unde nivelul poluării a atins deja cote alarmante, Brăila figurează pe o listă cu zece oraşe din România care nu stau deloc bine la capitolul calităţii aerului. Lista a fost făcută publică, recent, de noul Ministru al Mediului, Costel Alexe. Astfel, înaltul oficial a spus despre Craiova, Cluj, Timişoara, Constanţa, Brăila, Turnu Măgurele, Galaţi, Bacău, Ploieşti şi Piteşti că trebuie să facă planuri preventive în ceea ce priveşte reducerea nivelului de poluare, la recomandarea instituţiilor europene, pentru a se evita o eventuală procedură de infringement. „Aş vrea să vă spun că, analizând datele, voi avea discuţii şi voi începe procedurile cu celelalte zece municipalităţi din România care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului, pentru că este important pentru noi să avem o cât mai bună stare de sănătate a populaţiei în aceste aglomerări urbane, să prevenim şi, evident, să avem date pe care să le furnizăm opiniei publice. Ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre-infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane din România”, a declarat Costel Alexe, potrivit Digi24. Acesta a atras atenţia că Bucureştiul este deja în procedură de contencios cu Comisa Europeană şi că riscă să plătească amenzi cuprinse între 100.000 şi 400.000 de euro, până când nu se vor mai înregistra depăşiri ale valorilor maxime admise de substanţe toxice în aer.

Ministrul nu a precizat şi care ar fi factorii de poluare cu care se confruntă, concret, oraşele nominalizate. În general, când se vorbeşte despre poluare, de vină ar fi pulberile în suspensie, adică praful în exces, sau diverse alte substanţe toxice provenite din gazele de eşapament sau de la centralele termice, cum ar fi oxizii de azot. Brăila nu duce lipsă nici de praf, după cum se poate lesne observa pe caroseriile maşinilor care, oricât de des ar fi spălate, sunt murdare în permanenţă, şi nici de gaze de eşapament, dată fiind înmulţirea excesivă a autoturismelor din ultima perioadă. De altfel, cât de încărcat de tot felul de suspensii şi de toxine este aerul pe care îl respirăm se poate observa cu ochiul liber, iarna, pe grămezile de zăpadă adunate la marginea străzilor cu trafic auto intens. Durează o zi, maxim două, până când zăpada de un alb imaculat începe să se înnegrească efectiv din cauza depunerilor din atmosferă. Iarna aceasta nu a fost cazul deocamdată, pentru că încă nu a nins, dar probabil că zăpada va veni şi în acest sezon rece, aşa că fenomenul va fi vizibil din nou, la fel cum a fost de câţiva ani încoace.

Oficialii brăileni insistă, totuşi, că Brăila nu este un oraş poluat. Referitor la declaraţia făcută recent de Ministrul Mediului, primarul Marian Dragomir este de părere că municipiul nostru nu avea de ce să fie nominalizat pe lista celor zece localităţi cu probleme. “Includerea municipiului Brăila pe această listă probabil s-a făcut prin analiza vecinătăţii cu municipiul Galaţi şi activităţii industriale a combinatului siderurgic, fără a se avea în vedere măsurătorile realizate la staţiile de măsurare a calităţii aerului din Brăila. Valorile înregistrate de aceste staţii sunt publice şi pot fi puse la dispoziţie oricând de Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila”, ne-a declarat primarul Dragomir. Edilul şef ne-a informat că Primăria a întocmit un Plan de calitate a aerului în Municipiul Brăila, pentru dioxid de azot şi oxizi de azot (NO2/NOx), pentru perioada 2019 - 2023, plan aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Brăila nr. 141 din 21.03.2019. A fost nevoie de acest plan, ne-a mai explicat primarul, deoarece Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în urma unor simulări realizate matematic, a ajuns la concluzia că Brăila ar putea avea probleme cu cei doi indicatori de poluare. După acele simulări, Ministerul Mediului a solicitat Primăriei Brăilei, printr-o adresă trimisă în septembrie 2015, să facă un studiu în baza căruia să se întocmească un plan de măsuri pentru combaterea poluării cu oxizi de azot. Primarul Marian Dragomir a ţinut să precizeze că măsurile au un caracter preventiv, deoarece deocamdată la Brăila nu se poate vorbi, concret, despre o poluare propriu-zisă. “Din înregistrările efectuate permanent în staţiile locale de monitorizare a calităţii aerului, ale căror rapoarte au fost publicate pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brăila şi al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, se poate constata că în municipiul Brăila nu au fost depăşite valorile limită la NOx/NO2, fără a se pune niciodată în pericol calitatea aerului şi sănătatea cetăţenilor”, ne-a declarat edilul-şef.

