"Nu am discutat în conducerea partidului, dar voi ridica această chestiune chiar lunea viitoare. Eu pot să vă spun că dintre românii din grupul PPE - Partidul Popular European, unde sunt cei din PDL şi UDMR, atunci când s-a votat în 2010 acea rezoluţie a Parlamentului European care cerea interzicerea exploatărilor cu cianuri, îmi amintesc că eu şi domnul Laszlo Tokes am votat pentru rezoluţ ie, deci împotriva exploatărilor cu cianuri. Românii din celelate grupuri politice cred că au fost împărţiţi", a afirmat Macovei, într-un interviu acordat "Alianţei pentru o Românie Curată".
Ea a explicat că Rezoluţia din mai 2010 a Parlamentului European care cere Comisiei Europene să interzică folosirea cianurilor în exploatările miniere, a fost urmată de o declaraţie a comisarului european pentru Mediu, din iunie 2010, care nunţează, spunând că nu se poate vorbi de o interdicţie generală a folosirii cianurilor, dar aceasta cu referire la închiderea minelor existente care operează în condiţii de siguranţă, situaţie care nu se aplică la Roşia Montană.
Potrivit fostului ministru al Justiţiei, avizul de descărcare arheologică nu este legal, întrucât există o decizie irevocabilă a ÎCCJ care l-a anulat pe cel precedent, iar în prezent nu aveau cum să apară fapte sau dovezi noi, fiindcă este vorba de "chestiuni legate de sol şi de alte repere care nu se schimbă de la un an la altul".
Macovei este de părere că Roşia Montană ar trebui să fie inclusă pe lista propunerilor pentru Patrimoniul UNESCO. " Şi asta este prima cerinţă la care trebuie să răspundă ministrul Culturii înainte de chestiunea avizului referitor la descărcarea arheologică, care este un pas către permiterea folosirii cianurilor", a susţinut ea.
Fostul ministru al Justiţiei este de părere că "n u este valid argumentul care se referă la suma de bani oferită de RMGC". "Compania, după cum vedem, investeşte de ani de zile enorm în campanii de publicitate. Poate că ar trebui să vedem cât a investit şi de ce face acest efort financiar pentru că vă daţi seama, câştigul pe care îl planifică este mult-mult mai mare decât cheltuielile pe care le face, iar pierderea, în domeniul mediului, în România, ar fi imensă. Din câte ştiu şi din diverse discuţ ii - trebuie verificat - la un proiect asemănător care s-a făcut în Canada, se plăteşte astăzi mult mai mult, circa un miliard de dolari pe an, pentru a menţine solul îngheţat pe o anumită adâncime şi pe o anumită rază pentru a împiedica scurgerea şi infiltrarea cianurilor", a atras ea atenţia.
Macovei a mai susţinut şi că, în contextul în care compania face publicitate că va crea locuri de muncă, oamenii trebuie să fie informaţi că este vorba de un număr redus de locuri de muncă şi pe o perioadă limitată de timp, ceea ce nu poate justifica "nenorocirea care s-ar întâmpla cu mediul".
