• conducerea Consiliului Judeţean le-a facilitat, ieri, jurnaliştilor din presa locală o vizită la faţa locului, pentru a demonstra că lucrările avansează într-un ritm bun • reprezentanţii firmei “Astaldi” au vorbit despre stadiul de execuţie a celor două obiective majore blocul de ancoraj al cablurilor de susţinere şi pilonul central de pe malul brăilean • pe malul tulcean sunt făcute aceleaşi obiective “în oglindă”, însă acolo stadiul ar fi ceva mai puţin avansat decât la noi
Autorităţile judeţene şi municipale le-au facilitat jurnaliştilor din presa locală o vizită pe şantierul podului peste Dunăre, pentru a demonstra că lucrările se derulează într-un ritm normal şi că nu sunt întârzieri faţă de graficul stabilit. Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, şi primarul Brăilei, Marian Dragomir, i-au însoţit pe ziarişti, oferindu-le posibilitatea de a discuta direct cu responsabilii de şantier şi de a fotografia la faţa locului stadiul lucrărilor. Cel care şi-a asumat rolul de ghid a fost Viorel Eşeanu, responsabil cu monitorizarea lucrărilor din cadrul firmei italiene “Astaldi”, constructorul titular de contract. Acesta a descris cele două mari obiective aflate în curs de amenajare pe malul brăilean: incinta blocului de ancoraj a cablurilor de susţinere, care se află în imediata vecinătate a digului Brăila - Galaţi, respectiv unul dintre cele două piloane ale podului, care va fi ridicat în zona dig-mal, la circa 100 de metri distanţă de şenalul navigabil al fluviului. Pe malul tulcean se lucrează “în oglindă” la aceleaşi obiective: piciorul podului aflat lângă fluviu şi blocul de ancoraj de dincolo de dig. Din declaraţiile responsabililor de pe şantier reiese că lucrările de pe partea brăileană ar fi ceva mai avansate, însă nu cu foarte mult.
Revenind la ceea ce se face pe malul brăilean, lucrările se desfăşoară, deocamdată doar sub pământ, fiind practic vorba despre fundaţia pilonului, respectiv despre camerele tehnice ale blocului de ancoraj, cele în care vor fi descărcate cablurile de susţinere ale podului. Din cauza sarcinilor imense aduse de cablurile care vor prelua toată greutatea întregii structuri, blocul de ancoraj va trebui să aibă o formidabilă rezistenţă. Tocmai de aceea vorbim despre o incintă cu pereţi groşi de beton ce va ajunge în adâncime până la o cotă de minus 22 de metri de la nivelul mării. O serie de senzori montaţi în diferite etape ale construcţiei vor arăta dacă structura e stabilă în timp, urmărindu-se gradul de înclinaţie, tasările şi alţi parametri. În prezent s-a ajuns la cota minus 5 metri cu betonarea pereţilor perimetrali, iar excavările continuă, turnarea betonului făcându-se în casete de câte 3 metri, pe măsură ce săpăturile avansează. Incinta în care se fac săpături se depresurizează, apa din pânza freatică fiind evacuată cu ajutorul unor pompe de mare putere. Circa 600 de litri pe secundă se pompează continuu, apa respectivă fiind dirijată, prin intermediul unor ţevi, până dincolo de dig, de acolo fiind preluată de un canal şi deversată în fluviu. Reprezentantul firmei “Astaldi” ne-a spus că, dacă acest ritm de lucru va fi menţinut şi nu vor interveni probleme neprevăzute, blocul de ancoraj va fi închis cam în luna iulie a anului viitor.
În ceea ce priveşte pilonul central construit pe malul brăilean, se lucrează la fundaţia acestuia, fiind începută excavarea incintei de pereţi mulaţi. Asta după ce s-au turnat deja mai multe coloane forate care ajung până la 54 de metri adâncime. Fundaţia va “înghiţi” circa 28.000 metri cubi de beton, fiind pe măsura pilonului, care la final va avea o înălţime de 270 de metri, fiind, alături de pilonul similar ridicat pe malul tulcean, cea mai înaltă construcţie făcută în România.
Pe şantierul deschis pe malul brăilean lucrează în prezent câteva zeci de muncitori. Lucrările sunt făcute de firma “Astaldi” însă, după cum se poate vedea pe şantier, majoritatea utilajelor folosite aparţin firmei “Tancrad” Galaţi. Cei de la “Astaldi” dau asigurări că lucrările nu au fost subcontractate către alte firme, procedându-se doar la închirierea unor utilaje de la diverşi parteneri. Din câte se pare, “Tancrad” este un partener de nădejde al constructorului italian care a câştigat licitaţia pentru construirea podului de la Brăila.
Din păcate, pe cât de bine merg lucrurile pe şantierul podului, pe atât de rău stă situaţia drumurilor care urmează să asigure legătura acestuia cu infrastructura rutieră. Teoretic, aceste rute ar fi trebuit să intre în lucru odată cu podul propriu-zis, însă până la ora actuală nu s-a făcut absolut nimic, proiectul fiind blocat din cauză că nu s-au mutat utilităţile existente pe traseu - conducte de apă, gaze, canalizare sau canale de irigaţii. Reamintim că există deja acuzaţii la adresa statului român, venite din partea unor asociaţii de profil, legate de birocraţia şi ineficienţa cu care se acţionează pentru relocarea acestor utilităţi. Vina ar aparţine, din câte se pare, mai mult Ministerului Transportului şi Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, decât autorităţilor judeţene din Brăila şi Tulcea, care şi-ar da tot interesul pentru eliberarea cât mai urgentă a avizelor şi autorizaţiilor necesare. De altfel, în timpul vizitei de ieri, atât preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, cât şi primarul Marian Dragomir, şi-au exprimat disponibilitatea de a ajuta constructorii podului cu tot ceea ce ţine de ei pentru ca şantierul să se poată derula fără probleme. Aceeaşi disponibilitate există, potrivit celor doi, şi în ceea ce priveşte relocarea utilităţilor existente pe terenuri ce aparţin judeţului sau municipiului.
