Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

NATIONAL: Ellen Tauscher, înalt oficial al diplomaţiei americane, se află marţi la Bucureşti

Ellen Tauscher, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, revine marţi în România şi va fi primită de preşedintele Traian Băsescu, potrivit unui anunţ al Preşedinţiei.

Ellen Tauscher a mai fost la Bucureşti în febuarie anul trecut, pentru a transmite României propunerea administraţiei americane de a găzdui elemente ale scutului antirachetă, în varianta reconfigurată de Washington după venirea la putere a democratului Barack Obama.

În aceeaşi zi, 4 februarie 2010, s-a întrunit CSAT şi a aprobat instalarea de componente antirachetă pe teritoriul României începând cu anul 2015. Este vorba despre rachete interceptoare de tip SM-3 cu bază terestră. Preşedintele Traian Băsescu preciza că vor începe negocierile bilaterale pentru încheierea acordurilor necesare, urmând ca acestea să fie ratificate de Parlamentul României.

De atunci, România şi SUA au desfăşurat şase runde de negocieri pe tema scutului antirachetă.

Vizita lui Ellen Tauscher la Bucureşti intervine în condiţiile în care luni seara s-a întrunit din nou CSAT, cu o tematică ce va fi detaliată marţi de preşedintele Traian Băsescu, potrivit unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale. Astfel, printre temele abordate este posibil să se fi numărat negocierile pentru scutul antirachetă, în condiţiile în care cele şase runde de discuţii de până acum au permis părţilor să se apropie de finalizarea discuţiilor, conform ultimelor comunicate pe această temă transmise de Ministerul Afacerilor Externe.

La ultima rundă de discuţii, cea de a şasea, desfăşurată la începutul lunii aprilie, România şi SUA au abordat chestiunile juridice sensibile încă neclarificate şi problemele de ordin tehnic şi juridic referitoare la instrumentele de punere în aplicare a acordului privind amplasarea pe teritoriul românesc a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă. De asemenea, au fost trecute în revistă următoarele etape legate de finalizarea acordului, a precizat MAE.

După cea de-a cincea rundă de negocieri, care a avut loc la 8 martie la Bucureşti, MAE anunţase că România şi SUA au făcut progrese importante către finalizarea textului acordului pe tema participării României la sistemul de apărare antirachetă american din Europa.

Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat dorinţa în ianuarie, într-o întâlnire cu diplomaţii acreditaţi la Bucureşti, ca în 2011 să fie finalizate negocierile bilaterale pe tema scutului antirachetă.

Ellen Tauscher declara în februarie anul trecut, într-un interviu pentru NewsIn, că România şi SUA vor negocia probabil amplasarea a trei baterii de rachete SM-3, în total 24 de astfel de interceptori. Principala necunoscută rămâne unde vor fi amplasate aceste rachete. De asemenea, nu este clar nici unde va fi amplasat radarul pentru ele. S-a vehiculat varianta Turcia, dar Ankara nu şi-a dat încă acordul oficial.

În ceea ce priveşte costurile, autorităţile asigură că ele vor fi suportate de partea americană, României revenindu-i doar cheltuieli de natură logistică, de amenajare şi securizare a bazei respective. Costul unei rachete de tip SM-3 este de circa 10 milioane de dolari, dar România nu va achiziţiona aceste sisteme.

La un moment dat, se vehicula chiar informaţia că cele trei baterii de rachete vor fi amplasate în trei locuri diferite. În orice caz, ele ar deveni operaţionale în 2015, în faza a doua a noii arhitecturi a scutului antirachetă.

Statele Unite au anunţat la 17 septembrie 2009 că administraţia Obama a făcut modificări în planurile de apărare antirachetă faţă de cum fuseseră ele concepute de fosta administraţie republicană a lui George W. Bush. Administraţia Obama propune desfăşurarea în patru etape a scutului antirachetă în Europa, având la bază principiul flexibilităţii.

