Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Monopoly pe banii statului

• Guvernul vrea să stimuleze prin acest program înfiinţarea de noi întreprinderi mici şi mijlocii • una dintre condiţiile de eligibilitate este angajarea a cel puţin un salariat, pe o perioadă de minim 2 ani • solicitantul trebuie să fie patron al unei firme înfiinţate după 30 ianuarie 2017 • suma acordată cu titlu de ajutor de minimis este de 200.000 lei/beneficiar, iar numărul maxim de beneficiari este de 10.000 • înscrierea se face printr-o aplicaţie online care va fi lansată, cel mai probabil, la jumătatea lunii mai • condiţiile finale de eligibilitate încă nu au fost aprobate în Parlament

 

Nu peste multă vreme, promit parlamentarii, va deveni operaţional programul “Start-up Nation Romania” prin care se acordă ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei pentru un beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim estimat de 10.000 de întreprinderi mici şi mijlocii. Se estimează, astfel, crearea a minim 10.000 de noi locuri de muncă anual în cadrul celor 10.000 de întreprinderi nou înfiinţate care va trebui să angajeze minimum 1 salariat cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi să-i menţină în activitate cel puţin 2 ani. Un raţionament simplu ne arată însă că un potenţial beneficiar nu are cum să vină cu mâinile în buzunar în toată această afacere, în sensul că mai întâi trebuie să cheltuiască proprii bani pentru a pune pe roate business-ul şi abia apoi statul vine să-i deconteze cheltuiala eligibilă în proiectul Start-up Nation. Ca să nu mai spunem că până începe efectiv să scoată bani din afacere patronul trebuie să aibă o rezervă financiară minimă pentru plata salariilor, de exemplu, ori a chiriei şi a utilităţilor pentru spaţiul unde-şi desfăşoară activitatea. Din fericire, legiuitorul a înţeles să acopere portiţa de scăpare pentru unii patroni neserioşi care fentau obligaţia privind crearea unui job cu adevărat nou, prin metoda transferului pe “noul” loc de muncă a unui salariat de la o altă firmă, mai veche, membră a aceluiaşi grup de companii deţinute de beneficiar. Vă propunem în cele ce urmează o privire detaliată asupra principalelor reguli ale acestui joc de “Monopoly” pe banii statului.

 

Ce activităţi se pot finanţa prin Start-up Nation România?

După cum se cunoaşte deja, statul şi-a propus să acorde un sprijin financiar consistent mediului de afaceri prin încurajarea unor domenii de activitate precum IT, inovare, servicii, dar şi comerţ, prin subvenţionarea unei bune părţi din cheltuielile patronilor care se lansează acum în antreprenoriatul autohton. Pe scurt, formula de lucru este următoarea: noul antreprenor care vrea să intre în joc, trebuie mai întâi să acceseze programul Start-up Nation prin intermediul căruia se acordă un grant pentru finanţarea unor planuri de afaceri cu scopul înfiinţării unui anumit număr minim de job-uri la nivel naţional.

În momentul de faţă, programul nu are condiţii finale de participare, ele fiind încă în curs de legiferare, cu precizarea că se doreşte ca pe final de aprilie să se definitiveze acest capitol, astfel încât în cel mai scurt timp (ţinta este pentru jumătatea lunii mai), să se lanseze şi aplicaţia de înscriere în proiect.

Prin Programul “Start-up Nation Romania” se poate acorda ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei/beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de întreprinderi mici şi mijlocii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate.

Cu aceşti bani se pot finanţa, printre altele, achiziţii de echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, inclusiv software-ul aferent, necesare desfăşurării activităţilor pentru care s-a solicitat finanţare, cu excepţia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard, automatelor muzicale. De asemenea, se pot cumpăra aparate şi instalaţii de măsură, control, reglare, cititoare pentru cod de bare, cântare electronice cu sau fără printer pentru etichetare, aparate de marcat electronice fiscale. Sunt eligibile şi investiţiile în active necorporale referitoare la brevete de invenţie, mărci de produse şi servicii (francize, etichetare ecologică, licenţe), software pentru comerţul on-line, software-uri necesare desfăşurării activităţii pentru care se solicită finanţare.

Se mai finanţează şi achiziţia de echipamente IT tehnică de calcul, dar şi a unor spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ. Important de punctat că şi realizarea unei pagini web pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate, inclusiv cheltuieli înregistrare domeniu (fără hosting) pot fi suportate prin acest program.

 

Principalele condiţii pentru firmele care vor primi grantul de la stat:

a) sunt întreprinderi mici şi mijlocii, înfiinţate după 30 ianuarie 2017;

b) au capital social integral privat;

c) sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului şi au sediul social/punct de lucru şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României;

d) codul CAEN pentru care solicită finanţare este eligibil în cadrul schemei de ajutor de minimis şi autorizat la momentul depunerii cererii de finanţare.

