Proiectul de lege privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căruia magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare pe lanţul scurt, iar supermarketurile vor funcţiona în continuare şi în weekend, a fost aprobat ieri de Camera Deputaţilor, cu 293 de voturi „pentru". Legea urmează să fie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
Anterior adoptării proiectului, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România aprecia că propunerea legislativă ar avea ca obiectiv „subminarea comerţului modern" şi susţinea că „lanţul scurt de aprovizionare nu garantează sprijin pentru producătorii români şi restrânge libertatea consumatorilor români de a alege".
„Proiectul de lege prevede amenzi pentru cei care nu respectă alte prevederi importante, precum aceea că nu ai voie să mai faci facturi în plus la producători, nu ai voie să impui un preţ minim pe piaţă, cum s-a întâmplat până acum. Sunt amendaţi cu sume între 100.000-150.000 de lei şi, în caz de abateri repetate, se poate merge până la închiderea magazinului", a explicat preşedintele Comisiei pentru agricultură, Nini Săpunaru.
Potrivit proiectului de lege, „lanţul scurt de aprovizionare este un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi". De asemenea, proiectul de lege stabileşte că pe etichetele produselor din carne proaspătă trebuie trecută ţara de provenienţă a cărnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România conţinut de acestea.
Totodată, „comercianţii - persoane juridice autorizate au obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanţul scurt de aprovizionare. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei".
Asociaţia supermarketurilor susţine însă că „apare riscul ca, de exemplu, producătorii bulgari să devină mai atractivi pentru magazinele din sudul României şi cei din Ungaria pentru magazinele din vestul ţării" şi că „în prezent, supermarketurile reprezintă principalul canal de promovare a produselor româneşti, iar aceasta tendinta va continua. Motivaţia este simplă: consumatorii din România solicită produse româneşti".