Astfel, prima fază a "abordării adaptive în etape" a scutului antirachetă presupune ca în cursul anului 2011 să fie desfăşurate sisteme disponibile şi testate de apărare antirachetă, inclusiv sistemul Aegis (ce intră în înzestrarea navelor de război), interceptorul SM-3 (Block IA) şi senzori de tipul AN/TPY-2 (radare mobile ce intră tot în înzestrarea forţelor navale ale SUA). Scopul desfăşurării acestor sisteme este de a furniza Europei şi cetăţenilor americani din Europa o apărare antirachetă regională. Prima etapă a implementării sistemului de apărare antirachetă a început deja la 7 martie, iar nava echipată cu sistemul Aegis e află în Marea Mediterană.

Faza a doua a abordării adaptive în etape a scutului antirachetă, ce are ca orizont de timp 2015, presupune desfăşurarea, după testări suficiente, a unei versiuni mai capabile a interceptorului SM-3 (Block IB), atât în configuraţii pe mare, cât şi terestre, precum şi plasarea unor senzori avansaţi, pentru a extinde teritoriul apărat împotriva rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune. La această fază ar urma să participe România.

În faza a treia, care are ca orizont de timp 2018, vor fi desfăşurate, după dezvoltarea şi testarea completă, variante mai avansate ale interceptorilor SM-3 Block IIA, aflate în prezent în dezvoltare, pentru a contracara rachete cu rază scurtă, medie şi intermediară de acţiune.

Faza a patra a scutului este prevăzută pentru 2020 şi prespune dezvoltarea unor interceptori de generaţie SM-3 Block IIB, care să poată contracara rachete cu rază medie şi intermediară de acţiune, dar şi potenţiale rachete balistice intercontinentale ce ar viza Statele Unite.

România a decis să participe la scutul antirachetă în primul rând pentru că vechea variantă a apărării americane antirachetă nu oferea protecţie pentru întreg teritoriul ţării. În noua variantă, România este acoperită în totalitate şi poate oferi, la rândul său, protecţie ţărilor din jur. Oficialii români au arătat ca proiectul nu afectează securitatea statelor vecine, ci, dimpotrivă, reduce riscurile de securitate în plan regional mai larg.

Imediat după acceptarea propunerii americane, Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria şi Bulgaria au fost informate de către reprezentanţi ai MAE ce înseamnă amplasarea elementelor scutului antirachetă american în România.

Atunci când anunţa începerea negocierilor, preşedintele Traian Băsescu preciza că gestul României de a găzdui interceptori nu constituie o ameninţare la adresa Rusiei.

Moscova s-a împotrivit vehement intenţiei SUA de a desfăşura elemente ale apărării antirachetă în apropiere de graniţele sale, considerând că această mişcare ar reprezenta o ameninţare la adresa propriei securităţi. NATO şi SUA au insistat că scutul va servi doar la apărarea membrilor NATO împotriva unor ameninţări venind dinspre Coreea de Nord şi Iran şi nu va fi îndreptat împotriva Rusiei.

După resetarea intervenită în relaţiile sale cu Washingtonul, Moscova şi-a dat acordul, la summitul NATO de la Lisabona din noiembrie anul trecut, să colaboreze la noua arhitectură de securitate, care va fi creată sub umbrela NATO. Însă, dacă NATO insistă că ar trebui să fie două sisteme independente care să facă schimb de informaţii, Rusia vrea un sistem comun, cu interoperabilitate deplină.

Rusia s-a oferit, de altfel, chiar săptămâna trecută, să furnizeze un scut antirachetă ce ar acoperi Europa de Est, Marea Neagră, Marea Barents şi Marea Baltică. Comandantul forţelor spaţiale ruse s-a pronunţat în favoarea unui centru comun cu NATO de comandă şi de procesare a datelor, arătând că prezenţa specialiştilor ruşi ar fi necesară.

În afară de România, şi Polonia va lua parte la desfăşurarea noului scut antirachetă, găzduind tot rachete interceptoare cu baze terestre, însă rolul Poloniei este prefigurat abia în faza a treia (din 2018) a noului concept de apărare antirachetă. Preşedintele Barack Obama va veni luna aceasta într-un turneu în Europa, care cuprinde şi o vizită la Varşovia.




Categorie articol: 

Comentarii