OUG 10/2017 privind implementarea programului “Start-up Nation România” a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 ianuarie 2017, iar în scurt timp au fost publicate şi normele de aplicare. Tot în regim de urgenţă a ajuns şi în Parlament, unde se află în procedura dinaintea votului de plen a Camerei Deputaţilor. Faţă de forma iniţială, cu care ordonanţa a plecat de la Guvern, în comisie au fost susţinute şi aprobate mai multe modificări. Aşa cum aminteam mai devreme, nu s-a definitivat încă lista finală a condiţiilor de eligibilitate dar presa centrală vorbeşte despre noi restricţii şi condiţionări inserate în Program. Pentru a fi definitiv stabilite, aceste modificări mai au nevoie şi de votul final al plenului Camerei Deputaţilor, aşteptat zilele acestea.

 

Principalele amendamente care ar urma să modifice Programul Start-up Nation:

- în primul rând, rămâne condiţia ca firmele admise în program să fie cele care au fost infiinţate după data de 30 ianuarie 2017;

- vor fi însă excluşi de la finanţare antreprenorii care, în afară de firma cu care aplică în program, au mai avut sau au fost acţionari într-o firmă în acelaşi domeniu, în anul precedent sau în anul în care aplică, până la deschiderea înscrierilor, motivat prin faptul că programul trebuie să stimuleze apariţia de noi oameni de afaceri;

- legiuitorului i-a mai atras atenţia şi faptul că, în forma veche a programului, un om de afaceri cu experienţă şi-ar fi putut muta unul sau doi angajaţi de pe o firmă pe care o deţinea deja, pe mica firmă creată special pentru a obţine banii de la stat, fără să fie astfel create noi locuri de muncă, aşa cum se urmăreşte de fapt prin acest program guvernamental;

- se păstrează şi mecanismul rambursării cheltuielilor - prin care antreprenorul face investiţii cu bani proprii după care statul i le decontează -, dar se introduce şi decontarea cererii de plată, prin care antreprenorul ia echipamente, furnizorul îi emite o factură scadentă la 30 de zile, iar apoi statul plăteşte factura respectivă în contul antreprenorului beneficiar;

- un alt amendament prevede condiţia ca firma beneficiară să angajeze minimum 1 salariat, timp de cel puţin 2 ani după finalizarea implementării planului de afaceri, ceea ce înseamnă practic o înlesnire pentru antreprenori, comparativ cu ordonanţa Guvernului, în care se vorbea de un număr de minim 2 salariaţi angajaţi timp de cel puţin 3 ani;

- cheltuielile salariale vor fi eligibile pe o perioadă de şase luni, ceea ce va fi un real ajutor pentru perioada de început a afacerii;

- Taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă va fi, de asemenea, inclusă în cheltuielile eligibile.

 

Cum se face înscrierera?

Înscrierea se face online (varianta offline nu mai este disponibilă), pe o perioadă de 15 zile lucrătoare, respectându-se un program aproximativ după cum urmează: în luna mai - cel mai probabil la jumătatea acesteia - se va deschide aplicaţia de înscriere, iar în iunie se va afişa lista de înscrişi. Până în iulie ar urma ca dosarele să fie evaluate, iar până în august se doreşte semnarea contractelor de finanţare cu firmele selectate.

 

Cum se face evaluarea?

Este prevăzută şi o grilă de evaluare a dosarului depus de fiecare candidat la ajutorul de minimis care acordă punctaj în funcţie de tipul activităţii desfăşurate, numărul de locuri de muncă suplimentar create, dar şi perioada asumată pentru  menţinerea acestor raporturi de muncă, în plus faţă de perioada minim impusă.

Condiţia de eligibilitate este ca un proiect să aibă minimum 50 de puncte.

 

Aviz beneficiarilor: luaţi în calcul faptul că trebuie să aveţi bani pentru salarii, chirie şi utilităţi până la primele decontări

Am făcut precizarea încă de la începutul articolului că patronii care se înscriu în program trebuie să ia în calcul faptul că vor cheltui proprii bani să-şi pună afacerea pe picioare urmând ca abia apoi statul să le deconteze cheltuielile eligibile în proiect.

Un calcul simplu ne arată că doar pentru salariul minim pe economie efortul lunar al angajatorului este de 1.783 lei/lună/salariat ceea ce pe o perioadă de doi ani înseamnă aproape 42.800 lei/salariat. De pe urma locurilor de muncă astfel create statul încasează 718 lei/lună/persoană (385 lei - contribuţiile angajatului şi 333 lei - contribuţiile angajatorului) ceea ce raportat la perioada minimă de 2 ani impusă în program înseamnă un venit pentru bugetul de stat de peste 17.200 lei/persoană. Sumele reale vor fi însă mai mari, ţinând cont de faptul că în domeniile de activitate subvenţionate salariul mediu este peste pragul minim de salarizare.

Oricum, potenţialii beneficiari ar trebui să-şi facă foarte bine toate calculele şi le urăm succes temerarilor brăileni care vor face primul pas şi vor depune dosarul pentru accesarea acestui program guvernamental.




Categorie articol: 

Comentarii