 

Explicaţiile Agenţiei pentru Protecţia Mediului

 

Despre necesitatea întocmirii unui Plan de calitate a aerului în municipiul Brăila am primit explicaţii şi din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Astfel, potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Dumitru Bâja, municipiul Brăila a fost încadrat în regim de gestionare I pentru dioxid de azot şi oxizi de azot prin Ordinul Ministerului Mediului nr. 598/2018. Încadrarea în regim de gestionare I pentru respectivii poluanţi s-a realizat pe baza rezultatelor obţinute în urma evaluării calităţii aerului la nivel naţional, care a utilizat atât măsurători în puncte fixe, realizate cu ajutorul staţiilor de măsurare din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Ministerului Mediului, cât şi pe baza rezultatelor obţinute din modelarea matematică a dispersiei poluanţilor emişi în aer.

“Conform legii, pentru ariile din aglomerările şi zonele încadrate în regimul de gestionare I trebuie întocmit un Plan de calitate a aerului. Planul de calitate a aerului în municipiul Brăila a fost întocmit pe baza unui studiu de calitate a aerului elaborat de firma ENVIRO ECOSMART SRL. Studiul a pornit de la identificarea surselor fixe de emisie de oxizi de azot, conform autorizaţiilor de mediu pentru operatorii economici din municipiul Brăila şi de la inventarul local de emisii (surse fixe şi surse mobile). Principalele surse de poluare cu oxizi de azot la nivelul municipiului Brăila sunt reprezentate de arderile din sectorul energetic, procesele de producţie, traficul rutier şi sistemele individuale de încălzire a locuinţelor. Evaluarea calităţii aerului s-a realizat prin staţiile automate de monitorizare dar şi prin utilizarea unui model matematic de dispersie pornind de la valorile poluanţilor măsurate la surse, a factorilor de  dispersie specifici, a distribuţiei geografice a surselor şi a condiţiilor meteorologice”, a precizat reprezentantul APM Brăila.

 

Nu s-a depăşit valoarea maximă admisă, însă s-a ajuns la un prag de atenţie

 

În Brăila au fost montate, la începutul anilor 2000, 5 staţii de monitorizare a calităţii aerului. Staţia Brăila 1- Staţie de trafic, este amplasată pe Calea Galaţi nr.53, lângă Piaţa Săracă. Poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2),  oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb), pulberi în suspensie (PM10), benzen, toluen, o,m,p-xilen, etilbenzen.

Staţia Brăila 2 – Staţie de fond urban, este amplasată în Piaţa Independenţei nr. 1, chiar în spatele Palatului Administrativ, la distanţă de trafic şi de zone industriale sau surse punctuale mari. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NOx, CO, ozon (O3), Pb, PM10, PM2,5, benzen, toluen, o,m,p-xilen, etilbenzen.

Staţia Brăila 3 -  este situată în Comuna Cazasu. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NOx, CO, O3, Pb, PM10, benzen, toluen, o,m,p-xilen, etilbenzen.

Staţia Brăila 4 - este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti, în incinta Staţiei de pompare ape uzate a Companiei de Utilităţi Publice Dunărea – Brăila. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NOx, CO, O3, PM10.

Staţia Brăila 5 - este amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea Termoelectrica. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NOx, CO, O3, PM10, benzen, toluen, o,m,p-xilen, etilbenzen.

Potrivit specialiştilor APM Brăila, datele colectate de la staţiile respective nu indică, în general, depăşiri ale valorilor limită admise ale poluanţilor monitorizaţi

Totuşi, conform studiului efectuat de firma angajată de Primărie, s-a constatat că în privinţa oxizilor de azot, chiar dacă nu se ating valorile limită admise, concentraţiile existente în aer se situează la un prag de atenţie, respectiv 65% din concentraţiile medii anuale şi 50% din concentraţiile medii orare luate în calcul. Astfel, dacă valoarea limită a concentraţiei medii anuale este de 40 micrograme pe metru cub, în Brăila se ating valori de 26 micorgrame per metru cub, în anumite zone cu trafic auto intens. Este vorba despre Şoseaua Râmnicu Sărat, Str. 1 Decembrie 1918, Calea Călăraşilor, Şoseaua Baldovineşti sau Şoseaua Buzăului. Valoarea limită a concentraţiilor medii orare de oxizi de azot din aer este de 200 micrograme pe metru cub, iar la Brăila, chiar dacă nu s-a ajuns la această valoare, totuşi sunt momente ale zile când se ating 100 micrograme/mc pe artere rutiere precum Şos. Râmnicu Sărat, Str. 1 Decembrie 1918, Calea Călăraşilor, Şos. Buzăului, sau în intersecţiile Str. Comuna din Paris cu Şos. Baldovineşti, ori Şos. Buzăului cu Str. Cezar Petrescu.

 

Care e planul de măsuri şi ce a făcut Primăria până acum

 

Prin Planul de calitate a aerului aprobat de Consiliul Local Municipal Brăila ca urmare a studiului făcut de firma “Enviro Ecosmart” SRL, s-au identificat următoarele măsuri pentru reducerea nivelului emisiilor: Modernizarea parcului auto utilizat în transportul public; Modernizarea străzilor ce vor fi utilizate ca rute ocolitoare pentru transportul de marfă; Promovarea utilizării transportului public;

Modernizarea transportului electric; Întreţinerea şi extinderea spaţiului verde;

Crearea de perdele verzi care să minimizeze impactul negativ al transportului;

Continuarea programului de reabilitare temică a cădirilor instituţionale.

Întrebat în ce stadiu de implementare este acest plan, primarul Marian Dragomir ne-a răspuns, punctual, că pentru modernizarea parcului auto utilizat în transportul public au fost achiziţionate 52 de autobuze noi cu motorizare Euro 6 şi s-a depus un proiect cu finanţare europeană pentru cumpărarea a 12 tramvaie noi şi 17 autobuze electrice. “În ceea ce priveşte modernizarea străzilor utilizate ca rute ocolitoare pentru transportul de marfă, Primăria a asfaltat Calea Galaţi şi porţiunea din Şoseaua de Centură pe care o are în administrare. Problema TIR-urilor care tranzitează municipiul în drum spre trecerea bac Smârdan va fi rezolvată definitiv odată cu construirea şoselei de legătură pentru podul peste Dunăre. Pentru promovarea utilizării transportului public, Primăria a acordat abonamente gratuite pentru toţi elevii de liceu şi şcoală generală. Modernizarea transportului electric se va face odată cu implementarea proiectelor de reabilitare a unor artere principale precum bulevardul Independenţei, strada Grigore Alexandrescu sau Şoseaua Baldovineşti. Pentru extinderea spaţiului verde s-a prevăzut plantarea de gazon pe spaţiile verzi ale străzilor care beneficiază de asfaltare în cartierele periferice. Despre perdele verzi se vorbeşte, în general, de-a lungul şoselelor nu în interiorul municipiilor. Noi putem spune, totuşi, că am înfiinţat o perdea de protecţie, prin plantarea a 650 de salcâmi în zona ANL Lacu Dulce. La acest capitol mai putem adăuga faptul că, pe parcursul anului 2019, au fost plantaţi pe raza municipiului 2.378 de arbori, din speciile tei, arţar, salcâm, mesteacăn sau stejar. În ceea ce priveşte reabilitarea termică a clădirilor instituţionale, Primăria implementează în prezent proiecte ce vizează un liceu, două şcoli generale şi şase grădiniţe, toate pe fonduri europene. Am intenţionat să demarăm program de anvelopare a blocurilor de locuinţe, prin colaborarea Primăriei cu locatarii, însă nu au existat doritori, iar cu forţa nu putem face acest lucru”, ne-a oferit Dragomir un scurt raport despre măsurile luate de Primăria Brăila în ultima perioadă pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu din municipiu.

 

Efectele poluării cu dioxid de azot asupra sănătăţii populaţiei

Potrivit specialiştilor Ministerului Mediului, dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât şi pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar.

Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.




Categorie articol: 

Comentarii